Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat ref. timbrarea cererilor pentru mai multe titluri executorii

RIL promovat ref. timbrarea cererilor pentru mai multe titluri executorii

  Publicat: 25 Apr 2013       2959 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 si art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata si a dispozitiilor art. 11 si art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justitiei, in referire la timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi creditori ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur titlu executoriu”.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Debitorii care declara ca se obliga astfel incat fiecare dintre ei este tinut fata de creditor pentru intreaga datorie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
A fost promulgat la 11.09.1865
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Participarea in acelasi litigiu a mai multor persoane,in calitate de reclamanti sau parati, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile si obligatiile lor au aceeasi cauza.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ramura a sistemului de drept,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,

Urmare verificarii din oficiu a jurisprudentei la nivelul intregii tari, s-a constatat caracterul neunitar al acesteia sub aspectul aplicarii dispozitiilor legale privind taxele judiciare de timbru, in acele situatii in care printr-o singura cerere cuprinzand mai multe capete de cerere s-a solicitat incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii, precum si in situatiile de pluralitate de creditori sau debitori, astfel:

A. In ipoteza in care printr-o singura cerere, un creditor solicita in contradictoriu cu unul sau mai multi debitori incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, s-au identificat urmatoarele solutii:

I. Unele instante de judecata investite cu astfel de cereri, fara motivare, au considerat ca se datoreaza o singura taxa judiciara de timbru, in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata.



II. In aceleasi ipoteze, alte instante de judecata au stabilit ca ii revine creditorului obligatia de a achita cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, pentru fiecare capat de cerere de incuviintare a executarii silite.

Asadar, s-a pus in vedere creditorului, prin executorul judecatoresc, sa timbreze cererea cu tot atatea taxe judiciare de timbru cate titluri executorii au fost indicate.

Atunci cand creditorul nu s-a conformat obligatiei stabilite, de a achita taxa judiciara de timbru aferenta unor capete de cerere, ci a achitat taxa doar pentru unele dintre acestea, unele instante au admis exceptia insuficientei timbrari a cererii si au anulat cererea ca insuficient timbrata, iar alte instante au anulat in parte cererea si au examinat pe fond capetele de cerere privind titlurile executorii pentru care s-a achitat taxa judiciara de timbru.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca cererea de incuviintare a executorii silite, astfel formulata, contine mai multe capete de cerere cu finalitate diferita, iar potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata trebuie achitata taxa judiciara de timbru pentru fiecare capat de cerere .

Pe de alta parte, masura incuviintarii executarii silite urmeaza a se lua pentru fiecare titlu executoriu in parte, ceea ce presupune examinarea cererii, in vederea stabilirii indeplinirii sau nu a conditiilor prevazute de lege pentru o astfel de incuviintare.

B. In ipoteza pluralitatii de creditori ori a pluralitatii de debitori, atunci cand s-a solicitat incuviintarea executarii silite a unui singur titlu executoriu, s-au constatat urmatoarele solutii:

III. In cazul pluralitatii de creditori, unele instante au considerat ca fiecare creditor trebuie sa achite cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, intrucat executarea silita priveste mai multe creante, iar cererea astfel formulata are mai multe capete de cerere cu finalitate diferita. (Anexa III)

IV. In cazul pluralitatii de debitori, unele instante au dispus disjungerea cererii de incuviintare a executarii silite fata de unii dintre debitori, codebitori, fideiusori sau garanti, formarea a cate unui dosar distinct pentru fiecare dintre acestia si au stabilit obligatia creditorului de a plati atatea taxe judiciare de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, cati debitori, codebitori, fidejusori sau garanti au fost obligati potrivit titlului executoriu.

