Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Judecatoria Oradea: Reincepe protestul magistratilor

Judecatoria Oradea: Reincepe protestul magistratilor

  Publicat: 01 Jun 2010       2026 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


”In data de 31 mai 2010, Adunarea Generala a Judecatorilor din cadrul Judecatoriei Oradea, convocata legal, a luat in discutie starea justitiei prin prisma deciziilor clasei politice adoptate ulterior suspendarii protestului magistratilor de anul trecut. S-au constat urmatoarele:

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
(quorum) Minimul de membri necesar pentru ca o adunare sa fie legal constituita
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Persoana care, de obicei in schimbul unui avantaj banesc, face legatura intre vanzator si cumparator sau incheie o tranzactie intre doua parti, cu imputernicirea acestora;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Societate care detine cea mai mare parte de actiuni a mai multor firme (filiale). Fiecare firma din holding isi pastreaza identitatea si forma de organizare, precum si pietele de aprovizionare si desfacere.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.



1. Anul trecut in perioada 7.04.2009-28.09.2009 s-a desfasurat cel mai amplu protest din istoria justitiei romane, ca urmare a unei subfinantari cronice a sistemului judiciar si in conditiile unei reglementari haotice a drepturilor magistratilor. Principalele revendicari au fost: recunoasterea justitiei drept domeniu strategic de interes national, administrarea bugetului instantelor nu de catre Ministerul Justitiei, ci de catre ICCJ; inlaturarea discrepantelor si discriminarilor privind salarizarea magistratilor si personalului auxiliar; readucerea la bugetele instantelor a sumelor incasate drept taxe de timbru si timbru judiciar; garantarea unui statut stabil si predictibil al magistratului, respectand standardele internationale in materie; stabilirea unui prag minim de 1% din PIB pentru bugetul instantelor si parchetelor; respectarea hotararilor judecatoresti; incheierea unui Pact pentru justitie intre cele trei puteri. Acel protest a culminat cu sistarea activitatii instantelor si parchetelor in luna septembrie 2009.

Protestul din 2009 a fost suspendat ca urmare a constituirii prin Hotararea nr. 34/2009 a camerelor reunite ale Parlamentului a Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite in functionarea justitiei care isi propunea sa explice cauzele crizei, sa propuna solutiile adecvate, si sa sustina incheierea unui Pact intre cele trei puteri ce urma sa constituie punctul de plecare al oricarei strategii viitoare in domeniul reformei justitiei.

2. In data de 30 martie 2010 Raportul Comisiei comune speciale a fost respins de catre Parlament, intrunind doar 46 de voturi a€śpentrua€ť raport, 108 voturi a€śimpotrivaa€ť si o abtinere, desi parlamentarii au fost intr-o situatie evidenta de lipsa de cvorum.

Nu numai modalitatea in care a decurs votarea, ci si faptul ca acest raport s-a respins fara nici un fel de dezbatere si fara invitarea reprezentantilor justitiei, denota modul demagogic in care sunt tratate aspectele legate de justitie.

3. La data de 12 aprilie 2010, Ministerul Justitiei a facut publica Strategia de dezvoltare a justitiei ca serviciu public, prin care se propun modificari ample ale statutului magistratilor, implicarea ministrului in procedura disciplinara impotriva acestora, abilitarea presedintilor curtilor de apel in a sanctiona magistrati, trecerea Inspectiei Judiciare sub autoritatea Parlamentului.

Aceasta Strategie nu are la baza decat vointa Guvernului si nu exprima optiunea tuturor celor trei puteri, asa cum sugereaza si Comisia Europeana in raportul intermediar din martie 2010. Atat Guvernul, cat si Parlamentul refuza sa isi asume obligatia de a incheia un pact cu puterea judecatoreasca prin care sa o recunoasca la nivel declarativ ca una dintre puterile publice, egala cu celelalte si sa respecte independenta acesteia. Prin urmare, documentul se vrea doar un exercitiu de imagine in fata Comisiei Europene care in acest an ar trebui sa intocmeasca ultimul raport cu privire la evolutiile post-aderare la U.E. ale Romaniei in privinta justitiei si anticoruptiei.

