Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite

Se arata ca paratul D.M.L., este angajat al societatii pe perioada nedeterminata in functia de sofer, incepand cu data de 02.09.2008, in baza contractului individual de munca inregistrat in REVISAL sub numarul 6. x/08.09.2008.

Reclamanta prezinta faptul ca pe perioada desfasurarii activitatii, conducatorul auto a prejudiciat societatea cu suma de 13.226 lei, prejudiciu reprezentat de contravaloarea diurnei acordate pentru un numar de 118 zile pentru care a fost pontat delegat in Romania, in perioada 01.01. x18, dar in realitate acesta neavand activitate pe cardul tahograf . Mai arata ca la data de 06.03.2018 s-a inregistrat Procesul verbal de constatare nr. 6. 6271/06.03.2018, intocmit de catre seful departamentului Control, privind abaterile savarsite de catre parat. Verificandu-se activitatea acestuia, s-a constatat faptul ca in perioada 01.01. x18 au existat discrepante intre activitatea inregistrata pe cardul tahograf si cea din pontaj, paratul fiind pontat delegat pe teritoriul Romaniei un numar de 118 zile, desi pe cardul tahograf, pentru aceste zile nu a avut activitate .

Se arata faptul ca pontajul salariatilor se efectueaza de catre impiegat, in urma prelucrarii foilor de parcurs care se completau de catre soferi, iar in urma verificarilor efectuate s-a constatat ca in perioada 01.01. x18 paratul a fost pontat nejustificat un numar de 118 zile, fiindu-i achitata suma de x lei cu titlu de diurna.

Se arata ca salariatul a incalcat prevederile Cap. VI, art. 33 din Regulamentul intern, care, la pct. 2, califica abateri grave: ``executarea defectuasa a sarcinilor de serviciu``. Se mai arata faptul ca nu a respectat nici dispozitiile din Cap. Sarcini de siguranta circulatiei si controlul legalitatii transporturilor.

Avand in vedere cele mentionate, considera ca sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii patrimoniale ale paratului.

In drept si-a intemeiat actiunea civila pe dispozitiile art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si pe dispozitiile art. 411 alin. 2 si art. 453 din codul de procedura civila.

In probatiune s-a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si interogatoriul paratului, precum si orice alte probe pertinente si concludente in solutionarea cauzei.

Paratul D.M.L., a formulat intampinare si cerere reconventionala.

Prin intampinare, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata. Arata ca, in fapt, diurna stabilita era in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi, astfel ca presupusul prejudiciu nu ar fi calculat corect.

Se mai arata ca prejudiciul nu exista in mod real, deoarece societatea, prin reprezentantii sai, accepta si tolera modalitatea de lucru a soferilor, din cauza lipsei de personal. Era acceptata plecarea unui singur sofer in cursa, uneori, dar, din cauza oboselii pleca doar cate unul.

Masina pe care mergea paratul si colegul acestuia mergea zilnic in cursa pe distante lungi si chiar mai multe zile . Pentru a respecta timpii de odihna prevazuti de regulamentul 561/2006, proceda in sensul ca nu folosea cardul tahograf propriu, ci al altor colegi, cu exceptia zonelor unde stia ca sunt controale in trafic.

Daca societatea se considera prejudiciata, avea posibilitatea sa verifice atat cardul tahograf al soferului cat si tahograful masinii la 28 de zile .

Se arata faptul ca Legea nr. 53/2003 prevede ca salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Ori, in echipaj, doar unul dintre colegi reusea sa faca pauza.

Pentru a fi retinuta o sanctiune patrimoniala in sarcina paratului este necesar sa se constate ca acesta a savarsit o fapta ilicita, ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs si daca acesta se face vinovat de prejudiciu.

Pentru a se stabili daca paratul este vinovat de prejudiciul solicitat, trebuie luate in considerare imprejurarile in care s-a produs prejudiciul, si daca acesta nu este consecinta dispozitiilor superiorilor sau consecintele ab aterii disciplinare, comportamentul avut anterior.

Din starea de fapt descrisa nu reiese nici una din formele de vinovatie prevazute de lege si practica judiciara in materie.

In concluzie, considera ca prejudiciul solicitat nu este real si nici legal, este un prejudiciu artificial, creat in mod traditional pentru a determina angajatii sa munceasca gratis.

