din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2508 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei

  Publicat: 07 Jul 2021       1065 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
La intrebarea instantei daca mai sunt alte cereri de formulat, reprezentantul paratei-apelante arata ca raportat la continutul incheierii de sedinta din 30 iunie 2017 prin care s-a repus cauza pe rol, instanta a pus in discutia partilor daca s-au respectat dispozitiile art. 252 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care prevad descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara sub aspectul localizarii in timp a acestor fapte cand s-a emis decizia de concediere de catre angajator . Pentru aceasta chestiune, reprezentantul paratei-apelante invoca dispozitiilor art. 477 alin. 1, 478 alin. 2 si 481 din Codul de procedura civila, sub urmatoarele aspecte, respectiv arata ca se gaseste in faza procesuala a apelului in care limitele sesizarii instantei de apele sunt date de criticile formulate, prin motivele de apel si apararile formulate de intimat prin intampinare dupa cum se prevede in art. 477 din Codul de procedura civila, ca instanta de apel v-a proceda la judecarea fondului in limitele stabilite in mod expres de catre apelant, iar art. 478 alin. 2 din Codul de procedura civila prevede ca partile nu se vor putea folosi in fata instantei de apel de alte motive si mijloace de proba decat cele invocate la instanta de fond, in cererea de apel sau prin intampinare. Mai invoca in sustin erea incidentului dispozitiile art. 478 alin. 2 teza a Ii-a din Codul de procedura civila care prevad ca instanta de apel poate incuviinta si administra probe ce rezulta din dezbateri, in limita respectarii principiului devolutiunii. Sustine ca incidente in cauza sunt si dispozitiile art. 481 din Codul de procedura civila, care prevad ca in propria cale de atac apelantului nu i se poate produce o situatia mai rea decat aceea din hotararea atacat. In aceste conditii, reprezentantul paratei-apelante apreciaza ca punerea in discutie in apel, in limitele date de motivele de apel de catre apelant, precum si ale apararilor formulate de intimat prin intampinare, aceea chestiune nu poate avea loc, avand in vedere ca se incalca dispozitiile prevazute de art. 477, 478 si 481 din Codul de procedura civila.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta creantele fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Prevazuta in cap.VII, t.V, C. proc. pen., partea generala, constau in diverse incalcari desavarsite in cursul procesului penal,
Concept folosit in practica judiciara
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Reprezinta creantele fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin urmare, apreciaza ca aspectul pus in discutie de instanta nu fost invocat, la fond, in motivele de apel si nici prin apararile formulate de intimata sens in care nu poate fi invocata de catre instanta in apel. Pentru aceste considerente solicita respingerea ca neintemeiata a chestiuni pusa in discutia partilor de catre instanta.


Curtea pune in discutia reprezentantului paratei-apelante incidenta in solutionarea acestui incident procedural dispozitiile art. 22 alin. 2 din Codul de procedura civila care vizeaza rolul judecatorului in aflarea adevarului.


Reprezentantul paratei-apelante apreciaza ca dispozitiile puse in discutie de catre instanta, respectiv art. 22 alin. 2 din Codul de procedura civila sunt identice cu dispozitiile prevazute de art. 478 alin. 2 din Codul de procedura civila care prevad ca instanta de apel poate incuviinta si administra probele in rolul activ al instantei a caror necesitate rezulta din dezbateri, iar in prezentul dosar nu au rezultat din dezbateri, apreciaza ca instanta de apel putea sa invoce dispozitiile art. 22 din Codul de procedura civila, daca nu erau incidente prevederile art. 478 din Codul de procedura civila.


La intrebarea instantei ce relevanta au in solutionarea incidentului prevederile art. 479 alin. 1 teza a Ii-a din Codul de procedura civila, care prevad ca motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu, reprezentantul paratei-apelante apreciaza ca nu sunt incidente in cauza aceste dispozitii, deoarece chestiunea pusa in discutie de catre instanta nu se incadreaza la dispozitiile de mai sus.


Instanta subliniaza ca dispozitiile art. 479 alin. 1 teza a ii-a din N. C. P. C. le-a pus in discutia partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 252 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)., care sanctioneaza cu nulitatea absoluta cerinta descrierii faptei .


Reprezentantul paratei-apelante sustine ca nerespectarea dispozitiilor art. 252 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu atrage sanctiunea nulitatii absolute.


In cea ce priveste incidentul invocat de apelanta prin reprezentant, reprezentanta reclamantei-intimate invoca dispoziti ile art. 252 alin. 2 lit. a coroborate cu prevederile art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) din care rezulta ca in situatia in care descrierea faptei nu este completa, in decizia de concediere, nu se poate verifica daca cercetarea disciplinara a fost efectuata in termen de 6 luni de la savarsirea abaterilor disciplinare. Pentru aceste motive, apreciaza ca aspectele ridicate de catre instanta de apel indeplineste conditiile pentru a opera nulitate absoluta a deciziei de concediere . Astfel ca, aspectele mentionate mai sus pot fi cercetate si puse in discutia partilor de catre instanta de ape in baza rolului activ prevazut de dispozitiile art. 22 colaborat cu art. 479 alin. 1 teza a Ii-a din Codul de procedura civila.


Reprezentantul paratei-apelante invedereaza ca a depus la termenul anterior note de sedinta cu privire la data de la care poate sa curga termenul pentru constatarea abaterilor disciplinare savarsite de catre intimata. Sustine ca din probele depuse la dosar rezulta ca faptele intimatei, nu constituie o singura abatere disciplinara grava, ci o multitudine de abateri disciplinare savarsite intr-o perioada lunga de timp, apreciaza ca aceste abateri au un caracter de continuitate, iar data de la care curge termenul de 6 luni, este data inregistrarii referatului privind abateril e disciplinare.


Instanta, dupa deliberare, apreciaza ca in temeiul dispozitiilor art. 479 alin. 1 teza a Ii-a din N. C. P. C. poate pune in discutia partilor continutul deciziei de concediere, sub aspectul respectarii dispozitiilor art. 252 alin. 2 li t. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), considerand ca este un motiv de ordine publica.


Curtea mai pune in discutia reprezentantului paratei-apelante un aspect care a reiesit din actele depuse la dosar de catre apelanta, respectiv neconcordanta dintre ultimul act aditional si Revisal, avand in vedere ca din ultimul act aditional reiese ca perioada pentru care s-a incheiat contractul pe perioada determinata cuprinsa incepand cu data de 10.06.2016, iar din Revisal rezulta ca contractul este perioada nedeterminata. Este intrebat cum poate sa explice aceasta neconcordanta.


Reprezentantul paratei-apelante arata ca nu poate sa dea un raspuns la acest termen de judecata, insa solicita amanarea cauzei pentru a se consulta cu reprezentantii apelantei, avand in vedere ca aceasta chestiune nu a mai fost pusa in discutie.


Reprezentanta reclamantei-intimate se opune amanarii cauzei, avand in vedere ca rezulta din incheierea de sedinta din 30.06.2017 ca s-a pus in discutie aceasta chestiune.


Curtea, dupa deliberare, fata de actele de la dosar si fata de continutul incheieri de sedinta din 30.06.2017, in care s-a pus in discutie tocmai caracterul determinat sau nedeterminat al raporturilor de munca, fiind amanata cauza si pentru clarificarea acestui aspect, respinge cererea de amanare a cauzei formulata de apelanta prin reprezentant, instanta intreaba partile daca au de formulat cereri sau exceptii .


Reprezentantul paratei-apelante arata ca nu mai are de formulat cereri si nici exceptii de invocat, depune la dosar un inscris intitulat note de sedinta si comunica un exemplar cu partea adversa.


Reprezentanta reclamantei-intimate, de asemenea, arata ca nu mai are de formulat cereri si nici exceptii de invocat in probatiune.


Instanta constata ca nu mai sunt alte cereri sau exceptii de invocat, astfel ca se considera lamurita pe baza actelor de la dosar si inchide faza cercetarii judecatoresti, iar in temeiul art. 392 C. pr. civ, declara deschise dezbaterile asupra fondului si acorda cuvantul reprezentantul paratei-apelante pentru a pune concluzii asupra apelului.


Reprezentantul paratei-apelante arata ca pus odata concluzii asupra apelului care au fost consemnate in continutul incheierii de sedinta din 23.06.2017 sens in care o sa reitereze pe scurt, respectiv o sa dezvolte o prima chestiune referitoare la caracterul continuat al abaterilor savarsite de catre contestatoare in sensul ca in sarcina acesteia, s-a retinut dupa cum rezulta din emailurile de sesizare, referatul intocmit de directorului societatii intimate, din declaratiile martorilor care au fost audiati in fata instantei de apel ca intimata a savarsit o multitudine de abateri disciplinare intr-o perioada lunga de timp, incheiata cu data sesizarii conducerii paratei, respectiv in data de 14.03.2016, iar la data 15.03.2017 angajatorul a emis decizia de concediere .


Sustine ca in domeniul muncii persoana angajata in munca poate savarsii doua feluri de abatere disciplinara, respectiv o singura fapta considerata grava care atrage concediere si o multitudine sau mai multe abaterii disciplinare cum este in prezenta speta savarsita pe o perioada mai lunga de timp, cea ce dovedeste caracterul culpabil al persoanei respective in sensul nerespectarii dispozitiilor legale cu privire la executarea contractului de munca, regulamentul de ordine interioara si chestiuni legate de disciplina. Arata ca reclamanta a savarsit o multitudine de abateri disciplinare pe o perioada lunga de timp dupa cum rezulta din sesizarile colaboratorilor sucursalei a. din Bistrita-Nasaud, cea ce demonstreaza vointa acesteia de a nu respecta regulamentul de ordine interioara, de a nu-si indeplini atributiile de serviciu si de a nu respecta dispozitiile legale.


Precizeaza ca din nota explicativa data de intimata, rezulta ca in cadrul cercetarii prealabile aceasta a refuzat sa dea explicatii comisiei de cercetare in sensul ca a raspuns ca aspectele puse in discutie nu o privesc. Supune spre observatie instantei de apel faptul ca motivarea hotararii instantei de fond este inafara probatoriului administrat la fond si reluat in fata instantei de control judiciar faptele savarsite de catre intimata sunt dovedite prin actele depuse la dosar, sesizarile in scris in mai multe emailuri a diversilor colaboratori, constatarile directorului de zona, declaratiile acesteia in fata comisiei de cercetare disciplinara. Prin toate aceste probe se dovedeste abaterile disciplinare si temeinicia desfacerii contractului individual de munca al reclamantei.


Apreciaza ca motivarea instantei de fond cu privire ca referatul intocmit de conducatorul de sucursala nu poate constitui un mijloc de proba, intrucat nu respecta dispozitiile legale, este criticabila avand in vedere ca directorul sucursalei are rolul de a constata si sesiza abaterile disciplinare savarsite de subordonatii lui.


In raport de probele administrate in cauza si depuse la dosar, precum si declaratiile martorilor care au fost audiati in fata instantei de apel, solicita admiterea apelului asa cum a fost formulata in sensul sa se desfiinteze hotararea atacata, iar pe fond respingerea contestatiei formulate de contestatoare, cu obligarea acesteia din urma catre apelanta la plata cheltuielilor de judecata, conform dovezilor de la dosar.


