Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite

  Publicat: 13 Apr 2021       520 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Constata ca sub nr. x s-a inregistrat la aceasta instanta la data de 11 mai 2018 actiunea civila formulata de catre reclamanta, in contradictoriu cu paratul D.M.L., solicitandu-se obligarea paratului la plata sumei de 13.226 lei (reprezentand prejudiciul cauzat) si la plata cheltuielilor de judecata .

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Formatie de munca de exploatare in activitatea de transport al calatorilor cu mijloace auto, care are in raspundere un parc propriu de autovehicule
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Formular tipizat fara regim special.
Varietate de gaj reglementata prin Legea nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, avand ca obiect o suma de bani care este egala cu minimum un salariu sau, dupa caz, castig lunar, si maximum trei salarii sau castigul mediu pe trei luni.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Operatiune asiguratoare prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani in contul altei persoane, care renunta sa o primeasca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Termen care defineste creanta
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Se arata ca paratul D.M.L., este angajat al societatii pe perioada nedeterminata in functia de sofer, incepand cu data de 02.09.2008, in baza contractului individual de munca inregistrat in REVISAL sub numarul 6. x/08.09.2008.


Reclamanta prezinta faptul ca pe perioada desfasurarii activitatii, conducatorul auto a prejudiciat societatea cu suma de 13.226 lei, prejudiciu reprezentat de contravaloarea diurnei acordate pentru un numar de 118 zile pentru care a fost pontat delegat in Romania, in perioada 01.01. x18, dar in realitate acesta neavand activitate pe cardul tahograf . Mai arata ca la data de 06.03.2018 s-a inregistrat Procesul verbal de constatare nr. 6. 6271/06.03.2018, intocmit de catre seful departamentului Control, privind abaterile savarsite de catre parat. Verificandu-se activitatea acestuia, s-a constatat faptul ca in perioada 01.01. x18 au existat discrepante intre activitatea inregistrata pe cardul tahograf si cea din pontaj, paratul fiind pontat delegat pe teritoriul Romaniei un numar de 118 zile, desi pe cardul tahograf, pentru aceste zile nu a avut activitate .


Se arata faptul ca pontajul salariatilor se efectueaza de catre impiegat, in urma prelucrarii foilor de parcurs care se completau de catre soferi, iar in urma verificarilor efectuate s-a constatat ca in perioada 01.01. x18 paratul a fost pontat nejustificat un numar de 118 zile, fiindu-i achitata suma de x lei cu titlu de diurna.


Se arata ca salariatul a incalcat prevederile Cap. VI, art. 33 din Regulamentul intern, care, la pct. 2, califica abateri grave: ``executarea defectuasa a sarcinilor de serviciu``. Se mai arata faptul ca nu a respectat nici dispozitiile din Cap. Sarcini de siguranta circulatiei si controlul legalitatii transporturilor.


Avand in vedere cele mentionate, considera ca sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii patrimoniale ale paratului.


In drept si-a intemeiat actiunea civila pe dispozitiile art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si pe dispozitiile art. 411 alin. 2 si art. 453 din codul de procedura civila.


In probatiune s-a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si interogatoriul paratului, precum si orice alte probe pertinente si concludente in solutionarea cauzei.


Paratul D.M.L., a formulat intampinare si cerere reconventionala.


Prin intampinare, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata. Arata ca, in fapt, diurna stabilita era in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi, astfel ca presupusul prejudiciu nu ar fi calculat corect.


Se mai arata ca prejudiciul nu exista in mod real, deoarece societatea, prin reprezentantii sai, accepta si tolera modalitatea de lucru a soferilor, din cauza lipsei de personal. Era acceptata plecarea unui singur sofer in cursa, uneori, dar, din cauza oboselii pleca doar cate unul.


Masina pe care mergea paratul si colegul acestuia mergea zilnic in cursa pe distante lungi si chiar mai multe zile . Pentru a respecta timpii de odihna prevazuti de regulamentul 561/2006, proceda in sensul ca nu folosea cardul tahograf propriu, ci al altor colegi, cu exceptia zonelor unde stia ca sunt controale in trafic.