Prin cererea reconventionala a solicitat obligarea paratei reconventionale la:

- plata sumei de 3000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969;

- plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an;

- plata drepturilor salariale in cuantum de 1470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare.

- plata cheltuielilor de judecata .

Arata ca a desfasurat activitate in cadrul societatii, fiindu-i retinute sume de bani cu titlu de garantie, conform Legii nr. 22/1969. Odata cu cererea de demisie, respectiv dupa semnarea notei de lichidare si primirea deciziei, a depus cererea de restituire a garantiei, inregistrata cu nr. 6. x/31.05.2018. societatea a refuzat sa��a- i restituie garantiile, dar si drepturile salariale, nejustificat.

In drept, isi intemeiaza pretentiile pe dispozitiile codului muncii, ale Regulamentului 561/2006, Legea nr. 22/1969 si art. 453 cod de procedura civila.

In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriul societatii, expertiza contabila, proba testimoniala.

Anexeaza inscrisuri .

Reclamanta a formulat raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala.

Prin raspunsul la intampinare, reclamanta arata ca programul de lucru al paratului era reglementat prin contractul individual de munca la art. H si prin Regulamentul Intern al societatii. Programarea curselor a fost facuta cu respectarea Regulamentului CE 5 61/2006.

Referitor la cererea reconventionala formulata, solicita a fi respinsa. Contravaloarea orelor suplimentare solicitate a fi compensate cu bani, in suma de 12. 590 lei, nu este justificata, paratul nu a mentionat cum se constituie aceasta suma. Se arata faptul ca acesta a incasat toate drepturile salariale, astfel cum au fost negociate.

Referitor la drepturile salariale restante, se arata ca sumele solicitate vor fi achitate.

Referitor la garantia retinuta, aceasta se cifreaza la suma de 3000, 91 euro si 550, 05 lei. Arata ca, potrivit Contractului de garantie, aceasta urma a fi restituita gestionarului la 6 luni de la data lichidarii, pe baza de cerere scrisa. Raportat la acest aspect si la faptul ca societatea a formulat cerere de chemare in judecata pentru restituirea unor sume de bani cu titlu de prejudiciu, aceasta a suspendat restituirea garantiei.

Analizand actele si lucrarile dosarului si in limita probatoriului administrat in cauza instanta retine urmatoarele:

Referitor la actiunea principala:

Paratul D.M.L., a fost angajat al societatii pe perioada nedeterminata in functia de sofer, incepand cu data de 02.09.2008, in baza contractului individual de munca inregistrat in REVISAL sub numarul 6. x/08.09.2009.

In desfasurarea activitatii, acesta a prejudiciat societatea cu suma de x lei, prin faptul ca acesta a beneficiat de drepturi banesti necuvenite, reprezentand diurna acordata de firma pentru un numar de 118 zile in care acesta nu a efectuat deplasari. Din analiza descarcarilor cardului tahograf depuse la dosarul cauzei, se constata faptul ca paratul nu a fost plecat in cursa in anumite zile din perioada 01.01. x- 31.01.2018, cu toate ca acesta a fost pontat cu aceste zile de delegare. Astfel, paratul, cu toate ca era programat sa formeze echipaj cu un alt coleg, acesta nu se prezenta la efectuarea curselor, ci doar se ponta in foaia de parcurs ca fiind prezent. Acest aspect rezulta atat din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv descarcarile cardului tahograf al parat ului.

In prezenta cauza a fost administrata proba testimoniala. Din declaratiile martorilor D.D.S.- fila 228 dosar, R.C.- fila 229 dosar si F.I.- fila 231 dosar, au rezultat urmatoarele:

D.D.S. a precizat faptul ca in curse erau desemnati 2 soferi pentru respectarea timpilor de conducere, iar soferii trebuiau sa se prezinte conform programarilor in curse. Acesta a aratat ca nu era o practica in cadrul societatii plecarea in cursa a unui singur sofer, avand asupra sa cardul tahograf al altui coleg. Fiecare sofer care pleca in astfel de conditii o facea pe propria raspundere, fara ca societatea sa impuna acel lucru.