4. La 20 mai 2010 s-a publicat OUG nr. 45/2010 prin care Guvernul reesaloneaza pentru plata in anii 2012, 2013 si 2014 a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, dupa ce anterior prin OUG 71/2009 reesalonase plata acestora pentru anii 2010, 2011, 2012.

Este vorba de sumele de bani datorate de catre angajatori (institutii publice) functionarilor publici, cadrelor didactice, politistilor, magistratilor, personalului auxiliar de specialitate din instante si parchete etc. Asadar, Guvernul a€“ o entitate fara nicio calitate procesuala in litigiile dintre angajati si angajatori a€“ a stabilit modalitatea de executare a hotararilor judecatoresti irevocabile, arogandu-si atributii pe care numai instantele judecatoresti le au in a stabili termene de gratie, si fara nicio conventie pentru aceasta cu creditorii. In acest fel Guvernul a incalcat principiul separatiei puterilor in stat si autoritatea justitiei, facand inutila pronuntarea hotararilor judecatoresti in care parti sunt institutii statale. Aceasta OUG vine dupa ce in luna martie 2010, in cadrul unor intalniri in tara cu magistratii, ministrul Predoiu a atras atentia magistratilor asupra modului in care acestia a€žsolutioneaza procese cu statula€ť si dupa ce in data de 11 mai 2010 ministrul finantelor a afirmat ca daca va da dreptate celor nemultumiti de reducerile salariale, Justitia isi asuma riscul intrarii Romaniei in incapacitate de plata . Acest act normativ si aceste declaratii incalca principiul independentei structurale a justitiei , asa cum este el stabilit intr-o vasta jurisprudenta a CEDO[1].

5. La data de 25 mai 2010 a fost comunicat instantelor, prin adresa nr 11050/1154/2010 a CSM, proiectul de Lege privind revizuirea Constitutiei.

Acest proiect, la alcatuirea caruia magistratii nu au fost invitati, reia ideea din Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania facut public in 14 ian.2009 prin care se sugereaza ca structura CSM sa urmeze modelul Constitutiei din Africa de Sud. Astfel, CSM urmeaza sa aiba in alcatuirea sa 6 reprezentanti ai societatii civile, dintre care 3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei. In acest fel de doreste politizarea institutiei CSM in dorinta de a controla justitia prin parghii politice.

6. La data de 26 mai 2010 Ministerul Justitiei refuza solutia propusa de catre CSM ca sumele de bani datorate statului de catre magistrati sa fie compensate cu datoriile pe care acestia le au catre stat .

7. In data de 28 mai 2010, la o intalnire a presedintilor de tribunale si de curti de apel cu membrii CSM si cu ministrul justitiei, domnul Predoiu reia promisiunile/amenintarile de modificare in toamna acestui an a statutului magistratilor. In aceeasi zi instantele au fost notificate de catre Federatia ProJust cu privire la organizarea unei greve de solidaritate cu personalul bugetar, astfel ca in data de 31 mai 2010 in multe instante din Romania s-au dezbatut public doar 1/3 din dosarele ce ar fi trebuit solutionate.

8. In data de 30 mai 2010 Guvernul a decis angajarea raspunderii in fata Parlamentului pe doua proiecte de lege: cel privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si cel stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

Prin ambele proiecte este afectat statutul financiar al magistratilor, fiind reduse salariile acestora si eliminandu-se pensiile speciale, in contradictie cu recomandarile internationale potrivit carora statutul magistratului trebuie sa fie unul previzibil, garantata siguranta financiara si pensia sa aiba un nivel cat mai apropiat de ultimul venit al magistratului activ[2]. Masura este nelegala fata de dispozitiile art 74 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara: a€ž(1) Pentru activitatea desfasurata, judecatorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege. (2) Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta legea€ť.

Intreaga expunere de motive a primei legi este intemeiata pe Decizia nr. 1414/2009 a Curtii Constitutionale si se invoca ca s-a urmarit respectarea prevederilor constitutionale ce consacra dreptul la munca a€“ art.41 din Constitutie, dreptul la pensie a€“ art.47 din Constitutie, precum si incadrarea stricta in marja de apreciere a statului in a stabili limite exercitiului acestor drepturi a€“ art. 53 din Constitutie . Guvernul ignora deliberat sustinerile Curtii Constitutionale: a€žde esenta legitimitatii constitutionale a restrangerii exercitiului unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar ai acesteia. Intr-o societate democratica, regula este cea a exercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor fundamentale, restrangerea fiind prevazuta ca exceptie, daca nu exista o alta solutie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse in pericol . Este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politica economica si sociala adecvata. Diminuarea veniturilor personalului din autoritatile si institutiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o masura proportionala cu situatia invocata de initiatorul proiectului de lege. Dimpotriva, eventuala interventie legislativa in sensul prelungirii acestei masuri poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul tulburarii bunei functionari a institutiilor si autoritatilor publicea€ť.

Ca urmare a acestei evolutii a evenimentelor prin care se pune in pericol grav statul de drept, in care se afecteaza drepturile omului si prin care se propun masuri neconstitutionale ce privesc inclusiv justitia eliminand-o din cadrul puterilor publice, constatam ca practic ne aflam in situatia dinaintea suspendarii protestului de anul trecut, drept pentru care



ADUNAREA GENERALA A JUDECATORILOR STABILESTE:




1. In unanimitate:

- e inacceptabila modificarea statutului magistratilor si a structurii CSM propusa prin proiectul legii de modificare a Constitutiei si Strategia de dezvoltare a justitiei ca serviciu public;

- reducerea salariilor si eliminarea pensiilor speciale incalca Constitutia tarii si recomandarile internationale in privinta statutului magistratilor;

- neexecutarea hotararilor judecatroresti si preluarea unor functii judiciare de catre Guvern incalca principiul separatiei puterilor in stat si autoritatea justitiei;

- solicitam Parlamentului sa nu voteze pachetul de legi propus de Guvern, iar decidentii politici sa gaseasca alte formule de rezolvare a crizei care sa nu incalce drepturile omului;

- solicitam presedintelui ICCJ sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea pachetului de acte normative propus de Guvern;

- consideram necesara intensificarea mijloacelor administrative si legale de control al modului de cheltuire a banului public;

- se mandateaza CSM pentru a discuta si negocia cu decidentii politici orice masuri necesare prezervarii statutului magistratilor, inclusiv sub aspect financiar.

2. cu un vot impotriva:

Incepand de luni, 7 iunie 2010, sa va relua protestul suspendat in toamna anului 2009, prin amanarea tuturor cauzelor aflate pe rol, cu exceptia cauzelor stabilite atunci.



[1] Autoritatea executiva nu poate sa solutioneze ea insasi, definitiv sau irevocabil, niciun proces, sa impiedice cursul judecatii sau sa se opuna executarii hotararilor judecatoresti (CEDO, hotararea Hirschhorn vs. Romania, din 26 iulie 2007; hotararea Sandor vs. Romania din 24 martie 2005, hotararea Sacaleanu vs. Romania din 6 septembrie 2005). Ministrul nu poate emite circulare sau instructiuni cu privire la solutionarea anumitor cauze . Puterea judiciara nu poate sub nicio forma sa tolereze avertismentele, obiectiunile, dezaprobarile, sugestiile sau solicitarile puterii executive cu privire la modalitatea in care cauzele sau un anumit tip de cauze sunt solutionate. Standardele Minime de Independenta Judiciara, adoptate de International Bar Association (1982, New Delhi) prevad ca ministrii nu vor exercita nici un fel de presiuni asupra judecatorilor nici vadit, nici in secret si nu vor face declaratii care afecteaza negativ independenta judecatorilor, priviti individual sau a puterii judecatoresti, ca intreg (pct. 16). Interventiile autoritatilor guvernamentale, ale sefului Statului intr-o procedura in curs, oricare ar fi motivele invocate pentru a le justifica, pot sa fie incompatibile cu independenta tribunalelor, prin continutul si modalitatea in care ele sunt exercitate. Oricare ar fi impactul real al unor asemenea interventii asupra derularii procedurii, in mintea justitiabililor pot trezi suspiciuni obiective privind independenta justitiei. Acestea releva a€žo lipsa de respect fata de puterea judiciaraa€ť (CEDO, hotararea Sovtransavto Holding vs. Ucraina din 25 iulie 2002). Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca o decizie a ministerului privatizarii ucrainean prin care se suspenda executarea silita a unor hotarari judecatoresti impotriva unui combinat industrial reprezinta atat o atingere grava a dreptului de acces la justitie, cat si o lipsa de independenta a justitiei, a carei activitate este perturbata grav de executiv.