Aceste solutii au fost motivate pe caracterul unipatrimonial al executarii silite, aratandu-se ca, spre deosebire de faza de judecata, in care exista posibilitatea coparticiparii procesuale pasive, in faza executionala a procedurii, toate formele de urmarire silita trebuie indeplinite fata de fiecare debitor in parte, ceea ce exclude posibilitatea contopirii intr-o singura procedura a urmaririi mai multor patrimonii distincte. (Anexa IV)

In contextul problemelor de drept prezentate, apreciez ca urmatoarele solutii sunt in litera si spiritul legii:

1. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din acest act normativ se datoreaza pentru fiecare capat de cerere privind incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu, atat in situatia pluralitatii de creditori, cat si in situatia pluralitatii de debitori .

2. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru pentru unele dintre capetele de cerere, pana la termenul stabilit de instanta in acest scop, atrage anularea capetelor de cerere netimbrate, urmand a fi examinate pe fond capetele de cerere timbrate corespunzator.

Punerea in miscare a executarii silite se face, de regula, prin sesizarea executorului judecatoresc cu o cerere de executare silita pe care acesta o inainteaza instantei de executare, insotita de titlul executoriu si prin care se solicita incuviintarea executarii silite[1].

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 663 din Codul de procedura civila, executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel, prin cererea de executare silita ce se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent. Cererea de incuviintare a executarii silite trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute de art. 148 din acelasi cod, numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului, bunul sau felul prestatiei datorate si modalitatile de executare solicitate de creditor . Totodata, la cerere se vor atasa titlul executoriu in original sau in copie legalizata, dupa caz, si dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv a timbrului judiciar, precum si, daca este cazul, inscrisurile anume prevazute de lege.

Atunci cand constata ca sunt indeplinire conditiile prevazute de lege pentru deschiderea procedurii de executare, executorul judecatoresc, prin incheiere, dispune inregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare, iar in termen de 3 zile de la inregistrarea cererii, solicita incuviintarea executarii instantei de executare, careia ii inainteaza cererea creditorului in copie certificata pentru conformitate cu originalul, titlul executoriu, incheierea prevazuta de art. 664 alin. (1) si dovada taxei de timbru.

Potrivit art. 665 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza de instanta in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la judecatorie, prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor si va cuprinde, in afara mentiunilor generale, prevazute la art. 223 alin. (1) si mentiuni privind: aratarea titlului executoriu pe baza careia se va face executarea; suma, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, atunci cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului; modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta si autorizarea creditorului sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.

Prin art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata s-a prevazut ca cererile pentru incuviintarea executarii silite sunt neevaluabile in bani si se taxeaza cu o suma fixa, de 10 lei.

In doctrina, s-a observat ca, intocmai reglementarii anterioare, cuprinse in art. 3731 din fostul Cod de procedura civila, si actuala reglementare instituie, prealabil declansarii executarii silite propriu-zise, o procedura de incuviintare a executarii silite de catre instanta de executare, iar rolul acesteia este acela de a supune cererea de executare unor verificari cu caracter prealabil, prin excelenta preventive, evitandu-se astfel trecerea directa la efectuarea unor acte de executare silita propriu-zisa, deoarece constatarea ulterioara a nelegalitatii masurii si invalidarea pe calea obisnuita a contestatiei la executare s-ar putea dovedi mai pagubitoare pentru parti[2].

Raportat la problemele de drept prezentate anterior, observam ca:

I.1. In ipoteza in care, prin aceeasi cerere se solicita, de catre un singur creditor incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, impotriva unui singur debitor, cererea astfel formulata cuprinde mai multe capete de cerere principale, autonome, cu o fizionomie proprie.

Ca atare, devin aplicabile dispozitiile art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata potrivit carora, ``Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datoreaza pentru fiecare capat de cerere in parte, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel``, precum si prevederile art. 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justitiei, care stabilesc: ``Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, dintre care unele sunt evaluabile si altele neevaluabile in bani, taxa judiciara de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat de cerere, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care in lege, nu se prevede altfel``.

Astfel, printr-un singur act de sesizare, executorul judecatoresc investeste instanta de executare, in scopul efecutarii unui control de legalitate asupra cererii creditorului, in vederea executarii silite a mai multor titluri executorii.

