Cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta apreciaza daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie

Prin sentinta civila nr.3690/27.03.2014 a Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a pronuntata in dosarul nr.x/3/2012, a fost obligat paratul la calculul si plata catre reclamantii membri ai sindicatului, a diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite in conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 � prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, pentru perioada 01.01.2010 � 12.05.2011, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.


cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta de judecata se raporteaza pentru a aprecia daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie de trei ani anteriori acestei date

Prin promovarea prezentei actiuni, se urmareste obtinerea dobanzii legale aferente sumelor datorate de parata conform titlului executoriu mai sus mentionat.

Pe fondul cauzei, instanta a retinut astfel ca reclamantii sunt beneficiarii unui titlu executoriu prin care a fost consfintit dreptul la plata diferentelor de drepturi salariale sus mentionate, actualizate cu coeficientul de inflatie, fara a primi executarea intocmai a acestui drept, ca urmare a esalonarii platii in temeiul OUG 71/2009, imprejurare ce da nastere dreptului la despagubire, respectiv la plata dobanzii legale.

Aceasta chestiune litigioasa a fost transata prin decizia nr.2/2014 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie statuand ca in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

Potrivit considerentelor care au fundamentat aceasta solutie, instanta suprema a analizat intrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile delictuale, statuand ca fapta constand in executarea esalonata a titlurilor executorii imbraca forma ilicitului civil, de natura a atrage raspunderea civila delictuala a debitorului, care, in virtutea principiului repararii integrale a prejudiciului, este chemat sa suporte si daunele interese moratorii, sub forma dobanzii legale.

Totodata, instanta a apreciat ca prin cumularea dobanzii legale cu actualizarea creantei cu rata inflatiei nu se ajunge la o dubla reparare a aceluiasi prejudiciu, intrucat in decizia mai sus mentionata instanta suprema a statuat in sensul ca actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele preturilor de consum reprezinta acoperirea pierderii efective suferite de creditor, iar acordarea dobanzii legale implica remedierea beneficiului de care acesta a fost lipsit, cele doua elemente putand fi cumulate pentru asigurarea repararii integrale a prejudiciului.

Pentru aceste considerente, instanta a admis primul petit al actiunii si a obligat parata la plata catre reclamantii membri de sindicat a dobanzii legale aferente drepturilor banesti cuvenite conform sentintei civile nr.3690/27.03.2014 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a in dosarul nr. x/3/2012, calculata incepand cu data de 24.02.2013 si pana la data Platii efective.

Pretentiile reprezentand obligarea paratei la plata dobanzii legale incepand cu data depunerii prezentei cereri si pana la data platii pentru sumele deja achitate si in continuare pentru sumele restante, au fost respinse, ca neintemeiate, intrucat pe de o parte formularea este contradictorie fata de cea a primului petit si lipsita de sens, iar pe de alta parte primul petit este atotcuprinzator.

Impotriva acestei solutii a formulata apel in termen legal si motivat paratul C__ national ``I__ N_``.

In sustinerea apelului precizeaza ca modalitatea de executare a obligatiilor banesti stabilite prin hotarari judecatoresti referitoare la drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar a fost reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata.

Considera ca nu poate fi atrasa raspunderea debitorului prin acordarea daunelor interese moratorii sub forma dobanzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea partiala si esalonata a obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti, in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata deoarece, potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanta, sumele datorate se actualizeaza cu indicele preturilor de consum la data Platii, comunicat de Institutul national de S_.

Asadar, legiuitorul a prevazut in mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu intarziere, aceasta fiind reprezentata de actualizarea creantei.

O astfel de actualizare are in vedere data la care hotararea judecatoreasca a devenit executorie si data efectuarii Platii procentului stabilit prin Ordonanta, astfel incat obligarea paratilor la plata dobanzii legale, alaturi de actualizarea creantei, ar reprezenta o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu incercat de creditori, determinat de intarzierea in executarea integrala si devalorizarea continua a sumelor de bani .

Esalonarea platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele datorate au fost platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala, in favoarea debitorilor.

Mai mult decat atat, o creanta constatata printr-o hotarare judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin investirea cu formula executorie, fie prin recunoasterea acestui caracter ca efect al legii. Din acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea .

Insa, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite in favoarea debitorilor prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligatiilor inlauntrul acestor termene, astfel incat, in aceste intervale de timp, nu curge nici dobanda penalizatoare, reprezentand daune - interese moratorii.

In plus, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii, trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile, adica trebuie facuta dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovatiei si a raportului de cauzalitate.

Existenta prejudiciului este prezumata prin dispozitiile art. 1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzator art. 1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicita consta in neexecutarea obligatiei.

In ceea ce priveste vinovatia, in materia raspunderii contractuale pentru neexecutare, opereaza o prezumtie de culpa a debitorului. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata atunci cand se dovedeste existenta unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forta majora. Ca atare, debitorul este obligat la plata despagubirilor ori de catre ori nu dovedeste existenta unei cauze straine care nu-i este imputabila.

In cazul raspunderii contractuale, constituie caz fortuit o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat care impiedica in mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei.

Cauza straina exoneratoare de raspundere poate avea ca efect suspendarea temporara a executarii obligatiei, ceea ce face ca debitorul sa execute cu intarziere, fara a putea fi obligat la plata daunelor - interese pentru prejudiciul incercat de creditor din acest motiv.

Parata ca si institutie publica debitoare in cazul in care va fi obligata la plata acestor sume, nu poate refuza executarea, ci va proceda la aplicarea unui act normativ care prevede plata esalonata a sumelor respective.

Aceasta masura legislativa, luata in contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerinta a statului in dreptul creditorului de a obtine executarea silita si finalizarea procesului civil, iar aceasta ingerinta are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat intr-o perioada critica si indeplineste cerinta unui raport rezonabil de proportionalitate cu scopul urmarit.

Caracterul proportional al limitarii dreptului creditorului de a obtine executarea hotararii judecatoresti rezulta din faptul ca nu se neaga dreptul la executare, ci doar se stabileste modul in care creanta se va realiza, cu o intarziere apreciata ca fiind rezonabila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea din 4 septembrie 2012, pronuntata in cauza D_ s.a. vs. Romania.

In consecinta, interventia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudentiala de Curtea constitutionala si de instanta de contencios european, avand ca efect esalonarea platilor, constituie un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobanzilor legale.

Solicita a se observa ca, in motivarea sentintei, instanta de judecata a tinut cont de "opiniile exprimate de specialisti recunoscuti, depuse la dosarul cauzei" si nu de prevederile legale in materie, si anume: art. 1351 Cod civil care dispune, in alin. (3) ``Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs". Dupa cum se poate observa, institutia apelanta, chiar daca este unitate de invatamant de stat, nu putea prevedea aparitia O.U.G. 71/2009, iar acest act normativ nu a fost emis de ea, ci de catre un tert, in consecinta, in ceea ce-l priveste pe paratul debitor al obligatiei de plata, acest act normativ reprezinta un caz fortuit, exonerator de raspundere .

Avand in vedere cele expuse mai sus solicita sa se admita apelul asa cum a fost formulat, iar pe fondul cauzei, solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.

Cercetand apelul declarat, Curtea retine urmatoarele:

Prin decizia nr.21 din 22 iunie 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel C_ - Sectia I Civila in dosarul nr. x in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile in materia acordarii dobanzii legale pentru drepturi salariale stabilite prin titluri executorii ce au facut obiectul esalonarii platii prin acte normative.

In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 si 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 161 alin. 1 si 4 din Codul Muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 1535 din Codul civil, s-a statuat ca dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

Considerand asadar interpretarea obligatorie a Inaltei Curti, Curtea de apel va prelua intocmai si considerentele acesteia, publicate in Monitorul Oficial nr.743 din 5 octombrie 2015.

Astfel, in motivarea solutiei s-a pornit de la problema naturii juridice a dobanzilor de tipul celor solicitate, rezolvata prin recursul in interesul legii solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 2/2014, care, in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, a apreciat ca pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011. In considerentele acestei decizii, s-a motivat ca:

- hotararile primei instante, cand au ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, sunt executorii de drept potrivit art. 278 pct. 1 din Codul de procedura civila din 1865, respectiv art. 448 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedura civila;

- natura juridica a masurilor dispuse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari de Legea nr. 230/2011, este aceea de suspendare legala a executarii silite a titlurilor executorii;

- executarea cu intarziere a obligatiei de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca poate antrena raspunderea civila delictuala, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit;

- desi nu se contesta imprejurarile care au justificat masurile promovate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, acestea nu inlatura de plano aplicarea principiului repararii integrale a prejudiciului, sub aspectul acordarii daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzii legale. Atat timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atat acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens) , cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul ca, in ipoteza data, poate fi acoperita doar pierderea efectiva [in temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011], iar nu si beneficiul nerealizat, echivaleaza cu nesocotirea principiului repararii integrale a prejudiciului;

- fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, in sensul dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, consta in executarea cu intarziere de catre debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii in favoarea persoanelor din sectorul bugetar, neputandu-se retine cazul fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei.

Plecand de la considerentele obligatorii ale deciziei in interesul legii mentionate anterior, s-a constatat ca, in cazul titlurilor executorii avand ca obiect drepturi salariale neachitate salariatilor bugetari, pot fi pretinse dobanzi penalizatoare menite a acoperi prejudiciul rezultat din fapta ilicita a statului, care, in calitate de debitor, achita cu intarziere sumele acordate prin hotarari judecatoresti, desi acestea sunt executorii de drept de la momentul pronuntarii acestor hotarari. Prin urmare, aceste dobanzi nu au un caracter accesoriu debitului principal si nu reprezinta daune-interese datorate in temeiul art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru salariul neachitat, pentru care angajatorul este de drept in intarziere de la data scadentei obligatiei de plata a salariului.

Pe de alta parte, fata de dezlegarile din Decizia nr.2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dobanzile nu pot fi considerate o pretentie noua, absolut independenta de litigiul anterior, pentru ca, prin insasi actiunea in raspundere civila avand ca obiect astfel de dobanzi penalizatoare, debitorul sa fie pus in intarziere si, prin urmare, prejudiciul sa fie datorat de la data introducerii acestei actiuni, pentru viitor, cu consecinta inceperii curgerii dobanzilor de la data introducerii actiunii.

Potrivit art. 1088 alin. 2 din Codul civil de la 1864, dobanda nu este datorata decat din ziua cererii de chemare in judecata, afara de cazul in care, dupa lege, curge de drept . Or, aceste dobanzi, ca forma de penalizare a debitorului care nu si-a indeplinit la timp obligatia de executare a unei hotarari judecatoresti pronuntate intr-un litigiu referitor la drepturi salariale, curg de drept de la momentul pronuntarii hotararii, hotarare executorie de drept potrivit art.278 pct.1 din Codul de procedura civila de la 1865 si art. 274 din Legea nr.53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta fiind data scadentei obligatiei respective, pana la plata efectiva a acestui debit. Prin urmare, in principiu, data de la care incepe sa curga dobanda legala pentru drepturile salariale cuprinse in titlul a carui executare silita a fost esalonata este data pronuntarii hotararii, iar dobanda continua sa curga, succesiv, pentru fiecare perioada de intarziere, pana la data Platii efective a debitului.

Cat priveste prescriptia dreptului de a solicita aceste dobanzi, s-a facut referire la Decizia nr.7 din 27 aprilie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-au dat dezlegari in aceasta materie, de a caror autoritate de lucru interpretat trebuie sa se sina seama si in rezolvarea problemei legate de data de la care curg dobanzile. In acest sens, s-a avut in vedere ca:

- litigiile avand ca obiect plata daunelor-interese moratorii sunt litigii de munca;

- titlurile pentru care s-a solicitat plata dobanzii penalizatoare sunt executorii de drept, iar dreptul la actiune cu privire la daunele rezultate din neexecutare se prescrie in termen de trei ani de la data la care drepturile erau datorate;

- aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, a suspendat de drept executarea silita, insa, pe durata suspendarii, dobanda curge, creanta fiind certa lichida si exigibila;

- prin esalonarea la plata a fost fixat un alt termen pentru executarea obligatiei de plata, dar, prin aceasta, creditorul nu pierde dreptul la daune pentru neexecutarea la scadenta;

- modificarea modalitatii si termenelor de executare nu are consecinte asupra curgerii termenului de prescriptie pentru dreptul de a cere daune-interese moratorii pentru obligatii scadente;

- daunele-interese moratorii sub forma dobanzii legale au caracterul unor prestatii succesive si sunt datorate pentru intreaga perioada de executare cu intarziere si calculate pentru fiecare zi de intarziere, cu incepere de la data scadentei acestor creante . Fiecare zi de intarziere genereaza o prescriptie distincta a dreptului la actiune cu privire la aceste prestatii succesive;

- creditorii sunt indreptatiti la daunele-interese moratorii pentru o perioada de trei ani anteriori introducerii cererii de plata a dobanzii, al caror cuantum va fi stabilit in functie de platile esalonate efectuate in executarea creantelor din titlurile executorii;

- plata partiala de catre debitor a unor sume stabilite prin titluri executorii, in aplicarea unui act normativ cu putere de lege prin care, in favoarea debitorului, se instituie termene de plata esalonata a debitului, nu intrerupe prescriptia extinctiva.

Raportat la considerentele Deciziei nr.7/2015, in cauza s-a retinut ca dreptul de care se prevaleaza reclamantii este cel de a fi despagubi?i pentru plata cu intarziere a sumelor din titlurile executorii esalonate. Daca esalonarea a presupus fixarea unui alt termen pentru executarea partiala a obligatiei de plata si o astfel de plata partiala nu intrerupe cursul prescriptiei dreptului de a solicita aceste dobanzi, s-a tras concluzia ca obligatia principala, respectiv dreptul la executarea silita a titlurilor executorii, nu s-a prescris, iar dobanda perceputa debitorului pentru neexecutare curge, pentru transele achitate, de la data pronuntarii hotararii pana la data Platii transelor, iar, pentru sumele neachitate, curge in continuare pana la data Platii efective.

In aceste conditii, cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta de judecata se raporteaza pentru a aprecia daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie de trei ani anteriori acestei date, dobanzile putand fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a implinit prescriptia . Pentru suma ramasa restanta dupa plata partiala, dobanzile penalizatoare curg in continuare si pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii actiunii. Pentru transele din debitul principal ce au fost achitate cu mai mult de trei ani anteriori introducerii actiunii ce pretinde plata acestora, dobanzile s-au prescris si nu mai pot fi solicitate. S-a conchis Asadar, raportat la distinctiile expuse anterior, ca dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

Pornind de la considerentele deciziei evocate, care produce efecte in conformitate cu prevederile art.521 alin.3 din Noul Cod de procedura civila, aspectele legate de natura dobanzilor si caracterul datorat al acestora, chiar in prezenta unui act normativ care a instituit termene succesive de executare, operand si actualizarea creantei cu indicele preturilor de consum, nu mai pot fi puse in discutie spre a face obiectul unor dezlegari diferite in prezentul proces. Obligatia a carei origine se afla in raporturi juridice de munca revine, evident, debitorului-angajator, in sarcina caruia a fost sanctionata si cea principala prin titlul ce se executa, in favoarea caruia, de altfel, s-a si procedat la esalonare, ca masura de favoare, iar nu de impiedicare in a efectua plata integral, de indata, la momentul pronuntarii hotararii executorii.

Pe aceeasi baza insa, apelul este fondat cat priveste data de la care sunt datorate dobanzile, pornind de la sursa prejudiciului reclamat: achitarea cu intarziere a sumelor acordate prin hotarari judecatoresti, desi acestea sunt executorii de drept de la momentul pronuntarii. Prin urmare, de vreme ce dobanzile au fost solicitate cu titlu de prejudiciu pentru esalonarea platii, fara a avea, potrivit statuarilor Inaltei Curti, caracter accesoriu debitului principal, ele nu vor putea fi acordate de la o data anterioara hotararii ce se executa - putand fi chiar data pronuntarii daca aceasta se situeaza in termenul de prescriptie, respectiv momentul situat la trei ani anterior solicitarii, dar numai cand acesta este ulterior pronuntarii titlului.

In consecinta, in aplicarea prevederilor art.480 (2) Cod procedura civila, Curtea va admite apelul. Va schimba in parte sentinta atacata, numai cu privire la data de la care se acorda dobanda legala aferenta sumelor datorate in baza titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr.3690/27.03.2014 a Tribunalului Municipiului Bucuresti, anume de la data pronuntarii acesteia, respectiv de la 27.03.2014, pastrand pentru rest sentinta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul-parat C__ N__ "I__ N_" cu sediul in Bucuresti, sector 2, __.2, impotriva sentintei civile nr. 7661/05.09.2016, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII - a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. x, in contradictoriu cu in intimatul-reclamant S_ S_ D__ I_-B_ cu sediul in Bucuresti, Liceul ``N_ I__``, __,. 126, sector 1, cu adresa de corespondenta in Bucuresti, C__ national ``Sf. S_`` , _, nr. 23, sector 1.

Schimba in parte sentinta atacata, in sensul ca dobanda legala aferenta sumelor acordate prin sentinta civila nr.3690/27.03.2014 a Tribunalului Bucuresti se va calcula cu incepere de la data pronuntarii acesteia.

Pastreaza in rest sentinta.

Definitiva.