[2] Potrivit Raportului CEPEJ pe anul 2006 (date stranse in 2008), in Europa exista pensii speciale in urmatoarele state: Anglia, Azerbaijan, Belgia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Federatia Rusa, Islanda, Lituania, Rep. Moldova, Slovacia, Ucraina. Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor adoptata la nivelul Consiliului Europei mentioneaza: a€ž6.1. Exercitarea ca profesie a functiilor judiciare implica remunerarea judecatorului la un nivel stabilit in asa fel incat sa-l fereasca de presiuni ce vizeaza sa influenteze sensul deciziilor sau in general comportamentul sau jurisdictional, afectandu-i astfel independenta si impartialitatea. 6.3. Statutul prevede asigurarea judecatorului de profesie impotriva riscurilor sociale legate de boala, maternitate, invaliditate, batranete si deces. 6.4. In mod special, statutul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea din functie, dupa ce a exercitat-o ca profesie pe o perioada stabilita, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala.a€ť Art. 13 alin.3 si 4 din Statutul Universal al Judecatorilor adoptat de Uniunea Internationala a Judecatorilor prevede: a€žJudecatorului ii este permis sa iasa la pensie si sa primeasca o pensie corespunzatoare categoriei sale profesionale. Dupa pensionarea sa, judecatorului nu-i va fi interzisa exercitarea unei alte activitati profesionale in domeniul juridic pe considerentul detinerii, in trecut, de catre acesta, a functiei de judecatora€ť. Pentru o situatie din Ungaria in care intre venitul unui judecator pensionar si salariului unui judecator activ s-a inregistrat o mare diferenta, a se vedea Rezolutia UIM din 30.03.2007, iar pentru o reactie la intentiile de reducere a salariilor si pensiilor in unele state din Europa, a se vedea Rezolutia AEM din 15-16 mai 2009.
Presedintele Adunarii Generale,


Cristi Danilet a€“ vicepresedinte Judecatoria Oradeaa€ť



Citeşte mai multe despre:    CEDO    Judecatoria Oradea    Magistrati    Judecatori

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

CEDO: o disputa intre avocat si judecator poate afecta dreptul la un proces echitabil
03 Nov 2019 | 1779

CEDO: Educatia religioasa obligatorie in scoala si obligarea la dezvaluirea convingerilor religioase - o incalcare a Conventiei
02 Nov 2019 | 911

CEDO: Ilinca c. Romaniei - cererea privind retragerea permisului de port-arma - inadmisibila
28 Oct 2019 | 580

CEDO: Supravegherea video in secret a salariatilor nu reprezinta o incalcare a dreptului la viata privata atunci cand exista o justificare adecvata
23 Oct 2019 | 869

CEDO: Incalcari ale drepturilor unei mame si ale copiilor ei retinuti in regim de detentie a imigrantilor
23 Oct 2019 | 698

CEDO: Doua condamnari condamnari diferite pentru aceleasi fapte reprezinta o incalcare a conventiei. Curtea recomanda schimbari in sistemul penal al Rusiei.
13 Oct 2019 | 543



Articole Juridice

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat – o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Actiune in anularea inregistrarii. Invocarea incalcarii dreptului la imagine al persoanei juridice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019

Instantele nationale procedeaza la adresarea unei intrebari CJUE numai dupa analizarea necesitatii si pertinentei acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 1704/2019

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului