Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Decizia nr. 28/2009. RIL privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 35 alin. (2) si art. 114 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (5) din acelasi act normativ, precum si la art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea platii primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006, privind admisibilitatea acordarii controlorilor financiari si altor categorii de personal contractual din cadrul Curtii de Conturi a primei de concediu, egala cu indemnizatia bruta din luna anterioara plecarii in concediu de odihna, pentru perioada 2001-2007
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 44 din 20/01/2010
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Expert contabil independent care intocmeste rapoarte anuale in folosul actionarilor, continand
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -
DECIZIA Nr. 28
din 12 octombrie 2009
Dosar nr. 5/2009
Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit la data de 15 iunie 2009 pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 35 alin. (2) si art. 114 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (5) din acelasi act normativ, precum si la art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea platii primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006, privind admisibilitatea acordarii controlorilor financiari si altor categorii de personal contractual din cadrul Curtii de Conturi a primei de concediu, egala cu indemnizatia bruta din luna anterioara plecarii in concediu de odihna, pentru perioada 2001-2007.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 72 de judecatori din 108 aflati in functie .
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procuror Constantin Antonia Eleonora, procuror sef adjunct al Sectiei judiciare.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca prima de concediu prevazuta la art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se acorda controlorilor financiari (auditorilor publici externi) si celorlalte categorii de personal contractual care isi desfasoara activitatea in cadrul Curtii de Conturi .
In vederea deliberarii, a fost amanata pronuntarea la 12 octombrie 2009.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 35 alin. (2) si art. 114 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la art. 1 alin. (1) si art. 2 alin. (5) din acelasi act normativ, precum si la art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea platii primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006, privind admisibilitatea acordarii controlorilor financiari si altor categorii de personal contractual din cadrul Curtii de Conturi a primei de concediu, egala cu indemnizatia bruta din luna anterioara plecarii in concediu de odihna, pentru perioada 2001-2007.
Astfel, unele instante au admis actiunile prin care controlorii financiari si celelalte categorii de personal contractual din cadrul Curtii de Conturi au solicitat plata primelor de concediu pentru perioada 2001-2007, retinand ca, in cauza, sunt aplicabile dispozitiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intrucat Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, iar art. 114 din Legea nr. 188/1999 prevede ca dispozitiile acestui act normativ se aplica si autoritatilor administrative autonome, motiv pentru care personalul contractual angajat la institutia in discutie este indreptatit sa beneficieze de prima de concediu, situatia acestuia fiind comparabila cu cea a functionarilor publici.
S-a apreciat ca o alta interpretare a acestor dispozitii legale ar contraveni prevederilor art. 16 din Constitutia Romaniei, care garanteaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, celor ale art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari in legatura cu dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare, precum si dispozitiilor similare cuprinse in art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie si art. 4 din Carta Sociala Europeana, revizuita, ratificata prin Legea nr. 74/1999.
De asemenea, s-a considerat ca, in conformitate cu art. 59 alin. 3 din Contractul colectiv de munca la nivel national, salariatii au dreptul la acordarea unei prime de concediu, iar potrivit art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de munca la nivel national produc efecte pentru toti salariatii din tara.
Prin urmare, angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, clauzele contractului colectiv de munca fiind aplicabile si contractului individual de munca, asa cum prevede art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii.
Alte instante, dimpotriva, au respins actiunile controlorilor financiari si ale altor categorii de personal contractual din cadrul Curtii de Conturi, avand ca obiect plata primei de concediu pentru perioada 2001-2007, retinand, in esenta, ca dispozitiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 se aplica numai functionarilor publici.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Problema de drept care se cere a fi solutionata prin recursul in interesul legii vizeaza dreptul controlorilor financiari si personalului contractual din cadrul Curtii de Conturi de a beneficia de prima de concediu reglementata de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare "functionarul public are dreptul, pe langa indemnizatia de concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, ce se impoziteaza separat".
Art. 2 alin. (2) din acelasi act normativ defineste functionarul public ca "persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica", iar sintagma "functie publica" a fost definita prin alin. (1) al acestui articol ca reprezentand "ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome".
Din examinarea prevederilor legale enuntate rezulta ca legiuitorul a conditionat acordarea dreptului la prima de concediu, egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, de calitatea de functionar public, care se dobandeste de o persoana prin numirea, in conditiile legii, intr-o functie publica, implica atributii si responsabilitati specifice.
Functiile publice sunt prevazute in mod expres si limitativ in anexa la Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, functia de controlor financiar sau alte functii pentru personalul contractual din cadrul Curtii de Conturi neregasindu-se printre acestea.
Controlorii financiari, in prezent auditori publici externi, precum si celelalte categorii de personal contractual care isi desfasoara activitatea in cadrul Curtii de Conturi a Romaniei nu intra in categoria functionarilor publici, intrucat sunt persoane incadrate in baza unui contract individual de munca, in posturi de natura contractuala, care nu au fost stabilite si avizate ca functii publice, in sensul dispozitiilor art. 111 alin. (3) din Legea nr.188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe acest aspect sunt relevante si dispozitiile Legii nr. 94/1992, in forma republicata in anul 2009, potrivit carora functia de controlor financiar a fost transformata in aceea de auditor public extern pentru care, potrivit statutului acestei functii aprobat de Plenul Curtii de Conturi in temeiul art. 122 lit. k) din lege [devenit art. 58 lit. k)], se incheie un contract individual de munca pe durata nedeterminata sau determinata.
Or, prin art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabileste ca prevederile acestui act normativ nu se aplica acelor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica si ca persoanelor care lucreaza in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, fara a avea insa calitatea de functionar public, le este aplicabila legislatia muncii.
De aceea, norma inscrisa in art. 114 din Legea nr. 188/1999, potrivit careia "dispozitiile prezentei legi se aplica in mod corespunzator si autoritatilor administrative autonome", trebuie interpretata in stricta concordanta cu intentia legiuitorului, care a inteles ca toti functionarii publici, indiferent de locul unde isi desfasoara activitatea, sa beneficieze de statutul creat prin actul normativ pe care l-a adoptat.
Mentionand ca legea se va aplica in mod corespunzator si autoritatilor administrative autonome, legiuitorul nu a dorit sa extinda sfera de aplicare a legii si asupra altor categorii de personal decat cea a functionarilor publici, ci a avut in vedere faptul ca legile de organizare si functionare a unor astfel de autoritati, cum este si cazul Curtii de Conturi, contin prevederi cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun, de care va trebui sa se tina seama.
Ca efect al dispozitiilor art. 114 din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de prima de concediu prevazuta la art. 35 alin. (2) din lege numai functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul Curtii de Conturi, nu si personalul contractual al acestei autoritati.
Interesant