R.C. a declarat faptul ca ea era aceea care prelucra datele de pe foile de parcurs depuse de soferi. Toti soferii predau foile de parcurs la sfarsit de luna. Arata ca lua in calcul toate foile de parcurs, indiferent daca erau semnate sau nesemnate, toate fiind depuse personal de catre soferi. Arata ca in curse erau desemnati 2 soferi pentru respectarea timpilor de conducere, ambii figurand pe foile de parcurs cat si pe foile de pontaj, care este intocmit in baza foilor de parcurs aduse de catre soferi. A aratat ca nu cunoaste informatiile descarcate din cardul tahograf . Mentioneaza faptul ca in perioada ianuarie 2017 - ianuarie 2018, societatea a avut suficienti soferi si nu stie sa fi existat vreo criza de personal. Nu are cunostinta de existenta unei practici in cadrul firmei ca in curse sa fie trimis un singur sofer care sa uziteze cardul tahograf al altui coleg. Nu a verificat niciodata cati soferi plecau in cursa, deoarece acestia paraseau autogara la ora 4.00 dimineata si se intorceau dupa ora 17.00, programul martorei incepand dupa ora 7.00 si incheindu-se la ora 16.00. Precizeaza faptul ca intocmea foile de pontaj pe masura primirii documentelor de la soferi, iar cand stia ca soferii trebuie sa fie plecati in cursa, ii ponta . Cardurile tahograf se descarca la 28 de zile si sunt verificate de departamentul Control .

F.I., fiind coleg de echipaj cu paratul in perioada ianuarie 2017 - inceputul anului 2018, mergea in cursa si singur, si insotit de parat, conform unei intelegeri pe care o aveau cei doi. Arata ca in situatiile in care pleca singur in cursa, colegul lui ramanea acasa pentru a efectua pauzele impuse de lege. Cand pleca singur in cursa folosea doar cardul tahograf personal. Cand pleca in echipaj, folosea doar cardul unui singur sofer, plus cardul unui fost sofer. Prin urmare, pentru a putea asigura cursele in fiecare zi a lunii, acesta conducea 2 sau 3 zile consecutiv, timp in care colegul facea pauza, dupa care se inversau rolurile. Mentioneaza ca erau pontati 8 ore pe zi, chiar daca nu mergeau in cursa. O cursa avea durata de circa 12 ore, de la 5 dimineata pana la 17 dupa- masa . Arata ca sefii ierarhici cunosteau acea procedura, spunandu-le soferilor sa se descurce singuri pentru respectarea timpilor de condus si de mai mult de 10 ori i s-a intamplat ca la sosirea dintr-o cursa sa i se solicite plecarea in alta cursa, spunandu-i-se sa se descurce singur in privinta respectarii timpilor de odihna.

In cauza a fost intocmit si un Raport de expertiza tehnica (filele 374- 457), cu obiectivul sa se verifice conformitatea timpului de lucru si a celui de odihna, cu prevederile legale cuprinse in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Regulamentul CE nr. 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului European, cu luarea in considerare a programarilor paratului in curse, foilor de parcurs intocmite si a zilelor in care nu era inregistrata activitate pe cardul tahograf . Totodata sa se faca o comparatie a programarilor paratului in curse cu inregistrarile din cardul tahograf si foile de parcurs.

Din acest raport de expertiza, rezulta faptul ca expertul a constatat faptul ca din descarcarile diagramei saptamanale a activitatii conducatorului auto in anumite zile cand apare pontat, paratul nu are nici un fel de activitate pe diagrame, adica, pe descarcare apare simbolul scaun-odihna.

Potrivit dispozitiilor art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Astfel, in situatia in care angaja torului i s-a produs un prejudiciu material de catre salariatii sai, din vina si in legatura cu munca desfasurata, acestia vor raspunde material pentru pagubele produse in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale. Raspunderea materiala a salariatilor reprezinta o forma de raspundere patrimoniala specifica, in baza careia salariatul este obligat a repara prejudiciul efectiv produs angajatorului sau in timpul executarii contractului individual de munca printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie, fara caracter penal si in legatura cu munca sa. Raspunderea patrimoniala existenta in dreptul muncii este conditionata de existenta raporturilor de munca dintre angajator si angajat. Existenta unui contract individual de munca si a unor relatii de munca atrage raspunderea patrimoniala a salariatului in cazul prejudicierii angajatorului sau.

Potrivit dispozitiilor art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie. Obligatia de restituire se supune principiilor civile de drept comun, in masura in care prin Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu se dispune altfel. art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reprezinta o manifestare in planul dreptului muncii a institutiei platii nedatorate cuprinsa in dispozitiile Codului civil si este necesar pentru admiterea cererii indeplinirea intocmai a conditiilor prevazute de lege.

Referitor la prejudiciul savarsit prin incasarea de drepturi banesti necuvenite, din probatoriul administrat in cauza rezulta faptul ca sunt intrunite in mod cumulativ conditiile antrenarii raspunderii patrimoniale in sarcina paratului, prevazute de dispozitiile legale enuntate mai sus, neexistand nici una din situatiile de exonerare de raspundere reglementate la alin. 2, 3 si 4 ale art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Referitor la restituirea sumei de 13.226 lei, reprezentand diurna achitata nejustificat, in conformitate cu disp. art. 44 din Legea nr. 53/2003:

(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia;

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Astfel, conditia esentiala pentru a se putea acorda diurna era aceea ca salariatul sa isi exercite atributiile de serviciu in afara locului sau de munca, adica sa se deplaseze in afara localitatii prin efectuarea de curse de transport . Dar, conform descarcarilor cardului tahograf al soferului D.M.L., rezulta ca acesta nu a avut activitate in zilele evidentiate in cererea de chemare in judecata .

Cu privire la fapta ilicita, pentru ca actiunea umana sa reprezinte o conditie a raspunderii patrimoniale a salariatului aceasta trebuie sa fie legata de munca prestata de acesta, sa fie ilicita, putand consta intr-o actiune sau inactiune. Astfel, se constata ca paratul nu a efectuat cursele pentru care a incasat drepturi banesti necuvenite reprezentand diurna.

Referitor la prejudiciu, reclamanta a facut dovada ca a fost prejudiciata cu suma de 13.226 lei, aceste sume de bani fiind achitate paratului.

Privitor la raportul de cauzalitate intre faptas si prejudiciu, in aceasta cauza exista o legatura directa intre fapta paratului si producerea prejudiciului, respectiv aceasta este responsabil direct pentru faptele descrise mai sus, fapte care au cauzat societatii reclamante prejudiciul solicitat a fi recuperat.

Vinovatia salariatului exista, in conditiile in care paratul D.M.L.este responsabil de incalcarea dispozitiilor Regulamentului Intern, dispozitiile prezente in cadrul art. 33 punctul 2 referitor la executarea defectuoasa a sarcinilor de serviciu si a nerespectarii Sarcinilor de siguranta circulatiei si controlul legalitatii transporturilor referitor la ``realizarea integral, la timp si de calitate a normei de munca si a celorlalte sarcini ce decurg din functia sau postul detinut si sa raspunda de indeplinirea lor fata de conducerea societatii, sa respecte programul de lucru, sa foloseasca integral si cu eficienta timpul de lucru, sa nu paraseasca serviciul decat atunci cand a rezolvat integral sarcinile de serviciu .``

Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va dispune admiterea actiunii civile formulate si, in consecinta, va obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 13.226 lei, suma reprezentand prejudiciul cauzat.

Referitor la cererea reconventionala, prin care paratul reclamant reconventional a solicitat obligarea reclamantei parat reconventional la:

- plata sumei de 3.000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969;

- plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an;

- plata drepturilor salariale in cuantum de 1. 470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare.

- plata cheltuielilor de judecata .

Fata de primul capat de cerere din cererea reconventionala, respectiv obligarea paratei reconventional la plata sumei de 3000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969 si la al doilea capat de cerere respectiv plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an, acestea vor fi admise, pentru urmatoarele motive:

Intre parata reconventional si reclamantul reconventional a fost incheiat un Contract de garantie in numerar conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 22/1969, contract inregistrat sub nr. 6. x/08.09.2008 - fila 202 dosar. Dupa incetarea raporturilor de munca, societatea avea obligatia restituirii garantiei constituite pe numele reclamantului reconventional, fapt ce nu s-a intamplat. Acest aspect este recunoscut si de catre parata reconventional, prin intampinarea depusa la cererea reconventionala formulata.

Conform dispozitiilor art. 16 Legea nr. 22/1969, privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice ``garantia in numerar si dobanda aferenta pot fi ridicate de catre gestionarul titular al carnetului de consemnare la incetarea contractului sau de munca sau la trecerea intr-o functie pentru care nu se cere garantie, in situatia in care a cauzat o paguba, sau cand paguba a fost acoperita in intregime ``iar la aliniatul 3 al aceluiasi articol stipuleaza ``Cand gestionarul a cauzat o paguba in gestiune la locul sau de munca si acesta nu se acopera integral in termenul de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, organizatia socialista se va despagubi din garantia in numerar constituita in favoarea sa``.

Societatea parata reconventional nu a depus garantia la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la Banci, asa cum prevad dispozitiile art. 15 din legea nr. 22/1969, ci doar a retinut sumele de bani din remuneratiile reclamantului reconventional, pana la constituirea plafonului maxim al garantiei materiale.

La 6 luni de la momentul incetarii raporturilor de munca, respectiv la data de 31.11.2018, societatea avea obligatia restituirii garantiei constituite pe numele reclamantei, fapt ce nu s-a intamplat. Dispozitiile art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vin in completarea Legii nr. 22/1969, si stipuleaza ca nici o retinere din salariu nu poate fi operata decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Parata nu a depus la dosarul cauzei un angajament de plata sau o hotarare judecatoreasca care sa stabileasca existenta vreunui prejudiciu cauzat de reclamant, fapt ce nu o indreptateste sa retina garantia salariatului.

Referitor la solicitarea reclamantului de a i se acorda dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare, pentru urmatoarele motive:

Prin actualizarea sumelor de bani cu dobanda remuneratorie de la data cand sumele au fost depuse si pana la data platii efective, creditorul nu primeste o valoare mai mare decat cea pe care ar fi trebuit sa o primeasca cu o anumita perioada de timp anterioara, astfel aceasta cerere este intemeiata si va fi admisa, parata urmand a fi obligata sa acorde reclamantului dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.

Astfel, fata de cele de mai sus, instanta va admite aceasta solicitare si va obliga parata reconventional sa plateasca reclamantului reconventional suma de 3.000 euro si 550 lei, reprezentand sume retinute cu titlu de garantii materiale, precum si dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.

Referitor la al treilea capat din cererea reconventionala, prin care s-a solicitat obligarea paratei reconventional plata drepturilor salariale in cuantum de 1. 470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea/eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare, instanta il va respinge.

Conform actelor depuse la dosar, filele 153- 202, rezulta dovada achitarii drepturilor salariale, a zilelor de concediu neefectuate si dovada achitarii sumelor reprezentand diurna interna si externa. Reclamantul reconventional nu a precizat pentru ce perioade se solicita a fi acordate drepturi salariale pretins restante, astfel ca instanta nu poate identifica daca platile efectuate si dovedite de catre parata reconventional nu sunt cele care ar fi fost cuvenite salariatului.

Astfel, instanta considera ca societatea a facut dovada ca a achitat drepturile salariale, zilele de concediu de odihna neefectuat si drepturile reprezentand diurna externa si interna de deplasare.

Fata de capatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata in suma de 1. 800 lei, tinand cont de complexitatea cauzei si de faptul ca cererea reconventionala a fost admisa in parte, in baza disp. art. 451 coroborat cu disp. art. 453 din C. P. C., urmeaza sa fie redus acest cuantum, urmand ca parata reconventional .sa fie obligata la plata catre reclamantul reconventional D.M.L. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite actiunea formulata de catre reclamanta Societatea a. S.R.L., cu sediul in mun. Sibiu, jud. Sibiu, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu sub nr. Jx, cod de inregistrare fiscala RO x in contradictoriu cu paratul D.M.L., CNP x domiciliat loc. S.M., jud. Sibiu, precum si in parte cererea reconventionala formulata de catre paratul reclamant reconventional D.M.L.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional Societatea a. S.R.L. si, in consecinta:

Obliga paratul sa achite reclamantei suma de 13.226 lei cu titlul de prejudiciul cauzat societatii.

Obliga paratul sa achite reclamantei suma de 3240 lei cheltuieli de judecata .

Obliga reclamanta parata reconventional Societatea a. S.R.L., sa achite paratului reclamant reconventional D.M.L.suma de 3000 euro, in echivalent in lei la data platii, si suma de 550 lei reprezentand garantie materiala retinuta, precum si dobanda remuneratorie aferenta acestor sume de la momentul depunerii pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.

Respinge in rest cererea reconventionala ca neintemeiata.

Obliga reclamanta parata reconventional sa achite paratului reclamant reconventional suma de 500 lei cheltuieli de judecata partiale.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare . Apelul se depune la Tribunalul Sibiu.

Pronuntata astazi, 30.06.2020, cu votul consultativ al asistentilor judiciari si pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.