La intrebarea instantei cum apreciaza respectarea sau nu a dispozitiilor art. 252 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care prevad descrierea faptei raportat la continutul deciziei de concediere, reprezentantul paratei-apelante arata ca in continutul deciziei de concediere s-au indicat abaterile disciplinare savarsite de catre angajat asa cum ele au fost determinate si individualizate ticlet, avand in vedere ca exista doua feluri de abateri, de un comportament necorespunzator fata de brokeri cu care lucra, in exercitarea atributiilor de serviciu, neinregistrarea donatilor si sedintelor acestora si neverificarea cestiunilor contabile, in evidenta actelor intocmite de catre brokeri respectivi.


Mai arata ca intimata a declarat ca nu a facut nicio verificare contabila, intrucat nu a avut timp .


Intrebat fiind de catre instanta daca localizarea in timp a acestor fapte, face parte din descrierea faptei, reprezentantul paratei-apelante arata ca localizarea in timp a acestor fapte se finalizeaza cu data sesizarii de catre brokeri a conducatorului Agentiei a. bistrita-Nasaud care este in data de 14.03.2016. Mai arata ca fiecare fapta in parte nu constituie o abatere grava care determina desfacerea contractului individual de munca, ci multitudinea acestor fapte in ansamblul lor constituie o singura abatere grava, iar referatul este cel care i-a act si sesizeaza conducerea centrala a apelantei cu privire la desfacerea contractului individual de munca .


La intrebarea instantei daca abaterile disci plinare se refera la calitatile profesionale ale intimatei sau la cel de conduita, reprezentantul paratei-apelante arata ca abaterile disciplinare savarsite de intimata tin de conduita, avand in vedere ca toate sesizarile sunt facute de brokeri de asigurari, respectiv de clienti apelantei, deci declansarea procedurii disciplinare s-a facut de catre clienti care afirma ca nu mai pot lucra, intrucat reclamanta nu face, nu vrea, nu sesizeaza, nu descarca nu face verificari contabile si nu a. a constatat ci clienti . Mai arata ca unul dintre martori a declarat ca daca nu era directorul sucursalei din Bistrita-Nasaud un om deosebit, nu ar fi mai colaborat cu aceasta sucursala.


Intrebata fiind de catre instanta daca calitatile profesionale nu sunt implicate in acest sens, reprezentantul paratei-apelante arata ca calitatile profesionale ale reclamantei nu sunt contestate.


Reprezentanta reclamantei-intimate se refera in mod strict la prevederile art. 252 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in ceea ce priveste respectarea acestor prevederi legale de catre apelanta, prin emiterea deciziei de desfacere a contractului individual de munca a reclamantei, considera ca aceste dispozitii legale nu au fost respectate, avand in vedere ca in continutul deciziei de concediere nu se mentioneaza in nicio parte care este data savarsiri abaterilor disciplinare, contrar celor sustinute de catre apelanta, termenul pentru constatarea fiecarui abatere curge de la data savarsiri acesteia, insa trebuie sa se incadreze in termenul de 6 luni pentru cercetarea disciplinara a acestor fapte .


In esenta arata ca in aceasta speta nu rezulta de nicaieri cand au fost savarsite aceste abateri disciplinare.


In cea ce priveste declaratia martorului C.care a fost audiat de catre instanta de apel, care a declarat ca a sesizat conducerea apelantei abaterile disciplinare savarsite de intimata, iar directorul sucursalei din Bistrita-Nasaud care de asemenea a fost audiat si el, rezulta ca faptele savarsite de intimata sunt pe la inceputul perioadei de angajare ale intimatei. Mai arata ca emailurile prin care s-au facut sesizarile dateaza din anul 2014, deci nu din anul 2016 cum a sustinut partea adversa sau a doua jumatate a anului 2015. Considera ca au fost respectate prevederil e art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Cu privire la nota explicativa a intimatei prin care se face referire ca ar lamuri data la care au fost savarsite abaterile, arata ca aceasta nota este un act care lamureste asupra acestui aspect pentru ca nu arata cand ar fi trebuit sa fie facute acele inventarieri ale brokerilor pentru ca sa-si p oata da seama daca au fost sau n u respectat termenul prevazut de art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Precizeaza ca indiferent de data cand s-a modificat contractul individual de munca a reclamantei din perioada determinata in perioada nedeterminata a fost operat in Revisal de catre angajatoarea, de aici rezultand ca aceasta a fost multumita de activitatea desfasurata de intimata.


Mai arata ca toate sesizarile au constat in emailurile trimise de catre directorul sucursalei Bistrita-Nasaud catre doi brokeri cu care colabora intimata, rezultand ca au existat relatii tensionate intre martorii care au fost audiati in fata instantei de control judiciar si intimata.


Invedereaza instantei ca nu de la referatul de constatare a abaterilor disciplinare curge termenul de cercetare, ci de la data savarsiri fiecarei abatere in parte sens in care apreciaza ca pentru acest motiv angajatorul nu a mentionat in continutul deciziei, o data certa, precum si o abatere disciplinara determinata.


La intrebarea instantei daca caracterul continuu invocat de partea adversa influenteaza, reprezentanta reclamantei-intimate apreciaza ca nu exista caracterul continuu si nici continuat al abaterilor disciplinare savarsite de intimata.


Sustine ca emailurile, declaratiile, au avut in vedere fapte savarsite de intimata prin anul 2014, respectiv in perioada care aceasta si-a inceput activitatea la societatea apelanta.


Mai arata ca exista un inscris emis de la o societate comerciala prin care se mentioneaza ca a colaborat foarte bine cu intimata, prin urmare este contrar celor sustinute de brokeri care au sesizat conducerea cu privire la abaterile disciplinare savarsite de intimata.


Pentru aceste considerente apreciaza ca in mod corect instanta de fond a anulat decizia de concediere sens in care solicita mentinerea hotararii atacate, ca fiind temeinica si legala, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata, conform dovezi de la dosar, reprezentand onorariu avocatial.


Avand cuvantul la replica, reprezentantul paratei-apelante face o singura precizare in sensul ca doreste sa sublinieze caracterul abaterii sau abaterilor disciplinare savarsite de catre contestatoare, respectiv, sa arate cu titlu exemplificativ ca daca un angajat nu vine la serviciu la ora care trebuie sa ajunga, pentru motivul ca nu se poate trezi si intarzie in fiecare zi o jumatate de ora sau o ora, iar fiecare abatere luata separat nu constituie o abatere disciplinara grava care sa determine pe angajator sa- l concedieze, dar multitudinea abaterilor disciplinare savarsita pe o perioada lunga de timp dovedeste caracterul continuat, mai exact reiese reaua vointa a angajatului de a nu respecta Regulamentul de ordine interioara al societatii, in ansamblu este o singura abatere care este finalizata la data ultimei abateri abaterii.


Curtea declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare.


C U R T EA


Prin Sentinta civila nr. 521/F din 15 noiembrie 2016 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in Dosarul nr. x s-a admis contestatia formulata de contestatoarea T.I. a. impotriva Deciziei nr. 99/18.04.2016 emisa de intimata SOCIETATEA a. R.- a. V.I.G.SA si, in consecinta: s-a anulat ca netemeinica decizia de concediere nr. 99/18.04.2016 emisa de intimata; s-a dispus repunerea contestatoarei in situatia anterioara emiterii deciziei anulate prin reintegrarea acesteia pe postul detinut anterior desfacerii contractului de munca; a fost obligata intimata sa plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile de care ar fi beneficiat contestatoarea de la data de 18 aprilie 2016 si pana la reintegrarea efectiva in functie. Fara cheltuieli de judecata .


Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut ca intre contestatoarea T.I. a. , in calitate de angajata, si intimata Societatea a. R_- a. V.I.G.S. a. , in calitate de angajator, s-au desfasurat raporturi contractuale de munca incepand cu data de 28.12.2012, aspect necontestat de nici una dintre parti, contestatoarea indeplinind functia de coordonator vanzari alternative (CVA).


s-a retinut ca p rin referatul nr. 853/17.03.2016, directorul de vanzari al sucursalei Bistrita-Nasaud, I_- L.R., a sesizat conducerea societatii intimate despre o .plangeri primite din partea colaboratorilor brokeri si agenti de asigurare PJ, privind pe CVA T.I. a. , legat de modul de servisare a colaboratorilor, motiv pentru care s-a demarat procedura cercetarii disciplinare, contestatoare fiind convocata pentru data de 06.04.2016 la sedi ul intimatei din Bucuresti.


s-a aratat ca, c onform procesului verbal intocmit de comisia de cercetare di sciplinara prealabila, contest atoarea T.I. adria na a raspuns la primele 3 intrebari, apoi a refuzat sa mai raspunda intrebarilor adresate, cu precizarea ca acestea nu au fost relevante cercetarii disciplinare si ca, in aceste intrebari, nu s-au regasit motivele pentru care a fost chemata.


Retine instanta ca u lterior s-a emis Decizia de concediere nr. 99/18.04.2016, in care e ra inserata descrierea faptelor care au constituit abatere disciplinara: nu completeaza corect politele manuale, nu oferteaza conform acoperirilor solicitate de clienti, nu raspunde prompt la solicitarile reprezentantilor brokerilor, ci dupa mai multe reveniri, refuza sa indeplineasca atributii precum ofertare RCA Flote, nu tine evidenta transmiterii contractelor de asigurare catre brokeri, nu a efectuat verificarile gestionare ale colaboratorilor brokeri Destine Broker de Asigurare - Reasigurare SRL, Inter Broker Aigurare, ASICON Broker de Asigurare aferente anului 2015, nu adopta o conduita politicoasa, un limbaj adecvat si nu manifesta respect in relatiile cu colaboratorii companiei, prejudicierea imaginii societatii. s-a mention at ca prin aceste fapte se incalca Codul etic si de conduita profesionala cap. IV Norme de conduita pct. 3 Comportament, precum si Regulamentul de ordine interioara - art. 13 Obligatiile salariatilor - lit. b (sa respecte si sa aplice prevederile fisei postului) si j (sa nu creeze prejudiciu societatii).


s-a subliniat ca d ecizia de desfacere disciplinara a contractului individual de munca i-a fost comunicata reclamantei in conditii legale, comunicarea fiind efectuata prin Biroul executorului judecatoresc B.D.M., la data de 21.04.2015, contestatia care face obiectul prezentului dosar fiind formulata cu respectarea termenului legal.


Retine instanta incidenta art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform cu care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce tin de persoana salariatului daca acesta a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul in tern, ca sanctiune disciplinara, precum si a dispozitiilor art. 62 alin. 2, potrivit carora ``In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite deci zia de concediere numai c u respectarea dispozitiilor art. 247 - 252``, iar conform alin. 3 ``Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta``.


Instanta face referire la art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) unde se prevede ca ``angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei . (2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru caret in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; j) instanta competenta ta care sanctiunea poate fi contestata.``


A fost avut in vedere ca a ngajatorul dispune, in conformitate cu dispozitiile art. 247 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, de o prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara, aliniatului 2 al aceluiasi articol, stabilind ca ``abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici``.


Instanta a constat at ca decizia de concediere nr. 99/18.04.2016 respecta toate conditiile de forma impuse de dispozitiile legale mai sus citate, dar apare ca nefiind temeinica.


In acest sens s-a aratat ca in sarcina contestatoarei T.I. a. S-au retinut o . abateri disciplinare legate de modul de indeplinire a atributiilor de serviciu, respectiv ca nu a complet at corect politele manuale, nu a ofert at conform acoperirilor solicitate de clienti, nu a raspun s prompt la solicitarile reprezentantilor brokerilor, ci dupa mai multe reveniri, refuza sa indeplineasca atributii precum ofertare RCA Flote, nu tine evidenta transmiterii contractelor de asigurare catre brokeri, nu a efectuat verificarile gestionare ale colaboratorilor brokeri Destine Broker de Asigurare - Reasigurare SRL, Inter Broker Aigurare, ASICON Broker de Asigurare aferente anului 2015, nu adopta o conduita politicoasa, un limbaj adecvat si nu manifesta respect in relatiile cu colaboratorii companiei si ca a prejudiciat imaginea societatii, t oate aceste acuzatii a vand la baza referatul nr. 853/17.03.2016, directorul de vanzari al sucursalei Bistrita-Nasaud, I_- L.R.in care se face referire la plangeri primite din partea colaboratorilor brokeri si agenti de asigurare PJ.


Instanta a apreciat ca intimata Societatea a. R_- a. V.I.G.S. a. avea sarcina probei conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv se impunea ca aceasta sa depuna la dosarul cauzei inscrisuri sau sa solicite administrarea altor mijloace de proba, prin care sa fie demonstrata savarsirea acestor abateri disciplinare de contestatoare si vinovatia acesteia. Or, in cazul de fata s-au depus doar referatul nr. 853/17.03.2016 intocmit de directorul de vanzari al sucursalei Bistrita-Nasaud si procesul - verbal, respectiv nota intocmite de comisia de cercetare disci plinara prealabila, dar in aceste documente fiind consemnate perceptiile si opiniile angajatilor intimatei si in sine ele neputand forma convingerea instantei de judecata cu privire la temeinicia deciziei. Considera instanta ca refuzul reclamantei di n cadrul cercetarii disciplinare de a raspund e la majoritatea intrebarilor adresate, nu reprezinta o dovada a vinovatiei contestatoarei, mai ales ca intrebarile se refereau la modalitatea de indeplinire a atributiilor de serviciu cu titlu general, si nu in concret cu privire la abaterile disciplinare.


Instanta a concluzion at ca intimata Societatea a. R_- a. V.I.G.S. a. nu a demonstrat ca contestatoarea T.I. a. ar fi savarsit abaterile disciplinare retinute in sarcina ei prin decizia de concediere nr. 99/18.04.2016, motiv pentru care instanta a apreciat ca aceasta decizie apare ca nefiind temeinica si a fost anulata.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata S.C. a. R_- a. V.I.G.S. a. solicitand admite rea apelului, desfiinta rea hotarar ii apelate si respinge rea actiun ii.


In cadrul criticilor s-a aratat ca din p robele administrate in fat a instantei de fond fac pe deplin dovada realitatii celor retinute in decizia de concediere, a stfel, ca motiv al concedierii s-a retinut atitudinea neprofesionala si neindeplinirea de catre contestatoare a sarcinilor de serviciu cu consecinte foarte grave pentru angajator-prejudicierea relatiilor de afaceri cu brokeri cola boratori ai sucursalei Bistrita-Nasaud si nerespectarea Regulamentului de Ordine interioara al a.


s-a aratat ca f aptele retinute in sarcina angajatei cercetate disciplinar au fost individualizate in concret atat in cadrul cercetarii disciplinare precum si in cuprinsul d eciziei de concediere, d ovada celor retinute in cuprinsul Cercetarii disciplinare fiind in primul rand Referatul nr. 853/17.03.2016 intocmit de Direc torul de vanzari al sucursalei Bistrita-Nasaud.


Considera apelanta ca in mod netemeinic instanta de fond a inlaturat forta probanta a acestui inscris, retinand c a reprezinta un punct de vedere al angajatului, in conditiile in care p ersoana care a intocmit referatul si care a semnalat conducerii societatii savarsirea abaterilor disciplinare fiind chiar superi orul ierarhic al contestatoarei, cu atributii de supravegherea, constatarea si sesizarea conducerii societatii in legatura cu savarsirea abaterilor disciplinare de ca tre angajatii din subordinea sa, astfel ca nu exist a nicio persoan a mai in masura sa cunoasca si s a relateze imprejurarile concrete care au facut obiectul cercetarii disciplinare a contestatoarei.


A aratat ca prin raportar e la disp art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ii revine sarcina probei in ceea ce priveste realitatea abaterilor disciplinare retinute in sarcina contestatoarei, insa in aprecierea probatoriilor administrate a solicitat sa se aiba in vedere specificul raporturilor de munc a, mai ales imprejurarea c a singurele persoane implicate in acest proces sunt angajatii ei, iar aceast a calitate nu este de natura s a atraga o prezumtie de partinire, drept urmare, constatarile superiorului direct este unica modalitate de control a activitatii desfasurate de contest atoare. s-a aratat ca prin inlaturarea fortei probante a acestor constatari instanta de fond a transformat sarcina probei intr-o probatio diabolica, intrucat nu exista alte persoane (straine de activitatea societatii) care sa cunoasca existent a unor abateri disciplinare in activitatea profesionala a contestatoarei.


I n concluzie, s-a aratat ca Referatul nr. 853/17.03.2016 intocmit de Directorul de v anzari al sucursalei la care era incadrata co ntestatoarea, are forta probanta in ceea ce priveste existent a faptelor retinute in sarcina contestatoarei, intrucat acesta este angajatul ei cu atributii in constatarea unor astfel de abateri . In plus, prin constatarea acestor abateri disciplinare Directorul de v anzari nu si-a exprima t o opinie personala - ca sa poa ta fi banuit de partinire - ci indeplineste rolul pentru care a fost angajat, neobtinand niciun profit/pierdere ca urmare a sesizarilor formulate catre conducerea societatii.


s-a precizat ca d irectorul de v anzari a relat at in mare parte abateri disciplinare sesizate de terte persoane, respectiv brokerii de asigurare c u care contestatoarea trebuia sa colaboreze.


A subliniat ca p entru a intari realitatea acestor abateri disciplinare a depu s anexat sesizarile in scris formulate de doi brokeri, care au stat la baza intocmirii refe ratului de sesizare a Diviziei resurse u mane in scopul initierii cercetarii disciplinare:


- Prin e-mailul transmis la 14.03.2016 de catre Agent Broker V.S.G. acesta a aratat ca ``Din toate punctele de vedere colaborarea cu dna T.I. a debutat greoi cu mari deficiente in comunicare, deficiente mari la modul de completare al politelor manuale, pe partea de ofertare de multe ori am cerut in mod expres acoperirile datorate de clienti in schimb am primit cu totul altceva. Referitor ia promptitudine va comunica faptul ca este foarte lenta, de multe ori am sunat de 3, 4, chiar de 5 ori pana am primit solicitarea ceruta, iar cand am primit-o nu era in concordanta cu ceea ce am cerut, lucru care n-a facut decat uneori sa pierd clienti .``


Mai a ara ta t brokerul ca a sesizat in numeroase randuri aceste deficiente si a caracteriz at comportarea reclamantei ca ostila


- A doua sesizare a fost formulata de. Agent Broker a. Costinasiu care prin e-mailul expe diat la 11.02.2016 a aratat ca: ``referitor la colaborarea cu persoana desemnata I. a. T.pentru brokeri la nivelul sucursalei a. V. bistrita-Nasaud va scriu aceste randuri in speranta ca o sa fie citite de cine trebuie si nu o sa mai am de colaborat in viitorul apropiat cu aceasta persoana . Personal lucrez cu sucursala a. V.din decembrie 2011, pana in anul 2013 nu am avut niciun fel de probleme cu persoanele care au ocupat aceasta functie. Primeam oferte in mod prompt, contractele ce erau scrise manual erau corect intocmite, modul de comunicare si respect era foarte bun.


I ncepand cu luna ianuarie 2013 lucrurile s-au schimbat radical in mod foarte rau vizavi de persoana I.T.in sensul ca si va exemplific cateva aspecte: vizavi de oferte va redau text ual cateva raspunsuri primite: ``pe cine sa sun si in Bucuresti, asteapta ca nu e capat de lume, nu stiu cum sa fac, sunt in pauza de masa revino mai tarziu`` si multe a lte remarci din aceste exempte.``


In cuprinsul e-mailului agentul a. Costinasiu a inclus si corespondent a mai veche cu contestatoarea pentru a exemplifica dificultatea comunicarilor cu aceasta.


Considera apelanta ca aceste sesizari ale brokerilor - care nu sunt angajati ai societatii ci persoane independente care doar colaboreaza profesional cu asiguratorii - intaresc realitatea celor retinute in Referatul superiorului precum si in propunerea Comisiei de Cercetare Disciplinara in sensul ca reclamanta a adus prejudicii de imagine societatii si poate periclita relatiile de afaceri prin faptele si atitudinea neprofesionala.


Apreciaza ca, fata de cele aratate sunt dovedite urmatoarele fapte retinute in decizia de concediere, respectiv: n u completeaza corect politele manuale; n u oferteaza conform acoperirilor solicitate de clienti; nu raspunde prompt la solicitarile brokerilor ci dupa mai multe reveniri; n u adopta o conduita politicoasa, un limbaj adecvat si nu manifesta respect in relatiile cu colaboratorii companiei.


I n ceea ce priveste fapta de a nu efectua verificarile gestionare ale colaboratorilor brokeri Destine Broker de Asigurare - Reasigurare SRL, Inter; Broker de Asigurare, ASICONS Broker de Asigurare aferente anulul-2015, apelanta a depus Nota explicati va nr. 831/15.03.2016 prin care insasi contestatoarea T.I. a. a confirma t c a nu a finalizat aceste verificari ``datorita volumului mare de lucru``.


In ceea ce priveste faptele: a refuzat sa indeplineasca atributii precum ofertare RCA Flote si nu a tinut evidenta transmiterii-cont ractelor de asigurare catre brokeri acestea fiind dovedite prin Referatul de sesizare intocmit de R.I uliu L., ale carui constatari in privinta activitatii unui subordonat au forta probanta si nu pot fi inlaturate fara o contraproba sau o motivatie intemeiata.


Simpla imprejurare ca acesta este angajatul ei nu poate reprezenta un fine de neprimire a declaratiilor si constatarilor acestuia, neexistand niciun indiciu in cauza obiectivitatea sa ar fi afectata.


Examinand hotararea atacata cu luarea in considerare a criticilor din motivele de apel, precum si a dispozitiilor art. 476- 478 din N. C. P. C., Curtea apreciaza ca apelul este nefondat, pentru motivele ce se vor prezenta in continuare.


Criticile aduse hotararii vizeaza aprecieri necorespunzatoare probatiunii administrate in fata instantei, atat in privinta fortei probante a unei parti din acesta probatiune cat si in privinta concluziei cu privire la realitatea faptelor savarsite de intimata.


Cateva aspecte prealabile expunerii unei analize a criticilor, este apreciata utila de catre Curte, pentru clarificarea limitelor pe care instanta de apel le are pentru solutionarea apelului.


Problema limitelor pe care instanta de apel le are de respectat in solutionarea prezentului apel a facut obiectul discutiilor contradictorii in sedinta publica din 20.10.2017, dupa ce cu ocazia redeschiderii dezbaterilor din 30 iunie 2017, instanta de apel a apreciat necesar repunerea in discutia partilor a aspectelor legate de durata raporturilor de munca litigioase si a respectarii cerintelor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de continutul deciziei de concediere atacate.


Fiind consemnate punctele de vedere ale partilor in practicaua deciziei o reluare a lor in considerente nu se impune. Ceea ce se impune, este o dezvoltare succinta a motivelor pe care Curtea le-a apreciat asupra limitelor pentru solutionarea apelului.


Din dispozitiile art. 477 alin. 1 din N. C. P. C. rezulta ca si calea de atac a apelului este guvernata de principiul disponibilitatii procesului civil, astfel ca instanta de a pel nu poate proceda la aceasta noua judecata de fond decat in limitele stabilite expres si implicit de apelanta.


De asemenea, conform art. 477 alin. 2 din acelasi cod, rezulta ca atunci cand apelul nu este limitat la anumite dispozitii devolutiunea va opera asupra intregii cauze si deci va fi judecata sub toate aspectele.


In cauza apelanta a dedus judecatii intreg dispozitivul hotararii precum si a considerentelor care il sustin, avand in vedere ca prin apel a solicitat desfiintarea hotararii si respingerea actiunii reclamantei.


Desi art. 479 alin. 1 teza I din codul amintit prevede ca verificarile instantei de apel, sub aspectul temeiniciei si al legalitatii, se fac in limitele cererii de apel, totusi in teza a Ii-a alin. 1 a aceluiasi art. legea ingaduie instantei ca motivele de ordine publica sa se poata invoca si din oficiu .


Punerea in discutia partilor a unor stari de fapt sau de drept, chiar nementionate in cerere sau intampinare, este o indatorire a judecatorului pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, in scopul pronuntarii unor hotarari temeinice si legale, asa cum rezulta din prevederile art. 22 alin. 2 din N. C. P. C.


In contextul unor asemenea reglementari instanta a pus in discutia partilor legalitatea deciziei atacate prin prisma dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), eventuala neregularitate ar atrage nulitatea absoluta, asa cum prevede textul, ceea ce justifica ca problema de drept ridicata de instanta este un motiv de ordine publica.


In acest sens este relevanta jur i sprudenta Curtii Constitutionale care releva caracterul de norma de ordine publica a prevederilor art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere scopul solutiei legislative, respectiv a. stabilitatii raporturilor de munca a desfasurarii acestora in conditii de legalitate si respectarii drepturilor si indatoririlor ambelor parti ale raporturilor juridice de munca .


Instantei de jurisdictie a muncii ii revine obligatia proce s uala de a cerceta masura concedierii, in primul rand sub aspectul legalitatii emiterii ei, aspect ce primeaza fata de temeinicia masurii, fiind necesara cercetarea cu prioritate a intrunirii conditiilor de forma si de fond necesare pentru aprecierea validitatii deciziei.


Din perspectivele celor aratate ramane fara relevanta constatarile primei instante cu privire la respectarea conditiilor de forma prevederil e. de art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instantei de apel revenindu-i verificarea legalitatii deciziei.


Curtea constata ca decizia atacata nu respecta cerintele de forma si fond prevazute de prevederile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform acestor dispozitii legale: ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara``.


In decizie se face o enumerare exhaustiva a faptelor presupus savarsite de reclamanta, respectiv:


- nu completeaza corect politele manuale;


- nu oferteaza conform acoperirilor solicitate de clienti;


- nu raspunde prom p t la solicitarile reprezentantilor brokerilor ci dupa mai multe reveniri.


- refuza sa indeplineasca atributii precum ofertare RCA Flote;


- nu tine evidenta transmiterii contractelor de asigurare catre brokeri;


- nu a efectuat verificarile gestionare ale colaboratorilor brokeri Destine Broker de Asigurare - Reasigurare S.R.L. Inter Broker de Asigurare, ASICONS Broker de asigurare aferente anului 2005;


- nu adopta o conduita politicoasa, un limbaj adecvat si nu manifesta respect in relatiile cu colaboratorii companiei;


- prejudicierea imaginii societatii.


Pentru a fi satisfacuta cerinta de la lit. a din art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este necesar ca in decizie sa fie descrisa in concret fapt pentru care a fost sanctionat cel in cauza. Descrierea faptei presupune mentionarea aspectelor care o individualizeaza, respectiv in ce consta, modalitatea in care s-a comis, in raport de care sa se poata verifica temeinicia celor retinute in sarcina salariatului, data la care a fost savarsita, pentru a se putea verifica daca sanctiunea a fost aplicata in termen.


Aceste cereri nu sunt indeplinite de decizia atacata.


In principal, faptelor le lipseste localizarea in timp, care era necesara atat pentru verificarea respectarii termenului legal de aplicare a sanctiunii, cat si pentru verificarea temeiniciei savarsirii faptelor, prin probatiune.


Lipsa localizarii in timp a faptelor nu poate fi suplinita prin trimiteri la alte inscrisuri intrucat legiuitorul a adoptat teoria actului unic in privinta continutului deciziei de concediere disciplinara.


In acelasi timp si prevederile art. 79 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se constituie drept un impediment in invocarea altor elemente de fapt sau de drept, in fata instantei, decat cele precizate in decizia de concediere .


Din probele administrate rezulta ca faptele pretins savarsite de intimata, au avut loc inca de la inceputul raporturilor de munca ale acesteia, respectiv din anul 2012 si pana la data luarii sesizarii conducerii, respectiv 2016 (declaratia martorilor a. Costinasiu, I.R., e-maillurile din 16 martie 2016).


Nici daca s-ar aprecia ca faptele enumerate in decizie, ar constitui doar acte nesusceptibile fiecare de aplicarea unei sanctiuni disciplinare, tot nu se poate inlatura obligativitatea mentionarii in decizie a descrierii lor in sensul anterior mentionat.


Existenta unei conduite persistent culpabile a intimatei, sustinuta de apelanta, trebuie trasa din existenta unei rezolutii unice a intimatei pentru abordarea unui comportament contrar intereselor apelantei si a obligatiilor asumate de intimata prin contractul individual de munca si insusite din actele interne ale apelantei, inca de la incheierea raporturilor de munca .


Ori, un asemenea lucru nu este dovedit in cauza si trebuie dedus din faptul ca apelanta nu a luat masuri disciplinare intr-o perioada relativ indelungata 3- 4 ani de zile, precum si din faptul ca apelanta ca angajator a prelungit in timp, de mai multe ori durata contractului individual de munca si apoi, a transformat perioada determinata a raporturilor de munca, in perioada nedeterminata, conform Revisal (f.141 dosar apel), la 01.03.2014 ii majoreaza salariul apelantei conform actului aditional (f.151 - 152 dosar apel).


In plus, principiul bunei credinte in raporturile de munca regasit in art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), impunea apelantei o dovada certa in sensul unei rele credinte a intimatei in cadrul acestor raporturi, in sensul unei hotarari a acesteia de a actiona constant impotriva intereselor apelantei, ceea ce nu a facut.


In alta ordine de idei, apelanta prin probatiunea facuta nu a dovedit ca faptele pretinse ale intimatei, luate individual, nu ar fi reprezentat o fapta suficient de grea pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare, ci dimpotriva.


O toleranta a angajatorului, in speta a apelantei, in luarea de masuri disciplinare, in situatia savarsirii faptelor, nu poate transforma aceste fapte in acte fara gravitatea necesara pentru aplicarea de masuri, cu consecinta justificarii nerespectarii prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a din mc.


Asa cum s-a aratat ratiunile pentru care legiuitorul a stabilit imperativ si sub sanctiunea nulitatii absolute nerespectarea dispozitiilor legale susaratate, ii incumba angajatorului respectarea lor atat in cazul unei abateri grave cat si a unor abateri repetate.


Lipsa descrierii faptelor in mod complet, in ambele situatii sus aratate, ii lasa neprotejat dreptul la aparare al salariatului si imposibilitatea instantei in efectuarea verificarilor necesare pentru a stabili asupra sanctiunii disciplinare aplicate.


Concluzionand, ca faptele indicate pretins savarsite de apelanta trebuiau localizate in timp si mai complet descrise, instanta nu poate verifica respectarea termenului de aplicare a sanctiunii. Mai cu seama ca, asa cum s-a aratat, faptele pretins savarsite s-au petrecut intr-o perioada de 3- 4 ani, fiind astfel evident ca cel putin pentru unele termenul de aplicare a sanctiunii este cu mult depasit.


Sustinerea apelantei ca termenul de aplicare a sanctiunii curge de la data sesizarii conducerii, este in principiu corecta, insa din lipsa localizarii in timp, a fiecarei fapte, nu da posibilitatea verificarii termenului de 6 luni.


Fata de concluzia ce se impune privind legalitatea deciziei, in sensul lipsei de legalitate a deciziei atacate, analiza criticil or referitoare la temeinicia acesteia nu se mai impune, devenind superflua.


Pentru ansamblul motivelor aratate in baza art. 480 alin. 1 din N. C. P. C. urmeaza a respinge ca nefondat apelul.


In baza art. 453 raportat la art. 452 din N. C. P. C., urmeaza sa oblige apelanta la plata catre intimata a sumei de 1. 500 lei cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) dovedite cu chitanta nr. A 284 din 27.04.2017 (f. 56 dosar apel).


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge ca nefondat apelul declarat de parata S. C. a. R_- a. V.I.G.S. a. cu sediul in Bucuresti, 31- 33, Jx, CUI x, impotriva Sentintei civile nr. 521/F din 15.11.2016 a Tribunalului Bistrita-Nasaud pronuntata in Dosarul nr. x, pe care o mentine.


Obliga pe apelanta sa plateasca intimatei T.I. a. cu domiciliata in Telciu, nr. 457, judet Bistrita-Nasaud, suma de 1. 500 de lei cheltuieli de judecata in apel.


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017


Citeşte mai multe despre:    rolul activ al judecatorului    jurisdictia muncii    litigii de munca    nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara    lipsa descrierii faptei    Codul muncii    Legea 53/2003
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Rolul activ al judecatorului. Respectarea de catre instanta a principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 177/17.03.2020

Litigiile intemeiate pe Legea contenciosului administrativ sunt de compenteta tribunalului cand au ca finalitate analiza unui raport juridic de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. 192/2020 din 12.03.2020

Conflictul de munca are ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii care decurg din contractele individuale si colective de munca ori din acordurile colective de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 500 din data de 24 septembrie 2019

Competenta este atrasa de obiect, iar nu de catre partile atrase in proces de catre reclamant sau de catre natura drepturilor care se pot naste ulterior in patrimoniul reclamantului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 14 din data de 10 ianuarie 2020

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012

Jurisdictia muncii si solutionarea conflictelor de munca. Exceptia necompetentei functionale
Pronuntaţă de: Tribunalul GORJ � Sentinta civila nr. 78/10.01.2019

Termenul legal de contestare a unei decizii de sanctionare disciplinara. 30 sau 45 de zile de la comunicare. Paralelism legislativ
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 27 din data de 21.01.2020

Aplicarea graduala a sanctiunii disciplinare in functie de criteriile de individualizare
Pronuntaţă de: Cutea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2232 din data de 16 decembrie 2020

RECURS: Instanta de apel nu a avut in vedere, la motivarea deciziei, cererea de modificare a actiunii initiale, ci doar argumentele din cererea de chemare in judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 186/2019



Articole Juridice

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea � aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul muncii aplicabil in anul 2017. Interpretare, Modificari si Adnotari
Sursa: MCP Cabinet avocati

Forma aplicabila in 2016 a Codului muncii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noi teorii in dreptul muncii (IV): Implicatiile noilor teorii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noi teorii in dreptul muncii (IV): Originea contractului individual de munca: statutele breslelor
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964