din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3139 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Calculul drepturilor salariale cuvenite unui salariat trebuie sa se bazeze pe inscrisuri certe, opozabile partilor, in vederea stabilirii unei creante executorii

Calculul drepturilor salariale cuvenite unui salariat trebuie sa se bazeze pe inscrisuri certe, opozabile partilor, in vederea stabilirii unei creante executorii

  Publicat: 23 Feb 2019       3012 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin actiunea in conflict individual de munca inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 24.11.2014, sub nr. x, reclamantul B__ J__ a solicitat, in contradictoriu cu parata __, obligarea acesteia la plata orelor suplimentare, a sporului pentru orele lucrate in timp de noapte si in zilele de sarbatori legale, la operarea in carnetul de munca a perioadei lucrate peste programul normal de lucru, la plata cotelor catre stat, cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin sentinta civila nr. 2235/25.10.2016 pronuntata de Tribunalul Hunedoara - Sectia I Civila in dosar civil nr. x s-a admis in parte actiunea precizata in conflict individual de munca formulata de catre reclamantul B__ J__ in contradictoriu cu paratul __. A fost obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 844 lei reprezentand drepturi salariale.


S-a respins in rest actiunea precizata ca neintemeiata.


A fost obligat paratul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea reclamantului.


Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:


In fapt, partile au incheiat contractul individual de munca nr. 524/18.09.2012 (f. 3, 11), contract insusit prin semnatura de ambele parti. Prin acest contract s-a stabilit (lit. H.1.a) ca durata muncii prestate de reclamant este de 8 ore/zi si 40 de ore/saptamana, salariul de baza brut lunar este de 700 lei, iar ``repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ore zi, in intervalul 8,00 - 16,00``. Prin actele aditionale la contractul individual de munca (f. 158-159) salariul de baza brut lunar a fost modificat la 750 lei si, respectiv, 800 lei, conform adeverintei nr. 1176/30.10.2013 emisa de __ (f. 5).


Instanta a retinut ca potrivit contractului individual de munca (lit. J.2.a si J.3) reclamantul a convenit cu parata in sensul acordarii unui spor de 0,5% din salariul de baza lunar brut, acordat in temeiul art. 137 din Legea nr. 53/2003 si ca ``orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii``.


Partile au convenit un program de lucru de 8 ore/zilnic si un program de lucru repartizat in intervalul 8,00 - 16,00, adica numai ore pe timp de zi.


Din declaratiile martorilor A__ D__ si Pasteoi A_ (f. 46, 64) rezulta ca reclamantul a lucrat mai mult de 8 ore/zi, efectuand, in mod obisnuit, munca de noapte, respectiv: in intervalul 17,00/18,00 - 07,00 (in zilele de luni-vineri), in intervalul 15,00/16,00 - 07,00 (sambata spre duminica) si in intervalul 07,00 - 07,00 (duminica spre luni). Aceste declaratii se coroboreaza in totalitate cu continutul proceselor-verbale de predare-primire a serviciului pe perioada 26.07.x13 (f. 162-170) din care rezulta ca reclamantul, impreuna cu martorii, efectuau serviciul incepand de dimineata sau de dupa-amiaza si pana a doua zi dimineata, adica mai mult de 8 ore zilnic.


In aceste conditii, s-a constatat ca foile colective de prezen?a intocmite de catre parata si din care rezulta ca reclamantul a fost pontat in toata perioada ce formeaza obiectul cauzei cu 8 ore/zi (f. 114-128) nu reflecta realitatea si nu pot constitui o baza reala pentru verificarea duratei timpului de munca .


De asemenea, s-a constatat ca pe baza foilor colective de prezenta, care nu reflecta realitatea, au fost intocmite de catre parata si statele de salarii de la filele 100-113, inscrisuri din care rezulta ca reclamantul a fost remunerat pentru un numar mai mic de ore decat cel prestat in realitate.


Prin urmare, instanta a retinut ca reclamantul a prestat, in mod obisnuit, munca peste programul normal de lucru, stabilit prin contractul individual de munca, respectiv munca suplimentara.


In ceea ce priveste orele prestate peste programul normal de munca, parata nu a probat, conform art. 272 Codul muncii, faptul ca aceste ore suplimentare au fost compensate cu ore libere platite si nici faptul ca ar fi acordat reclamantului sporul prevazut de contractul individual de munca si, respectiv, de contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate in perioada de referinta a cauzei.


