din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2991 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Lipsa de aparare. Avocat din Baroul Constitutional "Bota Pompiliu"

Lipsa de aparare. Avocat din Baroul Constitutional "Bota Pompiliu"

  Publicat: 21 Mar 2013       7285 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Asupra exceptiei nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I. V. prin avocat D.G., exceptie la care au achiesat si ceilalti inculpati, prin aparatori sens in care au sustinut-o in cauza, la termenul din 31.05.2011, concluziile acestora fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data .

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ionita Antoneta - membru al Parlamentului Romaniei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ionita Antoneta - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, in principal de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. Tratatul CEE enumera cinci astfel de instrumente:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Situatie in care partea nu are aparator
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Situatie in care partea nu are aparator
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

In motivarea exceptiei invocate, avocat D. G., pentru inculpata I. V., a aratat ca inculpata a fost lipsita de dreptul la aparare, deoarece a fost asistata de numitul P. G.I., potrivit imputernicirii avocatiale nr.0501060/30.11.2007, aflata la fila 137 Vol. III dosar urmarire penala, care figureaza inscris in tabloul avocatilor din Baroul Constitutional "Bota Pompiliu" la pozitia 1310, ca avocat definitiv din data de 29.06.2006, si nu intr-un barou care sa faca parte din U.N.B.R. , asa cum prevede legea .
Totodata a mai aratat ca organele de urmarire penala aveau obligatia sa ii asigure inculpatei I.V. asistenta juridica si sa verifice daca persoana care asista inculpatul indeplineste conditiile conform Legii nr.50/1995. Precizeaza ca o persoana care nu indeplinea conditiile legale s-a substituit unui avocat a vatamat interesele inculpatei I. V. si respectiv interesele cauzei.
Astfel, potrivit dispozitiilor C.E.D.O., Constitutiei Romaniei, art.6 si art.171 Cod proc.penala , dreptul la aparare este un drept fundamental care trebuie respectat , iar organele de urmarire penala si instanta au obligatia sa aduca la cunostinta inculpatului existenta acestui drept .
Ori, in cauza de fata , inculpata I. V. a solicitat acordarea unui termen de judecata pentru angajarea unui aparator ales, inaintea efectuarii oricarui act.
A precizat ca , in opinia sa, este vorba despre exceptia nulitatii absolute a urmaririi penale.De asemenea a aratat ca prin Decizia nr.27/16.04.2007, publicata in M.O. partea I nr.772/14.11.2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectiile Unite , s-a pronuntat in legatura cu aceasta problema, tinand seama ca exista cateva solutii date de catre organele de cercetare penala din tara , astfel ca si Procurorul General al Romaniei a formulat Recurs in Interesul Legii , motive pentru care considera ca problema de drept este lamurita.
Astfel, orice alta entitate care isi aroga un drept in legatura cu exercitarea profesiei de avocat este neavenita in fata instantei, iar aceasta problema este supusa atentiei instantei, si anume daca persoana care si-a arogat calitatea de avocat avea acest drept .
Pentru motivele expuse, tinand seama ca este a fost incalcat un drept fundamental, si anume dreptul la aparare potrivit disp.art.197 alin.2,4 Cod proc.penala , a solicitat instantei sa pronunte o solutie.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a exceptiei nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I.V., prin aparator, ca neintemeiata, intrucat in cauza de fata, asistenta juridica nu era obligatorie iar inculpata nu a suferit nici o vatamare.
A solicitat a se observa ca imputernicirea avocatiala a fost emisa pentru studiu dosar si depunere acte la data de 30.11.2007 iar in decembrie 2007 avocatul a depus cerere de retragere iar inculpata a fost asistata de avocati R.L. si D. G.. A mai aratat ca inculpata a dat mai multe declaratii in prezenta aparatorului, a formulat cereri, a propus probe, iar prezentarea materialului de urmarire penala a fost facuta inculpatei in prezenta avocat D..
Tinand seama ca nu s-a facut dovada unei vatamari a solicitat respingerea exceptiei ca neintemeiata.
Avocat C., pentru inculpatul N. V., a aratat ca in anul 2007 a disparut conditia asistentei juridice pentru o pedeapsa mai mica de 5 ani , insa, rechizitoriul ca act de sesizare a instantei poate fi afectat de vicii, de nulitate , iar nulitatea iradiaza in rechizitoriu.
A mai precizat ca este vorba in cauza de o nulitate absolut iradianta avand in vedere ca rechizitoriul se sprijina pe acte, respectiv actul de incepere a urmaririi penale, actele ce configureaza invinuirea, acte procedurale potrivit art.257 rap.la art.250 si art.254 Cod proc.penala.
Ori, la momentul initial, cand inculpatei I. i s-au adus la cunostinta invinuirile, nu a fost asistata de un avocat. A mai aratat ca inculpata I. putea sa isi angajeze, sau nu, un avocat , dar a ales sa isi angajeze avocat, care a sfatuit-o, fiind indeplinite acte, ori, acele acte sunt nule si iradiaza in rechizitoriu.
Apreciaza ca rechizitoriul a fost intocmit fara respectarea principiului legalitatii , astfel ca exista viciul nulitatii absolute.
A precizat ca reprezentantul Ministerului Public ar putea solicita un termen de judecata pentru remedierea acestui viciu, insa considera ca dosarul trebuie restituit la parchet potrivit disp.art.332 Cod proc.penala si trebuie trase concluzii in acest sens.
Nu in ultimul rand a invocat art.197 alin.penultim Cod proc.penala si a mentionat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca un avocat din Baroul Bota nu este aparator.
Totodata a aratat ca tribunalul poate invoca din oficiu exceptia nulitatii relative.
In opinia acestuia este vorba despre exceptia nulitatii absolute care a afectat toti inculpatii din cauza de fata.
Avand in vedere ca s-au incalcat drepturile relative la aparare a solicitat potrivit disp.art.332 alin.2 Cod proc.penala restituirea cauzei la parchet pentru refacerea actelor viciate si actului de sesizare a instantei.
Avocat P., pentru inculpatul O.D., fata de pozitia procesuala a reprezentantului Ministerului Public, a considerat ca incalcarea dreptului la aparare a adus atingere inculpatului O.
A mentionat ca procesul penal este guvernat de principiul oficialitatii, motiv pentru care in faza de urmarire penala si in faza de judecata trebuie facuta verificarea reprezentantului legal. A precizat ca in Romania asistenta juridica este reglementata de Legea nr.51/1995, iar Baroul Constitutional este in afara legii .
Astfel, cand actele de urmarire penala efectuate de procuror sunt efectuate in prezenta unui aparator necalificat, in afara legii, i se incalca si drepturile inculpatului O. fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale.
A precizat ca dreptul la aparare este un drept fundamental , garantat de dispozitiile C.E.D.O., Constitutiei Romaniei, Codul de Procedura Penala , ori, fiind incalcat acest drept in cauza de fata, a apreciat ca trebuie dispusa refacerea urmaririi penale.
Avocat V., pentru inculpatul S.C., a aratat ca rechizitoriul a fost intocmit de procuror , care nu a verificat actele avocatului inculpatei Ionita .
Mai arata ca rechizitoriul a fost confirmat in lipsa procurorului sef, ca procurorul avea obligatia ca verificarea legalitatii actului sa fie facuta pentru fiecare persoana , inclusiv avocati, iar D.N.A. stia ca exista dosar penal pentru avocatul care a asistat inculpata Ionita .
Pentru motivele aratate considera ca instanta trebuie sa dispuna restituirea dosarului la parchet pentru refacerea urmaririi penale potrivit dispa.art.332 Cod proc.penala.
Conform art.197 alin.2 Cod proc.penala nulitatea relativa, in opinia sa, se rasfrange asupra tuturor partilor din proces.
Avocat M. I. avand cuvantul pentru D. V. , solicita potrivit disp.art.332 Cod proc.penala restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale , intrucat si clientul sau este afectat .
In alta ordine de idei arata ca este intemeiata si sustinerea conform careia confirmarea rechizitoriului nu s-a facut de catre procurorul competent .
Avocat P., avand cuvantul pentru inculpata V. T., sustine exceptia invocata si solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.
Avocat S. L., avand cuvantul pentru inculpatii S. M., T. P. si S. S., sustine exceptia invocata, solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.
Avocat P., avand cuvantul pentru partile civile G. I. si G. B. L., achieseaza la concluziile reprezentantului Ministerului Public, intrucat considera ca inculpata I. trebuia sa depuna diligente referitor la calitatea persoanei pe care a ales-o ca aparator , respectiv numitul P. Referitor la incalcarea dreptului la aparare al inculpatei I. de catre parchet, solicita a se observa ca procurorul a acordat inculpatei I., la solicitarea acesteia, termen pentru a-si angaja aparator ales.
Nu in ultimul rand arata ca la termenul de judecata la care avocat D. a invocat exceptia nelegalei sesizari a instantei acesta a precizat ca numitul P. a fost trimis in judecata, ori, din cuprinsul relatiilor comunicate de catre D.N.A. si depuse la dosar , rezulta ca acesta a fost trimis in judecata pentru alte fapte .
Pentru motivele aratate arata ca, in opinia sa, este vorba despre nulitate relativa care nu ar trebui admisa, motiv pentru care solicita respingerea exceptiei nelegalei sesizari a instantei, invocata de inculpata I. S. prin aparator.
Avocat N. A., avand cuvantul din oficiu pentru inculpatii R. S., S. S. M., D. G., D. V., D.M. , solicita admiterea exceptiei si restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.
Avocat D.G., avand cuvantul in replica, arata ca, potrivit disp. art.20, 148,154 din Constitutia Romaniei, exista principiul preeminentei dreptului international . Mentioneaza ca art.6 din C.E.D.O. face parte din dreptul intern si are preferinta fata de orice alta dispozitie in ceea ce priveste dreptul la aparare. Astfel, asistenta juridica este obligatorie , in opinia sa, ori de cate ori un acuzat cere sa fie asistat. In cauza de fata este vorba despre nulitatea absoluta in ceea ce priveste dreptul la aparare .
Daca inculpatei I. i se asigura asistenta juridica profesionala conform legii nu se ajungea in situatia de fata.
Tribunalul acorda cuvantul cu privire la aspectul referitor la confirmarea rechizitoriului .
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, considera ca rechizitoriul a fost legal verificat, avand in vedere ca pentru Procurorul sef, care se afla in concediu a semnat altcineva .
Avocat P. pentru inculpatul O., depune la dosar acte si arata ca exista Decizia nr.9/2008 a I.C.C.J.-Sectiile Unite, prin care a fost admis R.I.L. declarat de Procurorul General al Romaniei , care a stabilit ca aplicarea disp.art.264 alin.3 Cod proc.penala trebuie respectata sub regimul sanctionator al nelegalei sesizari a instantei.
Mentioneaza ca la data de 23.12.2008 au fost redactate: rechizitoriul - care contine 183 pagini, opisul - care contine 18 pagini , la aceeasi data este inaintat rechizitoriul pentru verificarea potrivit disp.art.264 Cod proc.penala iar procurorul superior il confirma, toate aceste acte fiind efectuate doar in 24 ore, ori, in opinia sa, nu este nevoie de formalism, ci de o activitate reala de urmarire penala.
Precizeaza ca in opinia sa actul de sesizare a instantei este nelegal.
Avocat V., avand cuvantul pentru inculpatul S.C. arata ca instanta trebuie sa analizeze daca procurorul care a confirmat rechizitoriul a avut mandat pentru semnarea acestui act de urmarire penala.
Avocat D., avand cuvantul pentru inculpata I., considera ca solutionarea exceptiei lipsei dreptului la aparare face inutila alta exceptie, dar intelege sa sustina concluziile avocatilor prezenti.
Avocat P., avand cuvantul pentru partile civile G., arata ca prin Decizia nr.9/2008 se arata ca pentru lipsa mentiunilor referitoare la verificarea legalitatii si temeiniciei confirmarii rechizitoriului este necesar un singur termen de judecata in vederea complinirii acestora.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca exista mentiuni pe rechizitoriu cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei acestuia.
Pentru solutionarea exceptiei au fost solicitate relatii de la D.N.A.- Sectia de Combatere a Coruptiei, Baroului Bucuresti si Uniunii Nationale a Barourilor din Romania .
Prin adresa 238/P/2007 emisa la data de 24.05.2011, inregistrata la Tribunalul Prahova la data de 27.05.2011 si depusa la fila 70 dosar- Vol.IV, D.N.A.- Sectia de Combatere a Coruptiei a comunicat ca din analiza evidentelor informatizate ale U.N.B.R. rezulta ca la data de 30.11.2007 nu exista inscris un avocat cu numele de P.G. I.in tabloul avocatilor al vreunui barou din Romania, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, care este organizata si functioneaza in baza Legii nr.51/1995, insa, aceasta persoana figureaza inscrisa in tabloul avocatilor din Baroul Constitutional "Bota Pompiliu " la pozitia 1310, ca avocat definitiv din data de 29.06.2006.
In cuprinsul aceleiasi adrese se precizeaza ca numitul P. G. I. nu a fost trimis in judecata in dosarul nr.238/P/2007 .De asemenea arata ca numitul P. G. I. a fost trimis in judecata in baza denuntului formulat de numita I. V. , prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr.104/P/2009 din 14.09.2010, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prev.de art.257 Cod penal rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal. Se mai arata ca numitul P. G. I.a fost trimis in judecata si prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr.88/P/2009 din 17.12.2009, pentru savarsirea a doua infractiuni de trafic de influenta prev.de art.257 Cod penal rap.la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
Asadar, este stiut ca, principiul legalitatii, reglementat in cuprinsul art. 2 alin. 1 din Codul de procedura penala, impune cerinta ca procesul penal sa se desfasoare atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, in conformitate cu dispozitiile prevazute de lege.
Ca o consecinta fireasca a aplicarii acestui principiu, nerespectarea unei atare cerinte, concretizata in neindeplinirea ori in indeplinirea vicioasa a unui act procedural sau procesual atrage nulitatea actului respectiv in conditiile stabilite prin art. 197 din Codul de procedura penala.
In acest sens, este de observat ca, in raport cu prevederile art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, nerespectarea dispozitiilor referitoare la asistarea invinuitului sau inculpatului de catre aparator, potrivit legii, atrage nulitatea actelor efectuate, fara a putea fi inlaturata in nici un mod.
Atragerea nulitatii actelor procesuale indeplinite cu nerespectarea cerintelor privind asigurarea apararii invinuitului sau inculpatului pe parcursul procesului penal isi are temeiul in cuprinsul art. 6 din Codul de procedura penala, prin care se prevede la alin. 1 ca "dreptul la aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal", iar la alin. 5, ca "organele judiciare au obligatia sa instiinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator", precizandu-se, in continuare, ca "in conditiile si in cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales."
Corelativ cu dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la asigurarea dreptului la aparare pentru invinuit sau inculpat, pe intreg parcursul procesului penal, precum si la caracterul absolut al nulitatii de care sunt lovite actele indeplinite in lipsa aparatorului atunci cand prezenta si asistenta juridica ce trebuie acordate de acesta sunt obligatorii, potrivit legii, prin Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, sunt reglementate conditiile exercitarii profesiei de avocat.
In acest context de ordin normativ este semnificativ ca in art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, s-a prevazut ca "profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.", iar prin alin. 3 al aceluiasi articol s-au interzis expres constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R., sub sanctiunea nulitatii de drept a acestor acte .
Or, cata vreme dispozitiile din actul normativ aratat, avand caracter de lege speciala cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat, contin anumite cerinte imperative, este de la sine inteles ca nu este posibila indeplinirea unei asemenea profesii in afara cadrului institutionalizat de acea lege.
Asa fiind si cum, in raport de prevederile art. 2 pct. 3 si art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, "judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii", se impune ca organele judiciare sa ia nu numai masurile necesare asigurarii apararii invinuitului sau inculpatului in procesul penal, atunci cand aceasta este obligatorie, potrivit legii, ci si sa observe ca asistenta juridica sa fie acordata de o persoana care a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, pentru ca, altfel, asistenta juridica acordata echivaleaza cu o lipsa de aparare.
Asadar, prin Decizia nr. XXVII din 16.04.2007 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, a admis recursul in interesul legii si a se stabili ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia.
In speta, chiar daca ne aflam in fata unei nulitati relative, tribunalul considera ca atat inculpatei I. V., cat si celorlalti inculpati li s-au adus vatamari in ceea ce priveste dreptul la aparare, deoarece toate actele efectuate in cursul urmaririi penale respectiv atat declaratia olografa cat si declaratia data pe formular tipizat din 07.12.2007, filele 138-146 vol III ds. u.p. fiind luate inculpatei I. V., fara a fi asistata de un aparator, in conditii legale, aceste declaratii fiind luate in prezenta numitului P. G. I. care le-a si semnat, acelasi specimen de semnatura fiind si pe imputernicirea avocatiala aflata la fila 137 vol III ds. u.p , aduc atingere atat drepturilor inculpatei I.V.a cat si drepturilor celorlalti inculpati, aceasta relatand aspecte ce tin de situatia de fapt si in ceea ce ii priveste si pe ceilalti inculpati.
In acelasi timp, instanta constata ca, din moment ce inculpata a aratat ca doreste sa fie asistata de un aparator, in faza de urmarire penala, atunci devine obligatoriu sa i se asigure, in cazul in care aceasta s-a prezentat cu un aparator ales, sa se verifice daca acesta functioneaza legal si, in cazul in care nu functioneaza legal, sa nu i se permita sa asigure asistenta judiciara, urmand a i se asigura din oficiu, sau sa i se puna in vedere sa se prezinte cu un aparator ales care isi desfasoara activitatea in conditii legale, obligatia organelor judiciare fiind, asa cum am aratat si mai sus, sa ia, nu numai masurile necesare asigurarii apararii invinuitului sau inculpatului in procesul penal, atunci cand aceasta este obligatorie, potrivit legii, ci si sa observe ca asistenta juridica sa fie acordata de o persoana care a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, pentru ca, altfel, asistenta juridica acordata echivaleaza cu o lipsa de aparare, aceeasi opinie exprimand-o si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite prin Decizia nr. XXVII din 16.04.2007. .
Totodata, tribunalul apreciaza ca obligatia de a verifica daca avocatul .P. G. I.isi desfasura activitatea in conditii legale ii revenea procurorului care a instrumentat dosarul in faza de urmarire penala si nu inculpatei, aceasta neavand pregatirea necesara a analiza acest aspect.
Raportat la cele mai sus mentionate, tribunalul urmeaza sa admita exceptia nelegalei sesizari a instantei formulata de inculpati, prin aparatori, iar in baza art.332 alin.2 Cod proc.penala instanta se va desesizeaza si va restitui cauza Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Sectia de Combatere a Coruptiei, pentru refacerea urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor privind asistarea inculpatului de catre aparator.
Totodata, in conformitate cu disp art. 192 pct. 3 al. 2 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia .




Pronuntata de: Tribunalul Prahova - Sentinta penala Nr. 224 din 03.06.2011


Citeşte mai multe despre:    Legea 51/1995    Asistenta juridica    PICCJ    Avocati
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Recuperarea cheltuielilor de judecata de la partea cazuta in pretentii: onorariu fix si onorariu de succes
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a Civila

Subiectul activ si elementele constitutive ale infrantiunii de conflict de interese
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 50/A din 16 februarie 2015

Asistenta invinuitului sau a inculpatului. Suspendarea calitatii de avocat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2054 din 18 mai 2011

Contract de asistenta juridica. Pact de quota litis
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2131 din 30 mai 2013

Dovada unei creante
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A VI-A CIVILA DECIZIA CIVILA NR. 658 din 26.03.2013

Reducerea de catre instanta a cuantumului onorariului avocatial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 10144 din 15 decembrie 2009

Elementele constitutive ale infractiunii de santaj
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov, Incheierea nr. 1/F din 16.03.2011

Cerere de primire in profesie cu scutire de examen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia de contencios administrativ si fiscal � Decizia nr. 2010 din 22.06.2011

Retragerea cererii de renuntare la judecata
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Decizia nr. 2851 din 07.06.2012



Articole Juridice

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca 2019 (Model editabil WORD si PDF). CIM 2019, conform modificarilor aduse Codului muncii
Sursa: MCP Cabinet avocati

Ajutorul public judiciar � beneficiari, forme, conditii de acordare
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. muncii] Dreptul la actiune in cazul drepturilor salariale restante
Sursa: MCP Cabinet avocati