Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Preotii nu au drept sa se sindicalizeze. Raspunsul unui autor

Preotii nu au drept sa se sindicalizeze. Raspunsul unui autor

  Publicat: 21 Feb 2012       3286 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
I. Scurta introducere: Avocatul nu se identifica decat arareori cu cauza pe care o apara sau o reprezinta.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

El ramane demiurgul rece si rational, incercand sa stea departe de pasiunea care cuprinde partile cauzei, el fiind cel care creeaza cauza din perspectiva ``adevarului juridic`` incercand sa o sustraga ``adevarului faptic``, sau, dimpotriva, incercand sa le suprapuna, in functie de tabara in care se afla.


Un om de stiinta se identifica pana la confuzie cu subiectul pe care il trateaza, ideea pe care o prezinta fiind parte integranta din personalitatea omului de stiinta, definindu-l, urmarindu-l toata viata.


Avocatul prin definitie nu este om de stiinta, ii lipseste metoda stiintifica, aplecarea asupra subiectului dar mai ales anii intregi de studiu asupra unui domeniu, insa exercitiului zilnic al argumentarii il apropie de acesta.


In acest context argumentarea nu trebuie confundata cu stiinta argumentarii. Trebuie sa recunoastem ca nu am studiat niciunde tehnica argumentarii, majoritatea incercam sa o dobandim prin experienta proprie, deci o cunoastere a posteriorii, sau prin studii, daca a mai ramas timp si energie. Nici elemente de logica nu am studiat in facultate, astfel incat dincolo de puterea logicii fiecarui avocat nu avem multe instrumente la indemana.


In drept, intr-o argumentare (care cuprinde aspecte logice si aspecte retorice), mai ales daca argumentarea este orala, uneori aspectele retorice au castig de cauza in fata aspectelor logice, mai ales in fata unui auditoriu nespecializat, dar chiar si in fata unui public de specialitate - judecatorii (intotdeauna am spus ca judecatorul da doua note, ca la patinaj artistic: una pentru impresia artistica, iar cealalta pentru meritul tehnic), astfel incat pentru un avocat aspectele retorice sunt un element important.


Si totusi, din perspectiva omului de stiinta, aspectele logice trebuie sa fie cele care intereseaza, dincolo de retorica in sine, astfel incat pentru credibilitate, logica oricarei argumentari trebuie sa fie fara cusur. In masura in care se va da castig de cauza retoricii atunci suntem in fata unui sofism - silogism sau rationament corect din punct de vedere formal, dar gresit din punct de vedere al continutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesentiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce in eroare (v. dexonline).


In cele ce urmeaza vom face o scurta analiza, din perspectiva logicii, a argumentelor aduse de un autor cu privire al dreptul se sindicalizare al preotilor.


I. Scurta analiza a argumentelor aduse


1. In argumentul nr. 2 autorul studiului precizeaza ``Constitutia Romaniei si Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor nu retrag dreptul preotilor de a intemeia sindicate, neavand prevederi speciale sub acest aspect, preotii fiind socotiti legitimi cu drepturi fundamentale asemeni celorlalte persoane``.


Citind acest argument se creeaza imaginea unui om care priveste in soare si exclama: lumina este alba. Relatia ochi-lumina fiind directa, observatia este corecta, insa pentru a se putea exprima stiintific omul nostru are nevoie de un instrument prin care sa poata filtra lumina pentru a putea vedea intreg spectrul. Privita prin aceasta prisma, lumina nu mai apare ca fiind alba, ci apare un intreg spectru de culori, de nuante. Totul se nuanteaza.


Autorul argumentului precizeaza ca nici Constitutia si nici Legea cultelor nu interzic preotilor sa se sindicalizeze. Aceasta perspectiva de a privi lucrurile este fundamental gresita.


Prisma prin care trebuie filtrata lumina, pentru a putea vedea intreg spectru, este art. 9 din Constitutie si nu doar art. 40 din Constitutie .


Art. 40 din Constitutie prevede ca toti cetatenii au dreptul la sindicalizare, dar art. 9 din Constitutie vine si introduce acea prisma care face ca lumina sa nu fie alba, pentru simplul privitor, ci sa aiba o intreaga paleta de culori, precizand ca sindicalizarea cetatenilor se face in conditiile legii.


Asadar, Constitutia stabileste ca toti cetatenii au dreptul sa se sindicalizeze, insa in conditiile legii. Care este legea aplicabila in cazul dreptului al sindicalizare? Este ea Legea cultelor sau Legea sindicatelor? In lipsa tacerii absolute a legii cultelor, este de forta evidentei ca Legea speciala este Legea nr. 62/2011 (anterior legea nr. 54/2003).


Legea nr. 62/2011 stabileste ca se pot sindicaliza numai persoanele care au incheiate contract individual de munca .


Asadar, Constitutia stabileste ca principiu ca orice cetatean se poate sindicaliza (art. 40), numai in conditiile legii (art. 9), adica numai acei cetateni care au contract individual de munca (art. 3 L. 61/2011).


Trebuie cercetat daca preotii au contract individual de munca, insa acest aspect face obiectul altui studiu, aici ne limitam doar a preciza ca preotii nu au raporturi de munca, ci doar raporturi de slujire si misiune asumata.


Asadar, art. 9 din Constitutia Romaniei nuanteaza dreptul cetatenilor de a se sindicaliza.


Eroarea de logica in acest argument este lipsa diferentei specifice si utilizarea numai a genului proxim.


B. In argumentul nr. 3 autorul studiului precizeaza ``Nu exista fundament legal pentru care statul sa-si neglijeze cetatenii care sunt preoti ortodocsi permitandu-le tertilor sa le anuleze posibilitatea de exercitare a unor drepturi fundamentale`` (s.ns).


Aici trebuie facuta o precizare prealabila. Autorul face o confuzie grava intre existenta unei ``fundamentari care a stat la baza adoptarii textului de lege`` si existenta ``fundamentului legal``.


Daca autorul ar fi folosit numai expresia ``nu exista fundament pentru care statul [aa‚¬A¦]``, atunci acest argument ar fi fost viabil si s-ar fi putut continua discutia daca hirotonia este sau nu este un motiv pentru care dreptul la sindicalizare sa fie restrans, etc.


Autorul precizeaza insa ca ``nu exista fundament juridic``, altfel spus, nu exista temei juridic pentru care statul sa-si neglijeze cetatenii. Or, fundament juridic exista: Constitutia Romaniei (art. 40, art. 9) Legea cultelor (art. 23), Legea dialogului social (art. 3 alin. 1), Codul muncii (art. 1, art. 2, art. 10).


C. In argumentul nr. 5 autorul studiului precizeaza: ``Problema unei eventuale optiuni recunoscute Bisericii Ortodoxe Romane in a avea cu preotii o relatie bazata pe slujire si misiunea asumata liber, iar nu pe baze contractuale, cred ca este o falsa problema, pentru ca asemeni oricaror cetateni preotii care incaseaza venituri pentru activitatea lor trebuie sa se supuna normelor din legislatia muncii``.


Si acest argument este incorect, fiind un sofism.


a) Trebuie sa precizam ca expresia ``problema unei eventuale optiuni recunoscute Bisericii Ortodoxe Romane`` nu este corecta deoarece optiunea nu este recunoscuta numai BOR, ci este recunoscuta tuturor cultelor religioase recunoscute in Romania. Legea cultelor nu se refera doar la BOR, ci la toate cele 14 culte religioase recunoscute in Romania. Problema recunoasterii dreptului la sindicalizare nu va fi numai o problema interna a BOR (intamplator pe aceasta o cunoastem mai bine), ci a tuturor cultelor religioase recunoscute.


In virtutea acestui drept acordat tuturor cultelor religioase, unele culte au optat pentru o relatie de ascultare, altele au optat pentru o relatie contractuala: este ca in principiul subsidiarismului din dreptul comunitar, cand, in esenta, se lasa statelor membre dreptul de a reglementa relatiile deoarece acestea cunosc cel mai bine care sunt cele mai adecvate metode pentru a ajunge la cele mai bune rezultate, si numai in subsidiar se intervine la nivel comunitar.


Statul nu poate sa cunoasca realitatile vietii religioase ale fiecarui cult religios recunoscut, motiv pentru care transfera cultelor dreptul de a alegea acea relatie care corespunde cel mai bine traditiei, cutumelor dar, mai ales, vietii spirituale din interiorul acelui cult religios recunoscut.


Bisericii Crestine dupa Evanghelie din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania a optat pentru o relatie fundamentata pe contractul individual de munca1 in vreme ce cultul musulman, cultul ortodox si alte culte au optat pentru o relatie de ascultare.


A obliga BOR sa aiba contracte individuale de munca, prin ricoseu de la recunoasterea dreptului preotilor la sindicalizare, si a lasa celelalte culte sa aiba relatii spirituale cu clericii lor, inseamna o intruziune nepermisa in viata BOR, inseamna o discriminare a acestui cult in raport cu celelalte, deoarece cultul religios ortodox nu va mai beneficia de libertatea de care beneficiaza celelalte culte.


b) Admitand argumentul autorului conform caruia``asemeni oricaror cetateni preotii care incaseaza venituri pentru activitatea lor trebuie sa se supuna normelor din legislatia muncii``, ar insemna ca orice cetatean roman care incaseaza ``venituri`` ar trebui sa se sindicalizeze.


Or, este de forta evidentei ca exista categorii de cetateni care obtin venituri, dar care nu se pot sindicaliza, pentru ca nu au contracte de munca, si sunt cetateni care obtin venituri dar care sunt exclusi in mod expres prin lege de la dreptul de a se sindicaliza.


In Romania categoria persoanelor care obtin venituri este foarte mare, printre acestia sunt judecatorii, militarii, angajatii SRI, demnitarii etc.


Conform art. 4 din Legea nr. 62/2011 judecatorii, militarii etc. nu au dreptul sa se sindicalizeze. Pe rationamentul autorului, din moment ce aceste persoane obtin venituri, atunci trebuie sa aiba dreptul la sindicalizare. Nu are relevanta pentru autor motivatiile interdictiilor, deoarece din prisma autorului relevant este obtinerea venitului.


Conform rationamentului autorului, inclusiv persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, si care obtin venituri din munca prestata, au dreptul sa se sindicalizeze.


Si de data aceasta eroarea de logica se produce la acelasi nivel: generalizarea, lipsa admiterii oricarei nuante, neluarea in considerare a diferentei specifice, ci numai a genului proxim.


D. In argumentul nr. 6 autorul studiului precizeaza ``Hotararea CEDO nu face o confuzie intre specificul vocational al preotiei si raporturile de munca, dar nu poate lipsi raporturile de munca, carora le observa specificitatea , de efectele legale, printre care si dreptul angajatilor de a se sindicaliza``.


Aceasta afirmatie este rupta din context, CEDO nici nu analizeaza specificul vocational al preotiei, ci afirma cu tarie ca preotii au contract individual de munca .


Hotararea CEDO pleaca de la o premisa inexistenta in dreptul roman si anume: preotii au contracte individuale de munca . Nici un text din legislatia romana nu prevede ca preotii au obligativitatea incheierii CIM, ci dimpotriva legea romana lasa la latitudinea cultului modalitatea de reglementare a relatiilor dintre clerici si cultul religios recunoscut, iar BOR a ales timpul relatiilor de ascultare si misiune asumata.


In tot rationamentul CEDO lipseste premisa minora: preotii au contract de munca (premisa majora contine intotdeauna predicatul, iar premisa minora contine intotdeauna subiectul).


Daca ar fi sa reprezentam acest rationament atunci acesta ar fi astfel:


Premisa majora: Persoanele cu CIM au dreptul sa se sindicalizeze


Premisa minora: Preotii au CIM


Concluzia: Preotii au dreptul sa se sindicalizeze


Or, de lege lata in dreptul roman preotii nu au obligatia incheierii contractului individual de munca, ceea ce inseamna ca nu exista premisa minora, ceea ce inseamna ca silogismul este fals .


Reluand rationamentul pe dispozitiile legale actuale, acesta ar arata astfel:


Premisa majora: Persoanele cu CIM au dreptul sa se sindicalizeze


Premisa minora: Preotii au relatie de ascultare si misiune asumata


Concluzia:


NU exista concluzie pentru ca nu exista rationament.


F. In argumentul nr. 7 autorul studiului precizeaza: ``Statutul neinregistratului Sindicat Pastorul cel Bun, asa cum transpare din textul Hotararii CEDO, cuprinde si elemente care nu sunt in opinia mea corespunzatoare misiunii preotilor, insa aceste elemente nu sunt in masura sa anuleze dreptul de a se sindicaliza al preotilor. Revine ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane rolul de a-i invata (nu de a-i obliga) pe preoti sa-si exercite drepturile cu intelepciune. [aa‚¬A¦] Am incredintarea ca preotii ortodocsi autentici vor stii sa utilizeze statuarile Curtii in asa fel incat sa nu se abata de la canoanele Bisericii``.


Eroarea acestui argument rezida din schimbarea registrului: daca celelalte argumente s-au plasat in zona dreptului, argumentul nr. 7 face un clivaj intre drept si religie, aducandu-se argumente care anuleaza in totalitate celelalte argumente.


In drept nu exista ca o lege sa se aplice numai in ceea ce convine si sa nu se aplice in ceea ce nu convine. Ea se aplica in totalitate, tuturor subiectilor de drept din campul sau de aplicare.


Insusi autorul recunoaste ca statutul sindicatului preotilor contravine misiunii spirituale a preotilor (desi la argumentul 2 precizeaza ca hirotonirea nu este un motiv de a interzice preotilor sa se sindicalizeze).


Asadar, desi autorul recunoaste faptul ca statutul sindicatului aduce atingere autonomiei cultului, ``revine ierarhilor BOR rolul de a-i invata pe preoti sa isi exercite drepturile cu intelepciune``. In drept nu exista aceasta notiunea ``de a folosi cu intelepciune`` drepturi sindicale. Prin definitie sindicatul apara toate drepturile recunoscute de legislatia muncii.


In drept, un drept recunoscut se utilizeaza conform finalitatii sale (opus abuzului de drept) dar se utilizeaza in intregime, si nu pe jumatate. Cu atat mai putin cineva poate recomanda altcuiva cat anume din acel drept sa utilizeze si cat nu.


De asemenea, exprimarea ``am incredintarea ca preotii ortodocsi autentici`` nu este nici juridica, nici teologica, este un argument de retorica si atat, deoarece nici dreptul roman si nici BOR nu recunosc notiunea de ``preot autentic`` si ``preot neautentic``. In masura in care o persoana ar declara ca este preot, dar acesta nu este, atunci el intra pe taram penal savarsind infractiuni (aici specialistii in penal se pot pronunta mult mai bine decat mine).


8. In argumentul nr. 8 autorul studiului precizeaza: ``Hotararea CEDO nu submineaza autoritatea cultelor religioase, dar atrage atentia ca si preotii sunt detinatori de drepturi fundamentale si ca pot exercita aceste drepturi [aa‚¬A¦]``.


Si acest argument este unul de retorica, dorind sa se atenueze efectul devastator pe care hotararea CEDO o poate produce.


Astfel, se argumenteaza ca ``hotararea CEDO [aa‚¬A¦] atrage atentia ca si preotii [aa‚¬A¦]``.


Din punct de vedere strict juridic, CEDO nu atrage atentia printr-o hotarare . CEDO hotaraste, iar hotararile sunt obligatorii.


Numai in masura in care suntem in fata unui act fara forta juridica, precum Recomandarile sau Avizele Uniunii Europene, atunci am putea spune ca CEDO a atras atentia, insa CEDO a statuat cu forta juridica obligatorie pentru statul roman.


CONCLUZIE


Daca articolul domnului Mihail C. Barbu, ar fi venit la redactia Revistei de Drept Social, l-as fi returnat cu urmatoarele precizari: autorul da dovada de necunoasterea legislatiei in vigoare, articolul nu este documentat suficient si cuprinde rationamente false.


I-as fi recomandat sa abordeze problema din perspectiva demonstrarii ca preotii ar avea relatii de munca, sa plece de la situatia de fapt, ca in unele protoierii exista incheiate contracte individuale de munca, de la dispozitiile legii salarizarii, precum si de la aspecte ce tin de procedura CEDO. Acestea sunt bresele juridice pe care se poate discuta. Parerile personale nedocumentate nu au valoare juridica.


Costel Gilca


Director - Revista de Dret Social



1- Art. 36 alin. (2) lit. k) din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Crestine dupa Evanghelie din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania: ``Comitetul de presbiteri indeplineste urmatoarele atributii: k) angajarea si desfacerea contractului de munca al personalului spiritual si/sau administrativ``, aprobat prin H.G. nr. 897/2008, publicat in ``Monitorul oficial al Romaniei``, partea I, nr. 683/2008.





Citeşte mai multe despre:    Costel Galca    Dreptul muncii    Biserica Ortodoxa Romana    CEDO



Comentează: Preotii nu au drept sa se sindicalizeze. Raspunsul unui autor
Alte Titluri

Deciziile de stabilire a drepturilor salariale nu reprezinta acte administrative in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Sursa:

Contract individual de munca (Model 2018) | PDF si Word
Sursa: MCP Cabinet avocati

(P) Avocat Dreptul Muncii Brasov. Asistenta si Reprezentare Juridica
Sursa: MCP Cabinet avocati

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Efectele contractului individual de munca pe durata termenului de preaviz
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

CJUE: Statele au dreptul de a se opune unor concedieri colective, in interesul protectiei lucratorilor si a ocuparii fortei de munca
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Conflict de munca. Litigiu de drept comun
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 323 din 19 ianuarie 2005

Conflict de munca. Litigiu de drept comun
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 323 din 19 ianuarie 2005

Conflict de munca. Litigiu de drept comun
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 323 din 19 ianuarie 2005

Conflict de munca. Litigiu de drept comun
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 323 din 19 ianuarie 2005

Conflict de munca. Litigiu de drept comun
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 323 din 19 ianuarie 2005