In vederea stabilirii numarului real de ore prestat de catre reclamant instanta a solicitat paratei sa depuna la dosar condica de prezen?a la munca, graficele de lucru, precum si procesele-verbale de intrare-ie?ire in post, in totalitate, Asa cum rezulta din dispozitiile instantei de la termenele de judecata si/sau adresele emise catre parat in acest sens (f. 36, 37, 47, 171, 172, 181, 182), fara ca parata sa se fi conformat sau sa fi contestat detinerea acestor inscrisuri .


In aceste conditii, instanta a constatat ca devin aplicabile prevederile art. 295 Cod proc.civ. potrivit carora daca partea refuza sa infa?i?eze inscrisurile solicitate de catre instanta de judecata, aceasta va putea socoti dovedite afirma?iile facute cu privire la continutul inscrisurilor de partea care a solicitat infatisarea inscrisurilor.


In acest sens, intrucat parata nu a depus nici la solicitarea instantei si nici la solicitarea expertului contabil inscrisurile esentiale pentru solutionarea cauzei, inscrisuri detinute de catre parata, instanta va constata ca sustinerile reclamantului potrivit carora a desfasurat, in mod obi?nuit, munca de noapte, munca peste programul de lucru, munca in zilele de repaus saptamanal si munca in zilele de sarbatori legale sunt intemeiate, cu atat mai mult cu cat exista la dosar dovezi suficiente (declara?iile martorilor, procesele-verbale de predare-primire a serviciului pe perioada 26.07.x13) in acest sens.


Pe de alta parte, faptul ca reclamantul a efectuat munca de noapte este recunoscut si de catre parata care a retinut in statele de plata (f. 100-113) ca in perioada octombrie 2012 - octombrie 2013 a efectuat ore de noapte, fiind remunerat cu diferite sume de bani cu titlu de ``sume noapte``, acelasi aspect rezultand si din constatarile expertului contabil (f. 224).


Tot din raportul de expertiza rezulta ca durata unui serviciu de paza normal era de 12 ore, din care 4 ore de zi si 8 ore de noapte, aspect confirmat si de catre martori . (luni-vineri).


Expertul a mai retinut si faptul ca in zilele de repaus saptamanal din perioada 26 iulie 2013-20 august 2013 reclamantul a lucrat 58 ore de zi si 72 ore de noapte si a beneficiat doar de 17 zile de timp liber . (f. 223)


In ceea ce priveste perioada septembrie 2012-octombrie x expertul a constatat ca reclamantului i s-au calculat si retinut obligatiile salariale in fiecare luna .(f. 224)


In raport de situatia de fapt analizata, expertul a concluzionat ca parata nu a calculat si platit reclamantului pentru 2 nop?i (serviciul de paza din 26/27 iulie 2013 si 29/30 iulie 2013) , sporul de noapte de 17 lei, ca nu a platit reclamantului sporul de noapte aferent a 208 ore , in cuantum de 226 lei , ca nu a achitat suma de 332 lei rest de plata aferent lunii octombrie 2013 ,totalul drepturilor pe care parata trebuie sa le plateasca reclamantului fiind de 844 lei.(f. 224)


Partile au formulat obiectiuni care au fost insa evaluate ca noi obiective de catre expert .


Cu toate acestea prin completarea la raportul de expertiza contabila(f. 282) expertul precizeaza ca efectuarea expertizei a fost realizata in baza documentelor existente la dosarul cauzei si nu s-a realizat prin analogie sau prezumtii.


In concluzie pretentiile reclamantului privind obligarea paratei la plata orelor suplimentare, a sporului pentru orele lucrate in timp de noapte si in zilele de sarbatori legale, astfel cum au fost precizate, in raport de probele administrate in dosar si de concluziile raportului de expertiza ordonat in cauza , sunt intemeiate si au fost admise ,astfel ca parata a fost obligata sa plateasca reclamantului suma de 844 lei cu titlu de drepturi salariale.


In ceea ce priveste obligarea paratei la operarea in cartea de munca a perioadei cat reclamantul a prestat ore suplimentare cat si obligarea paratei la plata catre stat a cotelor aferente ca urmare a operarii in cartea de munca a acestei perioade se retine prin OUG nr. 123/2010, la data de 01.01.2011 a fost abrogata Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, cu exceptia art. 2 - 16 care s-au abrogat la data de 01.02.2011.


Completarea si certificarea inscrisurilor efectuate, in termenul prevazut de lege, a carnetelor de munca pe care inspectoratele teritoriale de munca le-au avut in pastrare, a fost efectuata pana in data de 31.03.2011.


Carnetele de munca completate la zi (cu datele aferente pana la data de 31.12.2010), pastrate si completate de inspectoratele teritoriale de munca au fost predate angajatorilor pe baza de proces verbal de predare primire.


Certificarea si contrasemnarea pentru legalitate a inscrierilor efectuate in carnetele de munca de catre angajatorii carora li s-a aprobat pastrarea si completarea acestora la sediu ,se putea face pana la data de 31.03.2011.