Acest control de legalitate urmeaza a fi realizat de instanta, in procedura necontencioasa, asupra fiecarui titlu executoriu, pe baza reperelor enumerate in cuprinsul art. 665 alin. (5) pct. 1-7 din Codul de procedura civila, ce constituie tot atatea impedimente dirimante la executare .

Ca atare, chiar daca sunt cuprinse intr-o cerere unica, aceste capete principale de cerere ar putea constitui obiect al unor cereri separate.

De asemenea, ele au o existenta autonoma, proprie si independenta unul fata de celalalt, fiecare dintre ele avand, ca finalitate proprie, incuviintarea executarii silite, in modalitatile prevazute de lege, pentru realizarea creantei cuprinse in titlul executoriu la care se refera.

Pe de alta parte, rolul titlului executoriu este acela de a atesta existenta creantei si intrunirea cerintelor legale, spre a putea fi pus in executare, iar executarea este posibila doar daca poarta sau este in legatura cu obiectul pe care titlul executoriu l-a determinat[3].

Altfel spus, existenta si dinamica procesuala a fiecarui titlu executoriu sunt distincte si atrag un regim procedural propriu, de unde rezulta, in mod implicit, necesitatea platii unei taxe judiciare de timbru pentru fiecare capat de cerere privind un titlu executoriu.

In situatia in care cererile de incuviintare a executarii silite ar fi fost formulate separat, fiecare dintre acestea ar fi fost timbrate cu cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art.3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, astfel incat nu exista nicio justificare rezonabila pentru ca, in acele situatii in care aceste cereri sunt cuprinse intr-o cerere unica, sub forma unor capete de cerere principale, cumulate, sa le fie aplicabil un regim juridic diferit din perspectiva achitarii taxei judiciare de timbru.

Dimpotriva, daca s-ar rationa in sens contrar, s-ar deschide calea unui abuz de drept procesual si posibilitatea eludarii normelor de ordine publica referitoare la achitarea taxelor judiciare de timbru.

Pentru aceleasi motive, consideram ca si in ipoteza pluralitatii de debitori, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru unul sau mai multe titluri executorii fata de debitori diferiti, precum debitorul principal, fideiusor si/sau garanti[4], creditorul datoreaza cate o taxa judiciara de timbru pentru fiecare cerere de incuviintare a executarii silite a fiecarui titlu executoriu.

In aceasta ipoteza, contopirea procesuala a mai multor cereri intre aceleasi parti sau intre parti diferite, se realizeaza pe temeiul stransei legaturi care exista intre titlurile executorii indicate in aceeasi cerere, deci pe temeiul unei coparticipari obiective, dat fiind, cel mai adesea, caracterul plural al obligatiei[5].

I.2. In ipoteza pluralitatii de creditori care, printr-o cerere unica, solicita incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu pe care il au impotriva unui debitor comun, consideram ca existenta coparticiparii procesuale active nu poate conduce la obligarea fiecarui creditor la plata a cate unei taxe judiciare de timbru in cuantum fix, ci toti creditorii datoreaza, in solidar, o singura taxa judiciara de timbru.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justitiei, ``in cazul cererilor sau al actiunilor introduse in comun de mai multe persoane pentru acelasi obiect ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna, taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar``.

Textul citat vizeaza ipoteza litisconsortiului procesual activ necesar, bazat pe existenta unei identitati de obiect, ale carui efecte vor guvernate de regula dependentei procesuale a coparticipantilor[6], astfel incat actul de procedura indeplinit cu respectarea dispozitiilor legale va profita tuturor creditorilor aflati in coparticipare procesuala activa.

Pe de alta parte, intrucat cererea formulata in aceste conditii are un obiect unic - incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu in favoarea tuturor creditorilor urmaritori - acestia datoreaza in solidar o singura taxa judiciara de timbru.

II. In privinta sanctiunii prevazuta de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, atunci cand cerinta achitarii taxei judiciare de timbru nu este indeplinita la termenul stabilit de instanta, cu privire la toate capetele de cerere principale, apreciem ca nulitatea care intervine este partiala si urmeaza a viza doar capetele de cererere in privinta carora creditorul nu si-a indeplinit obligatia de plata a taxei judiciare de timbru.

Dupa cum s-a demonstrat in precedent, cererile astfel formulate au mai multe capete de cerere principale, fiecare cu o finalitate diferita, fizionomie proprie si caracter de sine statator.

Anterior Legii nr. 146/1997, doctrina si jurisprudenta, pornind de la caracter unitar al cererii, in sensul legii timbrului, au considerat ca aceasta nu poate fi fragmentata prin solutionarea unora dintre capetele de cerere si anularea ca netimbrate sau insuficient timbrate a altora, iar cerinta timbrarii cu privire la actiunea sau cererea introdusa a fost considerata satisfacuta numai in cazul in care a fost achitata taxa de timbru pentru fiecare capat de cerere . S-a concluzionat ca, neindeplinirea acestei obligatii pentru oricare dintre capetele de cerere formulate, atrage anularea intregii cereri si, deci si a acelora pentru care s-a perceput taxa de timbru, instanta nefiind indreptatita sa se pronunte in fond asupra acestora din urma, in raport de care se considera satisfacuta taxa de timbru si sa anuleze numai celelalte capete de cerere netimbrate sau insuficient timbrate[7].

Apreciem ca, fata de actuala redactare a dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997 si prin raportare la principiul simetriei, poate fi reconsiderata concluzia la care s-a ajuns in precedent, prin rationarea in sensul ca, atunci cand capetele principale de cerere dintre cerere unica au o fizionomie proprie si caracter de sine statator, sanctiunea nulitatii poate interveni doar pentru unele dintre acestea, instanta investita cu o asemenea actiune sau cerere urmand a examina pe fond capete principale de cerere legal timbrate[8].

Ca atare, nulitatea fiind partiala, efectul distructiv al sanctiunii ar urma sa vizeze doar o parte a actului de procedura indeplinit, in privinta careia au fost nesocotite cerintele legale[9].

O atare concluzie se desprinde si prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului asupra liberului acces la justitie.

Astfel, instanta de contencios european al drepturilor omului a aratat ca principiul consacrat prin art. 6 din Conventie poate cunoaste unele limitari instituite prin normele de drept intern, in scopul unei bune administrari a justitiei, in care este inclusa si achitarea prealabila ori pe parcursul procesului, a taxelor judiciare de timbru[10], insa pentru a fi conforme exigentelor Conventiei, aceste limitari trebuie sa aiba un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit[11], astfel incat dreptului de acces la instanta sa nu fie lezat esenta sa[12].

In contextul analizat, se observa ca, spre deosebire de cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat, in precedent, o incalcare a dreptului de acces la instanta din cauza valorii taxelor solicitate, coroborat cu modul de functionare a mecanismelor existente in dreptul national pozitiv, pentru acordarea, la data faptelor examinate de curte, a scutirilor, reducerilor sau esalonarilor de plata a taxelor judiciare de timbru[13], incalcarea principiului consacrat conventional s-ar produce si in situatia in care se considera ca aceste cereri care, in realitate, sunt divizibile, ar fi tratate din perspectiva taxarii lor ca indivizibile, deoarece partea interesata ar fi pusa in situatia de a suporta o dubla sarcina fiscala, deci disproportionata, pentru realizarea unui singur scop urmarit.

[1] S. Zilberstein, V.M. Ciobanu - ``Tratat de executare silita``, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 52;
[2] I. Deleanu, V. Mitea, S. Deleanu - ``Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole``, Vol. II, , Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 71;
[3] V. M. Ciobanu, G. Boroi, ``Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grila``, Editia a III-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 498;
[4] Examenul de jurisprudenta a relevat ca aceste situatii sunt configurate, cel mai adesea, la contractele de credit bancar si garantiile reale si personale care constituie, in scopul garantarii creditului bancar, titluri executorii, potrivit art. 56 alin. (2) din Legea nr. 58/1998, dar nu se rezuma doar la acestea;
[5] Dupa cum s-a aratat in doctrina, coparticiparea este obiectiva atunci cand se realizeaza contopirea procesuala a mai multor actiuni, fie intre aceleasi parti, fi intre parti diferite, daca intre acestea exista o stransa legatura, precizandu-se ca aceasta se intampla in cazul obligatiior solidare sau indivizibile, astfel incat litigiul are din punct de vedere procesual un caracter indivizibil (I. Stoenescu, S. Zilberstein - ``Drept procesual civil. Teoria generala``, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977, pp. 298-299);
[6] In acest sens, I. Les - ``Tratat de drept procesual civil cu referiri la proiectul Codului de procedura civila``, Editura CH Beck, Bucuresti, 2010, p. 115;
[7] KovA¡ks GA©za - Nota cu privire la decizia nr. 33 din 30 ianuarie 1985 a Tribunalului judetean Sibiu in Revista Romana de Drept nr. 6/1985, pp. 53-57; Tribunalul Suprem - Sectia Civila, decizia nr. 683 din 6 aprilie 1977, publicata in Culegerea de decizii pe anul 1977, pp. 179-181 si Revista Romana de Drept nr. 3/1977, p. 61;
[8] In acelasi sens, I. Les, op. cit., p. 436;
[9] In acest sens, autorul citat supra nota 8, arata ca: ``Distinctia dintre nulitatile totale si cele partiale isi are justificare deplina si in dreptul procesual civil. Nulitatea nu poate fi un scop in sine nici in materie procesuala. Ea trebuie sa intervina numai in masura in care cerintele legii au fost nesocotite`` ( op. cit., p. 375);
[10] Golder vs. Regatul Unit, Hotarare din 21 februarie 1975, A§ 38;
[11] Kreuz vs. Polonia, Hotarare din 19 iunie 2001, cerere nr. 28.249/95, A§52-55; Tolstoy - Miloslavsky vs. Regatul Unit, Marea Camera, Hotarare din 13 iulie 1995, cerere nr. 18139/91, A§ 61 -67;
[12] Larco s.a. vs. Romania, Hotarare din 11 octombrie 2007, cererea nr. 30.200/03, A§57, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 546 din 6 august 2009;
[13] In acest sens Iorga vs. Romania, Hotarare din 25 ianuarie 2007, cererea nr.4227/02; Weissman s.a. vs. Romania, Hotarare din 24 mai 2006, cererea nr. 63.945/00;



Citeşte mai multe despre:    Taxa de timbru    Executare silita    Titlu executoriu    Legea 146/1997



Comentează: RIL promovat ref. timbrarea cererilor pentru mai multe titluri executorii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte titluri

Camera Consultantilor Fiscali a publicat data si tematica pentru sustinerea examenului de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent - sesiunea noiembrie 2019
10 Sep 2019 | 258

Proiectele de acte normative aprobate sau de care guvernul a luat act in sedinta Guvernului Romaniei din 3 iulie 2019
03 Jul 2019 | 358

Modificari si completari privind ucenicia la locul de munca si prelungirea CIM dupa pensionare
15 May 2019 | 353

RIL: Decizia ICCJ nr. 2/2019 privind solutionarea apelurilor in cererile formulate in procedura executarii silite
19 Jan 2019 | 1773

Ordin: plata esalonata a drepturilor salariale castigate prin hotarari judecatoresti devenite executorii in anii 2019-2021 la nivelul Min.A.D.R.
17 Jan 2019 | 1361

ANAF a stabilit lista operatiunilor care dau dreptul la debitarea contului de TVA
20 Dec 2018 | 611



Articole Juridice

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei