Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Reprezentarea conventionala a partilor in lumina Noului Cod de procedura civila

Reprezentarea conventionala a partilor in lumina Noului Cod de procedura civila

  Publicat: 09 Apr 2013       11727 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Noul Cod de procedura civila reglementeaza reprezentarea conventionala a partilor in procesul civil in sectiunea cuprinsa in Cartea I, Titlul al II-lea intitulata “Reprezentarea partilor in judecata”.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Contract complex convenit de un cabinet individual de avocatura sau de o alta structura abilitata de sistemul de organizare a avocaturii, pe de o parte, si o persoana fizica sau juridica, numita client,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

In contextul reglementarii reprezentarii partilor in procesul civil, Noul Cod de procedura civila defineste in art. 192 alin.3 partile originare ale procesului civil, reclamantul si paratul, restul dispozitiilor procedurale reglementand posibilitatea participarii altor persoane la procesul civil, care in temeiul art. 55 sunt si ele parti in procesul civil, intervenind voluntar sau fortat.
Asa cum a remarcat av. dr. Gheorghe Florea, Presedintele UNBR si membru al Comisiei de elaborare a noului Cod de procedura civila si al Comisie de elaborare a Legii pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila, in cadrul conferintei ``Noul Cod de procedura civila la inceput de drum``, care a avut loc in data de 5-6 aprilie 2013 in Aula Magna a Universitatii Titu Maiorescu, ``Noul Cod de procedura civila consacra nulitatea neconditionata a actelor de procedura care au fost infaptuite cu incalcarea regulilor reprezentarii``.
Obligativitatea reprezentarii este consacrata expres, in ipoteza lipsei capacitatii de exercitiu, de art. 57 alin. 2, respectiv art. 80 alin 2 C.proc.civ.
In acest sens, in alin. 4 si 5 ale art. 57, legiuitorul a prevazut posibilitatea acordarii unui termen pentru confirmarea actelor de procedura indeplinite de o persoana fara capacitate de exercitiu, cu consecinta anularii actului in cauza, in absenta confirmarii lui.
Este important de remarcat faptul ca art. 57 alin.1 si art. 80 alin.1 fac vorbire despre posibilitatea exercitarii drepturilor procedurale de catre parti, intrucat ``nu exista o obligatie expresa prin care partile sa fie constranse sa isi exercite drepturile``(av. dr. Gheorghe Florea).
In ceea ce priveste reprezentarea conventionala, art. 80 alin. 3 stabileste faptul ca partile isi pot desemna un reprezentant, ori de cate ori prin lege nu este prevazuta obligativitatea prezentei lor personale in instanta. Totodata, art. 13 alin.4 prevede faptul ca: ``instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt reprezentate``.
Asistarea, respectiv reprezentarea de un avocat a partilor sau a reprezentantului investit prin hotarare judecatoreasca sau prin vointa partii nu este obligatorie, cu cateva exceptii .
Astfel, potrivit art. 83 alin.3 ``persoanele fizice vor fi asistate si dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii`` atunci cand redacteaza o cerere de recurs si motivele acesteia, precum si atunci cand este exercitata si sustinuta calea de atac a recursului. Exceptia o constituie situatia partii sau mandatarului acesteia, ruda pana la gradul al doilea inclusiv ori sot, licentiata in drept . Sanctiunea pentru nerespectarea dispozitiilor art. 83 alin. 3 este nulitatea, prevazuta in art. 486 alin. 2 si 3.
De asemenea, este necesara reprezentarea prin avocat in ipoteza judecarii unei cereri de suspendare a executarii hotararii atacate cu recurs, potrivit art. 484 alin.6.
O alta exceptie de la regula potrivit careia nu este obligatorie reprezentarea partilor de catre un avocat o constituie ipoteza prevazuta de art. 490 alin. 2, care prevede obligativitatea semnarii de un avocat a intampinarii si a raspunsului dat la intampinare in cadrul recursului.
Potrivit art. 13 alin. 2, cerinta prezentei avocatului inaintea instantei de recurs nu este obligatorie atunci cand partea sau mandatarul acesteia, care ii este sot sau ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept .
De asemenea, este necesara reprezentarea de catre un avocat a mandatarului neavocat atunci cand se pun concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului, atat in etapa de cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor. Exceptia o constituie situatia mandatarului licentiat in drept, pentru care legea nu prevede obligativitatea asistarii de catre un avocat, atunci cand isi reprezinta sotul sau o ruda de pana la gradul al doilea inclusiv.
Art. 83 alin. 4 precizeaza ca regulile speciale in materie de reprezentare conventionala, enuntate mai sus, sunt aplicabile si in situatia contestatiei in anulare si a revizuirii. Astfel, si in aceste etape este necesara reprezentarea partii sau a mandatarului acesteia de catre un avocat, cu exceptiile mentionate mai sus.
Referitor la modalitatea prin care se poate da imputernicirea de reprezentare, Noul Cod de procedura precizeaza expres: mandatul dat unei persoane care un are calitate de avocat va imbraca forma unui inscris autentic sau va fi exprimat verbal, in sedinta de judecata, fiind consemnat in incheierea de sedinta.
Daca mandatarul are calitate de avocat sau de consilier juridic, devin incidente reglementarile speciale in materie, respectiv: art. 126 din Statutul profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, art. 3 si art. 44 alin.2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, art. 88 din Statutul din 29 iulie 2009 al profesiei de consilier juridic, art. 19 din Legea nr. 514 din 2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic. Astfel, persoanele care au calitatea de avocat isi exercita puterile de reprezentare in temeiul unei imputerniciri avocatiale, iar consilierii juridici, in baza unei delegatii.
In ceea ce priveste limitele mandatului, art. 86 prevede necesitatea acordarii unei imputerniciri speciale in sensul reprezentarii mandantului in instanta. Acelasi text de lege instituie prezumtia ca o procura generala da dreptul de reprezentare in instanta atunci cand mandantul nu are domiciliul sau resedinta in Romania, ori daca procura respectiva este data unui prepus.
Mandatul este considerat ca fiind dat pentru indeplinirea tuturor actelor procesuale necesare, in fata aceleiasi instante. Partea poate, insa, sa limiteze mandatul la indeplinirea anumitor acte procesuale. De asemenea, atunci cand partea acorda imputernicirea verbal, in cadrul sedintei de judecata, in incheierea de sedinta se vor consemna si limitele si durata reprezentarii.
Nu trebuie insa sa confundam ipoteza in care partea isi exprima pe cale orala dorinta de a imputernici un mandatar, in timpul sedintei de judecata, prevazuta in art. 85 alin. 2 cu ipoteza reglementata in art. 80 alin. 4, cand judecatorul va numi din oficiu un reprezentant care are calitate de avocat, in vederea asigurarii dreptului la un proces echitabil, fiind de asemenea consemnate in incheierea de sedinta limitele si durata reprezentarii. Observam ca in aceasta ipoteza se are in vedere uniformizarea practicii nationale cu cea europeana, asigurandu-se astfel garantarea unui drept consacrat la nivel european.
Art. 87 alin. 2 reglementeaza prorogarea limitelor mandatului in privinta avocatului care a reprezentant sau asistat partea, care poate efectua orice acte procesuale necesare conservarii drepturilor partii, evitand pierderea lor prin curgerea unui termen. Actele sale vor fi opozabile doar partii. De asemenea, avocatul poate exercita calea de atac impotriva hotararii pronuntate, insa pentru sustinerea ei are nevoie de o noua imputernicire. Prin aceasta dispozitie intelegem ca un este necesara incheierea unui nou contract de asistenta juridica, ci doar o noua imputernicire avocatiala, in baza aceluiasi contract de asistenta juridica incheiat.



Loredana Popescu, Partnership EuroAvocatura




Citeşte mai multe despre:    Noul Cod de procedura civila    Reprezentare juridica    Mandat    Avocat    Asistenta juridica    Recurs    Nulitate



Comentează: Reprezentarea conventionala a partilor in lumina Noului Cod de procedura civila
Alte Titluri

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata – problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Cum obtii autorizarea executarii lucrarilor de constructii? Ghid actualizat 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Decizia C.C.R. nr. 771/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de procedura civila si din Legea 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Nu este interzisa conferirea de atributii suplimentare cu ocazia delegarii, atata timp cat noile atributii sunt in concordanta cu competentele salariatului si nu aduc o modificare semnificativa a atributiilor sale obisnuite
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 135/2017, in sedinta publica din 1 februarie 2017