In concluzie parata nu mai este in drept de a efectua inregistrari in carnetul de munca al reclamantului , iar pretentiile reclamantului privind acest capat de cerere sunt neintemeiate.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel in termen legal reclamantul B__ J__, solicitand schimbarea in parte a hotararii atacate, in sensul de a se dispune acordarea drepturilor salariale pentru intreaga perioada lucrata, respectiv si pentru perioadele 18.09.x13 si 22.08.x13.


In motivare arata ca in vederea stabilirii numarului real de ore prestat, instanta a solicitat paratei sa depuna la dosar condica de prezenta la munca, graficele de lucru, precum si procesele-verbale de intrare-iesire in post, in totalitate, fara ca parata sa se fi conformat sau sa fi contestat detinerea acestor inscrisuri .


In aceste conditii, intrucat parata nu a depus nici la solicitarea instantei si nici la solicitarea expertului contabil inscrisurile esentiale pentru solutionarea pricinii, instanta a constatat ca sustinerile reclamantului potrivit carora a desfasurat, in mod obi?nuit, munca de noapte, munca peste programul de lucru, munca in zilele de repaus saptamanal si munca in zilelele de sarbatori legale sunt intemeiate, cu atat mai mult cu cat exista la dosar dovezi suficiente in acest sens (declara?iile martorilor, procesele-verbale de predare-primire a serviciului pe perioada 26.07.x13).


Insa, instanta a dispus acordarea sumei de 844 lei, reprezentand drepturi salariale, calculate de expertul contabil, in conditiile in care aceasta suma a fost calculata doar pentru o perioada de mai putin de doua luni/ intrucat expertul contabil nu a avut la dispozitie decat procesele-verbale de predare-primire a serviciului pe perioada 26.07.x13.


Se poate observa din lecturarea raportului de expertiza ca expertul nu a avut la dispozitie documentele pentru intrega perioada, respectiv:


- in Raspunsul la obiectivul nr.l, expertul a mentionat ca graficele de lucru nu au fost puse la dispozitia expertului si nu se regasesc la dosarul cauzei, iar procese-verbale de predare-primire a serviciului au fost depuse doar pentru zilele: 26.07-27.07.2013, 29.07-30.07.2013, 1.08-02.08.2013, 4.08-05.08.2013, 7.08- 8.08.2013, 10.08.-11.08.2013, 12.08.13.08.2013,16.08-17.08.2013,19.08-20.08.2013, deci pentru o perioada de mai putin de doua luni.


- in Raspunsul la obiectivul nr.2 s-a mentionat ca la dosarul cauzei exista procese-verbale de predare-primire doar pentru perioada iulie 2013-august 2013.


- in Raspunsul la obiectivul nr. 3-expertul sa stabileasca suma de plata cuvenita reclamantului, fata de imprejurarea ca nu s-au acordat zile libere, expertul a stabilit orele libere si lucrate tot pentru perioada 26 iulie-20 august 2013 si a mentionat ca pentru restul perioadei lucrate, din lipsa proceselor-verbale de predare-primire a serviciului, expertul nu poate stabili orele din zi si din noapte lucrate si nici orele libere primite.


Este cat se poate de clar ca expertiza a fost intocmita strict pentru perioada 26 iulie-20 august august 2013. Avand in vedere ca instanta a constatat ca parata nu a depus la solicitarea instantei actele solicitate, in totalitate, si a considerat ca dovedite pretentiile subsemnatului, fata de imprejurarea ca perioada in care a lucrat in aceleasi conditii a fost dovedita si cu declaratiile martorilor audiati, iar expertul, pe baza documentelor avute la dispozitie, a calculat suma de 844 lei doar pentru perioada 26.07.x13, considera ca instanta de fond trebuia sa dispuna obligarea paratei la plata drepturilor salariale pentru intreaga perioada in care am fost angajat.


Suma de 844 lei este aferenta doar perioadei 26.07.x13, pentru care parata a depus la dosar documentele solicitate, insa subsemnatul a fost angajat la societatea parata in perioada 18.09.x13, astfel ca pentru perioadele 18.09.x13 si 22.08.x13 nu s-au putut calcula drepturile salariale de catre d-na expert contabil, din culpa paratei, care a refuzat sa depuna la solicitarea instantei documentele solicitate, motiv pentru care instanta a considerat dovedite pretentiile subsemnatului, in acest sens fiind si declara?iile martorilor audia?i.


In drept imi intemeiez cererea pe dispozitiile art.466 C.proc.civ.


In probatiunea solicitat incuviintarea proba cu inscrisuri .


Prin intampinare, intimata __ a solicitat respingerea caii de atac si mentinerea sentintei atacate.


CURTEA, verificand, potrivit art. 479 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele:


Apelul este nefondat.


In mod corect instanta de fond a admis actiunea formulata de reclamant in limitele dovedirii pretentiilor sale. Astfel, din raportul de expertiza efectuat in cauza a reiesit ca expertul a avut la dispozitie acte contabile in vederea calculului contravalorii drepturilor salariale doar pentru perioade limitate de timp, or in baza acestora a stabilit suma pe care parata o datoreaza reclamantului.


Din completarea la raportul de expertiza depusa la dosar la filele 282-283 fond reiese ca expertul nu poate face un calcul estimativ cu privire la drepturi salariale datorate pentru perioade pentru care nu s-au depus acte doveditoare, intrucat o expertiza contabila nu se poate baza pe analogii, motiv pentru care a fost si respinsa aceeasi solicitare reiterata in fata instantei de apel.


Se constata ca, intr-adevar, parata nu a depus la dosarul cauzei actele solicitate de instanta de fond vizand programul de lucru al reclamantului, pretinzand ca nu le are, existand o culpa a acesteia in intocmirea/pastrarea/depunerea actelor. Insa, chiar si in aceste conditii, calculul drepturilor salariale cuvenite unui salariat trebuie sa se bazeze pe inscrisuri certe, opozabile partilor, in vederea stabilirii unei creante executorii.


Desi reclamantul pretinde ca pretentiile sale sunt dovedire cu declaratiile martorilor, din care se pot calcula drepturile cuvenite, Curtea retine ca desi martorii au detaliat care a fost programul de lucru regulat in paza santierului, acesta se referea la toate cele trei persoane care efectuat paza, nu cunosc modul de plata al celorlalti doi paznici, si in plus in program au intervenit modificari reiesite din existenta concediilor, lipsei suprapunerilor perioadelor de lucru, etc..


In aceste conditii, nici expertul contabil si nici instanta nu pot calcula cu certitudine drepturile salariale pretins datorate reclamantului, aprecierea prin echivalent, in lipsa unor criterii obiective, afectand certitudinea creantei solicitate.


In plus, se mai retine ca, in situatia in care constata ca nu se platesc drepturile salariale legale - ore suplimentare, ore sambata si duminica, sau ca acestea nu se regasesc in registrele si graficele de lucru la care face referire martorul Pasteoi A_ - reclamantul avea posibilitatea de a se adresa Inspectoratului Teritorial de Munca, institutie cu atributii in verificarea respectarii prevederilor legale inclusiv sub aspectul timpului de lucru.


O asemenea sesizare, efectuata la momentul prestarii activitatii sau cat mai aproape de acest moment, avea aptitudinea de a fi verificate inscrisurile aflate in posesia firmei, dispunandu-se masuri obligatorii. Solicitarea adresata instantei de judecata, la mai bine de 1 an de la momentul incetarii raporturilor de serviciu cu parata, pentru o perioada care se refera la doi ani anterior momentului sesizarii, nu poate conduce la o verificare a actelor pretinse de reclamant intrucat parata pretinde ca nu le mai poseda. Or, o stabilire a drepturilor salariale in modalitatea solicitata de reclamant, adica prin analogie, nu este posibila pentru argumentele aratate anterior.


Fata de considerentele expuse, apreciind legala si temeinica sentinta primei instante, Curtea, in temeiul art. 480 cod procedura civila, va respinge ca nefondat apelul.



Pentru aceste motive,


In numele legii


D E C I D E



Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B__ J__ impotriva sentintei civile nr. 2235/25.10.2016 pronuntata de Tribunalul Hunedoara - Sectia I Civila in dosar civil nr. x.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia civila nr. 343/2017, in sedinta publica 8 martie 2017


Citeşte mai multe despre:    Efectuare expertiza contabila lipsa inscrisuri    Munca suplimentara    Spor noapte    Sarbatori legale    Modificari carnet de munca    Martori proba testimoniala    Probatiune
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Necontestarea de catre angajator a drepturilor salariale pretinse de salariat. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1377 din data de 08 Septembrie 2020

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Repartizarea inegala a timpului de munca. Plata orelor suplimentare si a sporului de noapte
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov � Sentinta civila nr. 642/25.09.2019

Sustinerile angajatorului au valoarea juridica a unei recunoasteri. Prestare muncii in zilele de sambata si duminica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 62 din data de 14 ianuarie 2020



Articole Juridice

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Compensarea muncii suplimentare cu zile libere
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor suplimentare si a orelor de munca efectuate in zile de sarbatoare legala
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor de munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati