La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila, in Dosarul nr. 38.424/4/2014, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ce vizeaza cuantumul onorariului executorului judecatoresc in cazul in care obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind depuse puncte de vedere formulate in scris de catre parti privind chestiunea de drept supusa judecatii.
Doamna judecator lulia Cristina Tarcea, presedintele completului de judecata, constata ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a dispus, prin incheierea din data de 13 aprilie 2016, in Dosarul nr. 38.424/4/2014, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ce vizeaza cuantumul onorariului executorului judecatoresc in cazul in care obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae.
II. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept mentionata
2. Prin contestatia la executare inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 24 decembrie 2014, contestatorul municipiul Bucuresti, prin primarul general, a solicitat, in contradictoriu cu intimatii I.M., S.G., A.C., A.F.F. si tertul poprit Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti -Activitatea de Trezorerie si contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, anularea actelor de executare silita emise in dosarul executional inregistrat la Biroul executorului judecatoresc R.G.I., precum si a actelor de executare ce se vor emite ulterior, respectiv incetarea executarii silite. A solicitat totodata suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare si cenzurarea cheltuielilor de executare .
3. Prin Sentinta civila nr. 8.331 din 26 octombrie 2015, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a admis in parte contestatia la executare si a redus onorariul executorului judecatoresc stabilit prin incheierea din data de 15 decembrie 2014, de la 2.600 lei la 248 lei. S-a retinut ca, prin Sentinta civila nr. 1.353 din 26 iunie 2013, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila in Dosarul civil nr. 7.679/3/2012, contestatorul a fost obligat sa emita, pe numele intimatilor, decizie sau dispozitie cu propunerea de acordare a masurilor reparatorii in echivalent pentru imobilul teren in litigiu, iar, prin Decizia civila nr. 2.102R/06.12.2013, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a modificat in parte sentinta, obligand contestatorul sa inainteze direct la Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor dosarul administrativ, impreuna cu hotararile judecatoresti din cauza respectiva; au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei tribunalului.
4. In conditiile in care contestatorul nu a inteles sa aduca la indeplinire obligatia de bunavoie, prin cererea din data de 11 decembrie 2014, intimatii au solicitat punerea in executare silita a dispozitiilor titlurilor executorii, constituindu-se astfel dosarul de executare .
5. Prin incheierea din data de 12 decembrie 2014, executorul judecatoresc a incuviintat executarea silita, iar prin incheierea din data de 15 decembrie 2014 a stabilit cheltuielile de executare la nivelul sumei de 3.780 lei, din care 2.600 lei onorariu executor judecatoresc, 300 lei onorariu avocat, 200 lei cheltuieli necesare declansarii executarii silite, 480 lei cheltuieli necesare continuarii executarii dupa incuviintare, iar 200 lei cheltuieli cu incetarea executarii.
6. La data de 15 decembrie 2014, debitorul a fost somat sa isi aduca la indeplinire obligatia de a face, stabilita prin cele doua hotarari judecatoresti.
7. Activitatea executorului judecatoresc in ce priveste executarea silita a obligatiei de a face s-a oprit la momentul transmiterii somatiei catre debitor, ulterior continuand exclusiv pentru incasarea cheltuielilor de executare . La data de 15 decembrie 2014, executorul judecatoresc a emis adresa de infiintare a popririi in sarcina tertului poprit, instiintand si debitorul cu privire la aceasta masura .
8. In ceea ce priveste cheltuielile de executare stabilite prin incheierea din data de 15 decembrie 2014, in cuantum total de 3.780 lei, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 703 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedura civila din care rezulta ca, in ipoteza in care debitorul nu isi executa de bunavoie obligatia stabilita printr-un titlu executoriu, executarea silita are loc pana la achitarea inclusiv a cheltuielilor de executare, dispozitia legala intemeindu-se in mod firesc pe culpa debitorului in declansarea acestei proceduri.
9. Cuantumul onorariului ocazionat de indeplinirea procedurilor de executare silita se stabileste potrivit anexei la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti, modificata prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.561/C/2012.
10. In cuprinsul Ordinului ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.561/C/2012, nu se regaseste reglementat, in mod individual, un onorariu pentru punerea in executare a unei obligatii de a face, de natura celor impuse debitorului prin titlul executoriu, aceste obligatii neputand fi incadrate in niciunul dintre tipurile de executare inserate in anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile ulterioare, si cu atat mai putin in categoria celor prevazute de art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin urmare, in lipsa oricarei reglementari exprese sub acest aspect, singurul punct al anexei mentionate la care se putea incadra aceasta obligatie de a face era cel mentionat la pct. 12 - orice alte acte sau operatiuni date prin lege.
11. Instanta a retinut ca specificul obligatiei de a face impusa debitorului prin titlul executoriu, respectiv o obligatie pur personala, face ca obligatia, in sine, sa nu poata fi adusa la indeplinire decat prin actiunea voluntara a celui obligat la aceasta, iar activitatea executorului in cazul executarii silite a obligatiilor de a face care nu pot fi indeplinite decat de debitor se rezuma doar la comunicarea unei somatii cu semnificatia unei actiuni de constrangere si nu de realizare efectiva a obligatiei.
12. Impotriva acestei sentinte au declarat apel intimatii, sustinand ca in mod gresit prima instanta a retinut aplicabilitatea in cauza a pct. 12 din anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile aduse prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.561/C/2012, avand in vedere ca, potrivit actelor de executare, onorariul executorului a fost stabilit conform prevederilor pct. 2 din acelasi act normativ coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. d)din Legea nr. 188/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza onorariul pentru executarile directe, enumerarea fiind exemplificativa, si nu limitativa.
13. In cursul solutionarii apelului, apelantii-intimati au solicitat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cerere ce a fost admisa de catre instanta de judecata, fiind dispusa sesizarea instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
III. Aspectele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
14. Prin incheierea de sesizare din data de 13 aprilie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 38.424/4/2014, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de faptul ca obiectul dosarului este cererea de apel formulata de apelantii-intimati impotriva Sentintei civile nr. 8.331 din 26 octombrie 2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, tribunalul pronuntandu-se prin decizie definitiva.
15. De asemenea s-a retinut ca problema de drept vizand modul de stabilire a onorariului executorului judecatoresc in cazul in care obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae are incidenta asupra fondului apelului, reprezentand motivul principal de apel.
16. S-a apreciat si ca aceasta chestiune de drept este una noua, neexistand un recurs in interesul legii cu acest obiect, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta materiala in privinta cererilor formulate in cadrul executarilor silite.
17. Din hotararile judecatoresti depuse de apelanti la dosar rezulta imprejurarea ca, asupra aceleiasi probleme de drept, instantele au opinii diferite, cu interpretari contradictorii ale dispozitiilor Ordinului ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile ulterioare.
IV. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
18. Dupa comunicarea raportului, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nu au fost formulate puncte de vedere de catre parti privind chestiunea de drept supusa judecatii.
V. Punctul de vedere al titularului sesizarii cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
19. Completul de judecata al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila a apreciat ca onorariul executorului judecatoresc, in cazul in care titlul executoriu contine obligatia impusa unei autoritati de a emite un act ce intra exdusiv in competenta acelei autoritati - obligatie de a face intuitu personae - se impune a fi stabilit prin raportare la prevederile pct. 12 din anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile ulterioare. 20. La pct. 2 din anexa la ordinul mentionat sunt indicate limitativ executarile directe, avandu-se in vedere obligatiile de a face care sunt efectiv aduse la indeplinire de catre executorul judecatoresc. Caracteristic acelor obligatii de a face, denumite generic de legiuitor ``executari directe``, este faptul ca executarea este efectiv realizata de executor, astfel ca prevederile pct. 12 din anexa nu pot fi aplicabile in ipoteza in care obligatia stabilita prin titlul executoriu in sarcina debitorului este o obligatie de a face intuitu personae, ceea ce implica faptul ca poate fi adusa la indeplinire doar de catre debitor, excluzand interventia unei terte persoane .
VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
21. In urma solicitarii adresate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat practica judiciara identificata, precum si punctele de vedere teoretice, conturandu-se urmatoarele opinii:
22. In cadrul primei orientari jurisprudentiale, majoritara, s-a apreciat ca in cazul in care obligatia stabilita prin titlul executoriu este una de a face intuitu personae, ce poate fi indeplinita doar de catre debitor, creditorul poate recurge la concursul executorului judecatoresc numai pentru emiterea si comunicarea unei somatii in conditiile Codului de procedura civila. Ca atare, onorariul executorului judecatoresc trebuie stabilit in baza pct. 12 din anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile ulterioare, acesta fiind tariful maxim stabilit pentru realizarea oricaror altor acte si operatiuni date prin lege executorului judecatoresc, carora li se circumscrie si executarea silita a obligatiei de a face intuitu personae, din moment ce aceasta nu este enumerata la pct. 2 din anexa privind executarile silite directe.
23. Prin cea de-a doua orientare jurisprudentiala, minoritara, s-a considerat ca onorariul executorului judecatoresc pentru orice alte acte sau operatiuni date prin lege in activitatea sa, de la pct. 12 din anexa, se stabileste doar prin raportare la acele operatiuni pentru care nu este necesara incuviintarea executarii silite si, ca atare, obligatiile de a face se supun in intregime, sub aspectul onorariului executorului judecatoresc, pct. 2 din anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, cu modificarile ulterioare, punct care enumera cu titlu exemplificativ, iar nu limitativ activitatile executorului pentru care se pot percepe onorarii in cuantumul indicat de text.
VII. Raportul asupra chestiunii de drept
24. Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila s-a apreciat ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila.
25. In subsidiar, pentru ipoteza In care completul desemnat in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile ar ajunge la concluzia intrunirii conditiilor de admisibilitate a sesizarii, opinia judecatorilor-raportori asupra modului de interpretare si aplicare a pct. 2 si pct. 12 din anexa la Ordinul ministrului justitiei nr. 2.550/C/2006, modificata prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.561 /C/2012, cu referire la art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost in sensul ca onorariul la care se poate raporta executorul judecatoresc pentru activitatea decurgand din executarea obligatiilor de a face intuitu personae este cel prevazut la pct. 12 din anexa, ce vizeaza categoria generica ``orice alte acte sau operatiuni date prin lege`` din activitatea executorului judecatoresc.
VIII. Inalta Curte de Casatie si Justitie
26. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
27. Procedura sesizarii instantei supreme in vederea pronuntarii asupra unor chestiuni de drept printr-o hotarare prealabila reprezinta o procedura noua, preluata din dreptul francez, introdusa in sistemul de drept roman prin actualul Cod de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, fiind reglementata in cartea a II-a ``Procedura contencioasa``, titlul III - ``Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare``, capitolul II, art. 519 - art. 521 din Codul de procedura civila.
28. Scopul acestei proceduri este crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea practicii judiciare care sa contribuie, alaturi de recursul in interesul legii, la transformarea practicii judiciare romanesti in una predictibila, care sa raspunda asteptarilor rezonabile ale justitiabililor.
29. Prin dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, legiuitorul a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ.
30. In analiza aspectelor generale de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile trebuie avute in vedere, pe langa scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, ratiunea si fundamentul sau.
31. Procedura hotararii prealabile are menirea de a elimina riscul aparitiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esentiale si controversate, cu caracter de noutate.
32. Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedura civila sa nu fie deturnat de la scopul firesc al unificarii practicii judiciare si utilizat pentru transarea in concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instantei de trimitere, instanta suprema trebuie chemata sa dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, in sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu procedura pronuntarii unei hotarari prealabile trebuie sa fie identificata o problema de drept importanta care necesita cu pregnanta a fi lamurita, care sa prezinte o dificultate de interpretare suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu a chestiunii de drept si a inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii.
33. In cazul analizat, titularul sesizarii solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prealabila cu privire la dezlegarea chestiunii vizand cuantumul onorariului cuvenit executorului judecatoresc in cazul in care obiectul executarii silite il reprezinta o obligatie de a face intuitu personae. 34. Examinarea datelor comunicate de catre curtile de apel arata ca exista deja practica judiciara in materie, aproape unitara, instantele nationale pronuntand, in majoritate covarsitoare, acelasi tip de solutii.
35. Aspectele sesizate privind modalitatea de aplicare a unor prevederi cuprinse intr-un ordin al ministrului nu vizeaza interpretarea unor dispozitii legale care sa comporte o reala dificultate, ci doar realizarea unui rationament judiciar, prin aplicarea unei norme in raport cu scopul si continutul acesteia.
36. In plus, relationarea textelor de lege in discutie a fost expusa si in cuprinsul actului de sesizare, ceea ce conduce la concluzia ca nu este vorba de identificarea unei chestiuni de drept controversate, susceptibila de a genera interpretari diferite, in egala masura de pertinente, care sa necesite pronuntarea unei hotarari prealabile. Acest mecanism nu trebuie transformat intr-o procedura dilatorie, de natura a intarzia inutil cursul procesului.
37. Prin urmare, ramane atributul exclusiv al instantei de trimitere sa solutioneze cauza cu judecata careia a fost investita, aplicand, in acest scop, mecanismele de interpretare a actelor normative.
38. In considerarea argumentelor expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila nu poate fi valorificat atat timp cat legiuitorul a stabilit, prin conditiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al institutiei juridice a hotararii prealabile numai in scopul preintampinarii aparitiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept astfel incat sesizarea nu este admisibila.
39. Pentru aceste considerente, constatand ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, in temeiul art. 521 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
in numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila, in Dosarul nr. 38.424/4/2014, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ce vizeaza cuantumul onorariului executorului judecatoresc in cazul in care obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020
Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019
Admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de munca in conditiile vizate de candidat Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 227 din data de 4 Februarie 2020
Teren vandut in baza unui titlu constatat nul. Actiune in restituirea pretului. Prescriptia dreptului material la actiune Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 961 din 27 mai 2020
Obligarea angajatorul la eliberarea unei adeverinte privind incadrarea in grupa a II-a de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 517 din data de 14 iulie 2020
Anuntarea angajatorului despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere.Neincidenta interdictiei concedierii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 201 din data de 06 Martie 2019
Interdictia de concediere pe durata incapacitatii temporare de munca nu opereaza in ipoteza in care angajatorul a fost anuntat despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 201/06.03.2019 � Tribunalul Ilfov
Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018
Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului Sursa: Irina Maria Diculescu
Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc � aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Sediu profesional adjudecat, proprietate, a Cabinetului de avocat. Inscrierea in Cartea funciara Sursa: Lect. univ. dr. Claudiu Constantin DINU | UNBR
Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim
Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare Sursa: MCP Cabinet avocati
Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ... Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare
Actualizarea pensiilor de serviciu stabilite prin Legea 7/2006. Obligativitatea emiterii adeverintei prevazuta in anexele Normelor de aplicare a Legii 7/2006 Sursa: Av. Marius-Catalin Predut