Daca societatea se considera prejudiciata, avea posibilitatea sa verifice atat cardul tahograf al soferului cat si tahograful masinii la 28 de zile .


Se arata faptul ca Legea nr. 53/2003 prevede ca salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Ori, in echipaj, doar unul dintre colegi reusea sa faca pauza.


Pentru a fi retinuta o sanctiune patrimoniala in sarcina paratului este necesar sa se constate ca acesta a savarsit o fapta ilicita, ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs si daca acesta se face vinovat de prejudiciu.


Pentru a se stabili daca paratul este vinovat de prejudiciul solicitat, trebuie luate in considerare imprejurarile in care s-a produs prejudiciul, si daca acesta nu este consecinta dispozitiilor superiorilor sau consecintele ab aterii disciplinare, comportamentul avut anterior.


Din starea de fapt descrisa nu reiese nici una din formele de vinovatie prevazute de lege si practica judiciara in materie.


In concluzie, considera ca prejudiciul solicitat nu este real si nici legal, este un prejudiciu artificial, creat in mod traditional pentru a determina angajatii sa munceasca gratis.


Prin cererea reconventionala a solicitat obligarea paratei reconventionale la:


- plata sumei de 3000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969;


- plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an;


- plata drepturilor salariale in cuantum de 1470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare.


- plata cheltuielilor de judecata .


Arata ca a desfasurat activitate in cadrul societatii, fiindu-i retinute sume de bani cu titlu de garantie, conform Legii nr. 22/1969. Odata cu cererea de demisie, respectiv dupa semnarea notei de lichidare si primirea deciziei, a depus cererea de restituire a garantiei, inregistrata cu nr. 6. x/31.05.2018. societatea a refuzat saa- i restituie garantiile, dar si drepturile salariale, nejustificat.


In drept, isi intemeiaza pretentiile pe dispozitiile codului muncii, ale Regulamentului 561/2006, Legea nr. 22/1969 si art. 453 cod de procedura civila.


In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriul societatii, expertiza contabila, proba testimoniala.


Anexeaza inscrisuri .


Reclamanta a formulat raspuns la intampinare si intampinare la cererea reconventionala.


Prin raspunsul la intampinare, reclamanta arata ca programul de lucru al paratului era reglementat prin contractul individual de munca la art. H si prin Regulamentul Intern al societatii. Programarea curselor a fost facuta cu respectarea Regulamentului CE 5 61/2006.


Referitor la cererea reconventionala formulata, solicita a fi respinsa. Contravaloarea orelor suplimentare solicitate a fi compensate cu bani, in suma de 12. 590 lei, nu este justificata, paratul nu a mentionat cum se constituie aceasta suma. Se arata faptul ca acesta a incasat toate drepturile salariale, astfel cum au fost negociate.


Referitor la drepturile salariale restante, se arata ca sumele solicitate vor fi achitate.


Referitor la garantia retinuta, aceasta se cifreaza la suma de 3000, 91 euro si 550, 05 lei. Arata ca, potrivit Contractului de garantie, aceasta urma a fi restituita gestionarului la 6 luni de la data lichidarii, pe baza de cerere scrisa. Raportat la acest aspect si la faptul ca societatea a formulat cerere de chemare in judecata pentru restituirea unor sume de bani cu titlu de prejudiciu, aceasta a suspendat restituirea garantiei.


Analizand actele si lucrarile dosarului si in limita probatoriului administrat in cauza instanta retine urmatoarele:


Referitor la actiunea principala:


Paratul D.M.L., a fost angajat al societatii pe perioada nedeterminata in functia de sofer, incepand cu data de 02.09.2008, in baza contractului individual de munca inregistrat in REVISAL sub numarul 6. x/08.09.2009.


In desfasurarea activitatii, acesta a prejudiciat societatea cu suma de x lei, prin faptul ca acesta a beneficiat de drepturi banesti necuvenite, reprezentand diurna acordata de firma pentru un numar de 118 zile in care acesta nu a efectuat deplasari. Din analiza descarcarilor cardului tahograf depuse la dosarul cauzei, se constata faptul ca paratul nu a fost plecat in cursa in anumite zile din perioada 01.01. x- 31.01.2018, cu toate ca acesta a fost pontat cu aceste zile de delegare. Astfel, paratul, cu toate ca era programat sa formeze echipaj cu un alt coleg, acesta nu se prezenta la efectuarea curselor, ci doar se ponta in foaia de parcurs ca fiind prezent. Acest aspect rezulta atat din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv descarcarile cardului tahograf al parat ului.


In prezenta cauza a fost administrata proba testimoniala. Din declaratiile martorilor D.D.S.- fila 228 dosar, R.C.- fila 229 dosar si F.I.- fila 231 dosar, au rezultat urmatoarele:


D.D.S. a precizat faptul ca in curse erau desemnati 2 soferi pentru respectarea timpilor de conducere, iar soferii trebuiau sa se prezinte conform programarilor in curse. Acesta a aratat ca nu era o practica in cadrul societatii plecarea in cursa a unui singur sofer, avand asupra sa cardul tahograf al altui coleg. Fiecare sofer care pleca in astfel de conditii o facea pe propria raspundere, fara ca societatea sa impuna acel lucru.


R.C. a declarat faptul ca ea era aceea care prelucra datele de pe foile de parcurs depuse de soferi. Toti soferii predau foile de parcurs la sfarsit de luna. Arata ca lua in calcul toate foile de parcurs, indiferent daca erau semnate sau nesemnate, toate fiind depuse personal de catre soferi. Arata ca in curse erau desemnati 2 soferi pentru respectarea timpilor de conducere, ambii figurand pe foile de parcurs cat si pe foile de pontaj, care este intocmit in baza foilor de parcurs aduse de catre soferi. A aratat ca nu cunoaste informatiile descarcate din cardul tahograf . Mentioneaza faptul ca in perioada ianuarie 2017 - ianuarie 2018, societatea a avut suficienti soferi si nu stie sa fi existat vreo criza de personal. Nu are cunostinta de existenta unei practici in cadrul firmei ca in curse sa fie trimis un singur sofer care sa uziteze cardul tahograf al altui coleg. Nu a verificat niciodata cati soferi plecau in cursa, deoarece acestia paraseau autogara la ora 4.00 dimineata si se intorceau dupa ora 17.00, programul martorei incepand dupa ora 7.00 si incheindu-se la ora 16.00. Precizeaza faptul ca intocmea foile de pontaj pe masura primirii documentelor de la soferi, iar cand stia ca soferii trebuie sa fie plecati in cursa, ii ponta. Cardurile tahograf se descarca la 28 de zile si sunt verificate de departamentul Control .


F.I., fiind coleg de echipaj cu paratul in perioada ianuarie 2017 - inceputul anului 2018, mergea in cursa si singur, si insotit de parat, conform unei intelegeri pe care o aveau cei doi. Arata ca in situatiile in care pleca singur in cursa, colegul lui ramanea acasa pentru a efectua pauzele impuse de lege. Cand pleca singur in cursa folosea doar cardul tahograf personal. Cand pleca in echipaj, folosea doar cardul unui singur sofer, plus cardul unui fost sofer. Prin urmare, pentru a putea asigura cursele in fiecare zi a lunii, acesta conducea 2 sau 3 zile consecutiv, timp in care colegul facea pauza, dupa care se inversau rolurile. Mentioneaza ca erau pontati 8 ore pe zi, chiar daca nu mergeau in cursa. O cursa avea durata de circa 12 ore, de la 5 dimineata pana la 17 dupa- masa . Arata ca sefii ierarhici cunosteau acea procedura, spunandu-le soferilor sa se descurce singuri pentru respectarea timpilor de condus si de mai mult de 10 ori i s-a intamplat ca la sosirea dintr-o cursa sa i se solicite plecarea in alta cursa, spunandu-i-se sa se descurce singur in privinta respectarii timpilor de odihna.


In cauza a fost intocmit si un Raport de expertiza tehnica (filele 374- 457), cu obiectivul sa se verifice conformitatea timpului de lucru si a celui de odihna, cu prevederile legale cuprinse in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Regulamentul CE nr. 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului European, cu luarea in considerare a programarilor paratului in curse, foilor de parcurs intocmite si a zilelor in care nu era inregistrata activitate pe cardul tahograf . Totodata sa se faca o comparatie a programarilor paratului in curse cu inregistrarile din cardul tahograf si foile de parcurs.


Din acest raport de expertiza, rezulta faptul ca expertul a constatat faptul ca din descarcarile diagramei saptamanale a activitatii conducatorului auto in anumite zile cand apare pontat, paratul nu are nici un fel de activitate pe diagrame, adica, pe descarcare apare simbolul scaun-odihna.


Potrivit dispozitiilor art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Astfel, in situatia in care angaja torului i s-a produs un prejudiciu material de catre salariatii sai, din vina si in legatura cu munca desfasurata, acestia vor raspunde material pentru pagubele produse in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale. Raspunderea materiala a salariatilor reprezinta o forma de raspundere patrimoniala specifica, in baza careia salariatul este obligat a repara prejudiciul efectiv produs angajatorului sau in timpul executarii contractului individual de munca printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie, fara caracter penal si in legatura cu munca sa. Raspunderea patrimoniala existenta in dreptul muncii este conditionata de existenta raporturilor de munca dintre angajator si angajat. Existenta unui contract individual de munca si a unor relatii de munca atrage raspunderea patrimoniala a salariatului in cazul prejudicierii angajatorului sau.


Potrivit dispozitiilor art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie. Obligatia de restituire se supune principiilor civile de drept comun, in masura in care prin Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu se dispune altfel. art. 256 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reprezinta o manifestare in planul dreptului muncii a institutiei platii nedatorate cuprinsa in dispozitiile Codului civil si este necesar pentru admiterea cererii indeplinirea intocmai a conditiilor prevazute de lege.


Referitor la prejudiciul savarsit prin incasarea de drepturi banesti necuvenite, din probatoriul administrat in cauza rezulta faptul ca sunt intrunite in mod cumulativ conditiile antrenarii raspunderii patrimoniale in sarcina paratului, prevazute de dispozitiile legale enuntate mai sus, neexistand nici una din situatiile de exonerare de raspundere reglementate la alin. 2, 3 si 4 ale art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Referitor la restituirea sumei de 13.226 lei, reprezentand diurna achitata nejustificat, in conformitate cu disp. art. 44 din Legea nr. 53/2003:


(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia;


(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.


Astfel, conditia esentiala pentru a se putea acorda diurna era aceea ca salariatul sa isi exercite atributiile de serviciu in afara locului sau de munca, adica sa se deplaseze in afara localitatii prin efectuarea de curse de transport . Dar, conform descarcarilor cardului tahograf al soferului D.M.L., rezulta ca acesta nu a avut activitate in zilele evidentiate in cererea de chemare in judecata .


Cu privire la fapta ilicita, pentru ca actiunea umana sa reprezinte o conditie a raspunderii patrimoniale a salariatului aceasta trebuie sa fie legata de munca prestata de acesta, sa fie ilicita, putand consta intr-o actiune sau inactiune. Astfel, se constata ca paratul nu a efectuat cursele pentru care a incasat drepturi banesti necuvenite reprezentand diurna.


Referitor la prejudiciu, reclamanta a facut dovada ca a fost prejudiciata cu suma de 13.226 lei, aceste sume de bani fiind achitate paratului.


Privitor la raportul de cauzalitate intre faptas si prejudiciu, in aceasta cauza exista o legatura directa intre fapta paratului si producerea prejudiciului, respectiv aceasta este responsabil direct pentru faptele descrise mai sus, fapte care au cauzat societatii reclamante prejudiciul solicitat a fi recuperat.


Vinovatia salariatului exista, in conditiile in care paratul D.M.L.este responsabil de incalcarea dispozitiilor Regulamentului Intern, dispozitiile prezente in cadrul art. 33 punctul 2 referitor la executarea defectuoasa a sarcinilor de serviciu si a nerespectarii Sarcinilor de siguranta circulatiei si controlul legalitatii transporturilor referitor la ``realizarea integral, la timp si de calitate a normei de munca si a celorlalte sarcini ce decurg din functia sau postul detinut si sa raspunda de indeplinirea lor fata de conducerea societatii, sa respecte programul de lucru, sa foloseasca integral si cu eficienta timpul de lucru, sa nu paraseasca serviciul decat atunci cand a rezolvat integral sarcinile de serviciu .``


Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va dispune admiterea actiunii civile formulate si, in consecinta, va obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 13.226 lei, suma reprezentand prejudiciul cauzat.


Referitor la cererea reconventionala, prin care paratul reclamant reconventional a solicitat obligarea reclamantei parat reconventional la:


- plata sumei de 3.000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969;


- plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an;


- plata drepturilor salariale in cuantum de 1. 470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare.


- plata cheltuielilor de judecata .


Fata de primul capat de cerere din cererea reconventionala, respectiv obligarea paratei reconventional la plata sumei de 3000 euro si 565 lei, retinuta de societate cu titlu de garantie, potrivit Legii nr. 22/1969 si la al doilea capat de cerere respectiv plata dobanzilor la sumele retinute, de la data depunerii pana la restituirea efectiva, respectiv dobanda practicata de unitatea bancara pe un an, acestea vor fi admise, pentru urmatoarele motive:


Intre parata reconventional si reclamantul reconventional a fost incheiat un Contract de garantie in numerar conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 22/1969, contract inregistrat sub nr. 6. x/08.09.2008 - fila 202 dosar. Dupa incetarea raporturilor de munca, societatea avea obligatia restituirii garantiei constituite pe numele reclamantului reconventional, fapt ce nu s-a intamplat. Acest aspect este recunoscut si de catre parata reconventional, prin intampinarea depusa la cererea reconventionala formulata.


Conform dispozitiilor art. 16 Legea nr. 22/1969, privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice ``garantia in numerar si dobanda aferenta pot fi ridicate de catre gestionarul titular al carnetului de consemnare la incetarea contractului sau de munca sau la trecerea intr-o functie pentru care nu se cere garantie, in situatia in care a cauzat o paguba, sau cand paguba a fost acoperita in intregime ``iar la aliniatul 3 al aceluiasi articol stipuleaza ``Cand gestionarul a cauzat o paguba in gestiune la locul sau de munca si acesta nu se acopera integral in termenul de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, organizatia socialista se va despagubi din garantia in numerar constituita in favoarea sa``.


Societatea parata reconventional nu a depus garantia la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la Banci, asa cum prevad dispozitiile art. 15 din legea nr. 22/1969, ci doar a retinut sumele de bani din remuneratiile reclamantului reconventional, pana la constituirea plafonului maxim al garantiei materiale.


La 6 luni de la momentul incetarii raporturilor de munca, respectiv la data de 31.11.2018, societatea avea obligatia restituirii garantiei constituite pe numele reclamantei, fapt ce nu s-a intamplat. Dispozitiile art. 169 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vin in completarea Legii nr. 22/1969, si stipuleaza ca nici o retinere din salariu nu poate fi operata decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Parata nu a depus la dosarul cauzei un angajament de plata sau o hotarare judecatoreasca care sa stabileasca existenta vreunui prejudiciu cauzat de reclamant, fapt ce nu o indreptateste sa retina garantia salariatului.


Referitor la solicitarea reclamantului de a i se acorda dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare, pentru urmatoarele motive:


Prin actualizarea sumelor de bani cu dobanda remuneratorie de la data cand sumele au fost depuse si pana la data platii efective, creditorul nu primeste o valoare mai mare decat cea pe care ar fi trebuit sa o primeasca cu o anumita perioada de timp anterioara, astfel aceasta cerere este intemeiata si va fi admisa, parata urmand a fi obligata sa acorde reclamantului dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.


Astfel, fata de cele de mai sus, instanta va admite aceasta solicitare si va obliga parata reconventional sa plateasca reclamantului reconventional suma de 3.000 euro si 550 lei, reprezentand sume retinute cu titlu de garantii materiale, precum si dobanda remuneratorie aferenta sumelor retinute cu titlu de garantie calculate de la momentul depunerii acestor sume pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.


Referitor la al treilea capat din cererea reconventionala, prin care s-a solicitat obligarea paratei reconventional plata drepturilor salariale in cuantum de 1. 470 lei, contravaloarea zilelor de concediu neefectuate, 42, 5 lei diurna si 165 euro diurna, drepturi care nu au fost achitate la semnarea/eliberarea deciziei de incetare a raportului de munca si a notei de lichidare, instanta il va respinge.


Conform actelor depuse la dosar, filele 153- 202, rezulta dovada achitarii drepturilor salariale, a zilelor de concediu neefectuate si dovada achitarii sumelor reprezentand diurna interna si externa. Reclamantul reconventional nu a precizat pentru ce perioade se solicita a fi acordate drepturi salariale pretins restante, astfel ca instanta nu poate identifica daca platile efectuate si dovedite de catre parata reconventional nu sunt cele care ar fi fost cuvenite salariatului.


Astfel, instanta considera ca societatea a facut dovada ca a achitat drepturile salariale, zilele de concediu de odihna neefectuat si drepturile reprezentand diurna externa si interna de deplasare.


Fata de capatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata in suma de 1. 800 lei, tinand cont de complexitatea cauzei si de faptul ca cererea reconventionala a fost admisa in parte, in baza disp. art. 451 coroborat cu disp. art. 453 din C. P. C., urmeaza sa fie redus acest cuantum, urmand ca parata reconventional .sa fie obligata la plata catre reclamantul reconventional D.M.L. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea formulata de catre reclamanta Societatea a. S.R.L., cu sediul in mun. Sibiu, jud. Sibiu, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu sub nr. Jx, cod de inregistrare fiscala RO x in contradictoriu cu paratul D.M.L., CNP x domiciliat loc. S.M., jud. Sibiu, precum si in parte cererea reconventionala formulata de catre paratul reclamant reconventional D.M.L.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional Societatea a. S.R.L. si, in consecinta:


Obliga paratul sa achite reclamantei suma de 13.226 lei cu titlul de prejudiciul cauzat societatii.


Obliga paratul sa achite reclamantei suma de 3240 lei cheltuieli de judecata .


Obliga reclamanta parata reconventional Societatea a. S.R.L., sa achite paratului reclamant reconventional D.M.L.suma de 3000 euro, in echivalent in lei la data platii, si suma de 550 lei reprezentand garantie materiala retinuta, precum si dobanda remuneratorie aferenta acestor sume de la momentul depunerii pana la restituirea efectiva, prin raportare la dobanda acordata pentru depozitele la termen pe un an de unitatile bancare.


Respinge in rest cererea reconventionala ca neintemeiata.


Obliga reclamanta parata reconventional sa achite paratului reclamant reconventional suma de 500 lei cheltuieli de judecata partiale.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare . Apelul se depune la Tribunalul Sibiu.


Pronuntata astazi, 30.06.2020, cu votul consultativ al asistentilor judiciari si pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 216 din data de 30 Iunie 2020


Citeşte mai multe despre:    incasarea unor drepturi banesti necuvenite de catre salariat    raspunderea patrimoniala a salariatului    neercitarea atributiilor de serviciu prin neefectuarea curselor de transport    contravaloarea zilelor de concediu neefectuate    sume retinute cu titlu de garantie de catre angajator
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Suma stabilita pentru acoperirea daunelor produse angajatorului se retine in rate lunare din drepturile salariale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Recunoasterea faptei generatoare de prejudiciu la adresa angajatorului. Angajarea raspunderii patrimoniale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233 din data de 13 noiembrie 2020

Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019

Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. i1814/2019 din 27.03.2019

O decizie a Curtii de Conturi nu determina de plano caracterul nedatorat al unei plati efectuate de angajator salariatilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 340/2020 din 25.02.2020

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Obligarea salariatului la restituirea tichetelor de masa pentru zilele in care nu a lucrat efectiv
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucureti, Decizia nr. 690/2020 din data de 09.03.2020

In lipsa unui acord al partilor, in vederea angajarii raspunderii patrimoniale a salariatului este obligatorie promovarea unei cereri de chemare in judecata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia civila nr. 487/2020



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Raspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele produse anagajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati