OUG privind unele masuri pentru implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene in vederea evitarii riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020

Tinand cont de faptul ca proiectele de infrastructura sunt investitii publice de importanta strategica pentru Romania care asigura cresterea calitatii vietii, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene si cresterea mobilitatii populatiei si a marfurilor, iar intarzierea implementarii acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate Romaniei prin Programul operational Infrastructura mare, context care impune reglementarea in regim de urgenta a unor masuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,

avand in vedere ca pentru anul 2020 riscul de dezangajare la nivelul tuturor programelor operationale este in valoare de 2.154,81 milioane euro, iar cele mai mari valori ale riscului de dezangajare sunt inregistrate la nivelul Programului operational Infrastructura mare cu valoarea de 778,17 milioane euro si Programului operational Regional cu valoarea de 740,13 milioane euro, iar riscul de dezangajare actioneaza imediat la sfarsitul anului calendaristic prin dezangajarea automata a sumelor din bugetul alocat Romaniei,

deoarece riscul de dezangajare este concentrat in cea mai mare parte in zona proiectelor de infrastructura de transport, energie, mediu si in zona proiectelor de dezvoltare regionala, iar pentru acest tip de proiecte specifice trebuie luate masuri din timp pentru a preintampina eventualele blocaje in implementarea proiectelor cu impact asupra riscului de dezangajare,

avand in vedere masurile luate la nivelul intregii Uniuni Europene, precum si la nivelul Romaniei in contextul pandemiei COVID-19, fapt ce a determinat instituirea starii de urgenta prin Decretul nr. 195/2020, prelungita prin Decretul nr. 240/2020, respectiv Hotararea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea starii de alerta si masurile care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si faptul ca la aceasta data se estimeaza ca din cauza restrictiilor pentru limitarea raspandirii coronavirusului COVID-19 va exista un impact negativ asupra implementarii contractelor de lucrari crescand riscul de dezangajare,

in contextul necesitatii luarii de masuri urgente pentru reducerea impactului socioeconomic pe care pandemia COVID-19 il poate avea in perioada imediat urmatoare, cu efect pe termen mediu si lung,

intrucat aceasta categorie de masuri specifice proiectelor de infrastructura produce efecte dupa un interval de timp intre 6 luni - 12 luni ceea ce ar pune in pericol buna implementare a proiectelor si ar intarzia masurile necesare pentru evitarea riscului de dezangajare pentru anul calendaristic 2020,

deoarece intarzierea implementarii proiectelor de infrastructura cu finantare din fonduri europene are impact direct asupra sumelor alocate Romaniei, prin pierderi estimate la 2.154,81 milioane euro, context care impune reglementarea in regim de urgenta a unor masuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,

intrucat masurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se refera la proiecte de infrastructura cu finantare din fonduri europene pentru care implementarea are loc in perioada lunilor martie - noiembrie 2020, proiecte care sunt afectate atat de restrictiile si intarzierile aparute ca urmare a masurilor stabilite in contextul pandemiei COVID-19, dar si din cauza temperaturii mediului inconjurator si de starea vremii, adoptarea in regim de urgenta a acestor masuri este absolut necesara. In lipsa acestor masuri s-ar produce o serie de consecinte imediate asupra bugetului de stat prin neatragerea fondurilor europene, a implementarii proiectelor si atingerii obiectivelor, dar si asupra personalului angajat in cadrul contractelor de achizitie aferente proiectelor cu finantare europeana.

Avand in vedere ca elementele sus-mentionate vizeaza interesul public si strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare si constituie o situatie de urgenta si extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, se impune adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta.

In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta .

Art. 1. -

(1) Pentru obiectivele de investitii din domeniul infrastructurii publice de transport, energie, mediu, dezvoltare urbana, regenerare urbana, eficienta energetica si iluminat public finantate din fonduri europene, denumite in continuare proiecte de infrastructura, care cuprind in structura devizului general de investitii cheltuieli privind protectia mediului, cheltuieli privind relocarile de utilitati, precum si alte categorii de cheltuieli similare necesare pentru implementarea proiectelor, care sunt independente de vointa beneficiarului sau a executantului de lucrari sau care nu pot fi prevazute cu exactitate la data organizarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica sau a contractului sectorial, dupa caz, dar sunt strict necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructura, beneficiarii/autoritatile/entitatile contractante pot include, odata cu initierea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica de servicii/lucrari sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrari, dupa caz, rezerve de implementare a proiectelor, care fac parte din investitia de baza, exprimate in procente din valoarea estimata a cheltuielilor pentru investitia de baza sau in sume fixe, dupa caz.

(2) Rezervele de implementare a proiectelor prevazute la alin. (1) sunt evidentiate distinct de catre beneficiarii/autoritatile/entitatile contractante in documentatia de atribuire a contractelor de achizitie publica de servicii/lucrari sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrari, dupa caz, ca articole generale de lucrari sau sub orice alta forma considerata de catre beneficiar in conformitate cu prevederile legale in vigoare, la propunerea proiectantului si fac parte din valoarea estimata a contractului de achizitie publica de servicii/lucrari sau a contractului sectorial de servicii/lucrari, dupa caz.

(3) Utilizarea rezervelor de implementare a proiectelor de infrastructura de catre prestatorii de servicii/executantii de lucrari se face, cu aprobarea conducatorului autoritatii/entitatii contractante, pe baza unei metodologii aprobate de conducatorul autoritatii/entitatii contractante si cu respectarea principiilor de transparenta si eficienta a utilizarii fondurilor publice. Metodologia de utilizare a rezervelor de implementare a proiectelor de infrastructura face parte din documentatia de atribuire, ce se comunica ofertantilor odata cu initierea procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica de servicii/lucrari sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrari, dupa caz.

(4) Lista categoriilor de cheltuieli care se finanteaza din rezervele de implementare a proiectelor, precum si sumele alocate fiecarei categorii de cheltuieli se evidentiaza distinct in documentatia de atribuire a contractelor de achizitie publica de servicii/lucrari sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrari, dupa caz.

(5) Utilizarea mecanismului rezervelor de implementare a proiectelor se poate aplica numai pentru contractele de achizitie publica de servicii/lucrari sau contractele sectoriale de servicii/lucrari, dupa caz, cu conditia ca aceste sume sa fie prevazute distinct in contractele legal incheiate.

Art. 2. -

(1) Creantele rezultate din drepturile furnizorilor de bunuri, prestatorilor de servicii/executantilor de lucrari, subcontractorilor care detin contracte legal incheiate cu autoritatea contractanta sau cu executantul de lucrari pentru proiectele de infrastructura prevazute la art. 1 pot face obiectul unor contracte de cesiune legal incheiate cu institutiile financiare, cu respectarea prevederilor art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a asigura lichiditatile necesare implementarii proiectelor de infrastructura sau pentru derularea oricaror operatiuni necesare implementarii proiectelor cu acordul autoritatii contractante sau al executantului de lucrari, dupa caz. In situatia incheierii contractelor de cesiune de creante autoritatea contractanta sau, dupa caz, executantul de lucrari are calitatea de debitor cedent conform legii.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 2.389 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, creantele rezultate din drepturile furnizorilor de bunuri, prestatorilor de servicii/executantilor de lucrari, subcontractorilor, cesionate potrivit prevederilor alin. (1) pot face obiectul unor garantii mobiliare pentru inscrierea de ipoteca conform legii. In aceasta situatie contractele de achizitie publica trebuie sa prevada datele de identificare ale subcontractantilor/prestatorilor de servicii/furnizorilor de materiale, precum si orice alte date necesare pentru inscrierea de ipoteca in sistemul de garantii mobiliare pentru obtinerea de credite bancare in scopul implementarii proiectelor de infrastructura.

Art. 3. -

(1) Autoritatile/Entitatile contractante care au prevazut in procedura de achizitie publica si in documentatiile de achizitie publica intocmite in acest sens posibilitatea ca executantii de lucrari in baza contractelor de achizitie publica legal incheiate sa subcontracteze o parte din lucrarile ce urmeaza a fi executate au dreptul sa incheie acte aditionale la contractele de achizitie publica intre autoritatea contractanta, executantul de lucrari si subcontractori, care sa aiba ca obiect efectuarea de catre autoritatea contractanta in mod direct catre subcontractori a platilor aferente indeplinirii obligatiilor asumate prin contractul de subcontractare.

(2) In situatia prevazuta la alin. (1) autoritatea/entitatea contractanta vireaza sumele datorate ca urmare a indeplinirii de catre subcontractori a obligatiilor asumate prin contractul de subcontractare, in contul indicat de acestia. Mecanismul de decontare, sistemul de documente justificative care urmeaza a se derula intre autoritatea contractanta, executantul de lucrari si subcontractori, se stabileste prin actul aditional la contractul de achizitie publica.

(3) In vederea asigurarii respectarii clauzelor contractuale, in cazul efectuarii platii catre executantul de lucrari, la momentul solicitarii platii pentru lucrarile realizate, acesta trebuie sa faca dovada achitarii sumelor catre subcontractori, integral sau partial, in cazul esalonarilor agreate intre executant si subcontractori.

(4) In cazul unor sume restante, in sensul prevederilor alin. (3), autoritatea/entitatea contractanta are dreptul de a retine din sumele cuvenite executantului de lucrari suma aferenta platilor restante aferente subcontractorilor, pana la prezentarea documentelor justificative privind efectuarea platilor restante catre subcontractori.

Art. 4. -

(1) Pentru organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica sau a contractelor sectoriale, dupa caz, necesare proiectelor de infrastructura finantate din fonduri europene, autoritatile/entitatile contractante vor determina valorile estimate ale contractelor de achizitie publica sau ale contractelor sectoriale, dupa caz, in baza devizului general de investitie, a obiectelor de lucrari, a articolelor comasate, precum si a articolelor de deviz, cu respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice sau al achizitiilor sectoriale, dupa caz.

(2) Articolele comasate fac parte din valoarea estimata a obiectivelor de investitii publice, respectiv din costul lucrarilor care urmeaza a se realiza potrivit cap. 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza din Devizul general al obiectivului de investitie si reprezinta comasarea articolelor de deviz care definesc etapele de realizare a unui obiectiv de lucrari pe baza caruia are loc implementarea ulterioara a proiectelor de infrastructura prevazute la alin. (1).

(3) Articolele comasate se propun de catre proiectant, se aproba conform competentelor legale de catre reprezentantul legal al autoritatii/entitatii contractante si trebuie sa fie identificabile si masurabile ca parte a unui proces de realizare a unui obiect de lucrari specific unei investitii publice.

Art. 5. -

(1) Unitatile administrativ-teritoriale, denumite in continuare UAT, din regiunile mai putin dezvoltate, conform clasificarii din Nomenclatorul comun al unitatilor teritoriale de statistica (NUTS), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unitatilor teritoriale de statistica (NUTS), in baza documentatiilor tehnico-economice elaborate, pot propune Companiei Nationale de Administrarea a Infrastructurii Rutiere, denumita in continuare CNAIR, constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte de infrastructura de transport rutier de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legatura la drumurile nationale, autostrazilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca solutii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora.

(2) UAT pot forma asociatii de dezvoltare intercomunitare, denumite in continuare ADI, care pot constitui parteneriate cu CNAIR in vederea implementarii proiectelor de infrastructura. In situatia in care se constituie ADI prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica acestora, obligatiile/responsabilitatile/atributiile UAT fiind preluate de ADI.

(3) Odata cu propunerea transmisa CNAIR de a implementa proiecte de infrastructura in parteneriat, UAT/ADI trebuie sa fundamenteze capacitatea de implementare a proiectelor respective, prin raportare la categoriile de activitati pe care UAT/ADI propun sa le deruleze in cadrul proiectelor respective.

(4) Lista proiectelor de infrastructura care pot face obiectul prevederilor prezentului articol se aproba prin ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii si comunicatiilor, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, la propunerea Organismului intermediar Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, dupa verificarea capacitatii de implementare a proiectelor respective, conform prevederilor alin. (3).

(5) Avizul Comitetului tehnico-economic, denumit in continuare CTE, de la nivelul CNAIR pentru documentatia tehnico-economica elaborata/modificata/revizuita in vederea includerii la finantare in cadrul Programului operational Infrastructura mare (POIM) a proiectelor propuse se emite in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitarii pentru obtinerea avizului.

(6) Avizarea solutiei tehnice pentru realizarea proiectelor de infrastructura de transport rutier din cadrul documentatiilor tehnico-economice elaborate/modificate/revizuite, dupa caz, de catre structura responsabila cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, impreuna cu CNAIR, se face in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data depunerii solicitarii de catre beneficiar la structura responsabila cu gestionarea Master Planului General de Transport . Structura responsabila cu gestionarea Master Planului General de Transport poate cere clarificari, de regula, o singura data, termenul pana la primirea raspunsului la clarificari suspendand termenul de emitere a avizului.

(7) Infrastructura rezultata in urma implementarii proiectelor de infrastructura prevazute la alin. (1), inclusiv terenurile achizitionate si/sau expropriate, daca este cazul, sunt proprietate publica a statului si se vor inscrie in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si in sistemul integrat de cadastru si carte funciara .

(8) Pentru implementarea proiectelor de infrastructura rutiera prevazute la alin. (1), UAT/ADI, in calitate de partener, va derula urmatoarele categorii de activitati:

a) elaborarea, modificarea, revizuirea, completarea, actualizarea documentatiilor tehnico-economice, supunerea spre aprobare conform legii, dupa caz, necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructura de transport rutier;

b) derularea procedurilor de achizitie publica, in calitate de autoritate contractanta, pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructura rutiera prevazute la alin. (1);

c) incheierea tuturor contractelor de achizitie publica, inclusiv a contractelor de executie a lucrarilor, contractelor de proiectare, consultanta, asistenta tehnica, precum si a altor contracte necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructura de transport rutier;

d) monitorizarea si implementarea efectiva a proiectelor de infrastructura rutiera prevazute la alin. (1);

e) monitorizarea si urmarirea lucrarilor executate pentru proiectele de infrastructura;

f) decontarea lucrarilor executate de catre executantii de lucrari;

g) elaborarea si depunerea cererilor de prefinantare/plata/rambursare a cheltuielilor rezultate din implementarea proiectelor de infrastructura rutiera;

h) intocmirea si supunerea spre aprobare a proceselor- verbale de receptie la terminarea lucrarilor in conditiile prevazute de lege;

i) alte categorii de activitati care sunt necesare pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructura de transport rutier.

(9) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructura prevazute la alin. (1), reprezentand cofinantarea si cheltuielile neeligibile, se cuprind in bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finantare .

(10) Finantarea cotei de contributie europeana din proiectul de infrastructura se deruleaza prin mecanismul cererilor de prefinantare/plata/rambursare, la solicitarea beneficiarului, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2016, cu modificarile si completarile ulterioare.