Suspendarea contractului individual de munca prin actul unilateral al angajatorului

Sunt considerate situatii de suspendare in acest sens:

a) Suspendarea pe durata cercetarii disciplinare si ca sanctiune disciplinara
Noul Cod al muncii prevede ca sanctiune disciplinara suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare (art.264 alin.1 lit. b), reglementand, astfel, o noua cauza de supendare determinata de conduita salariatului.

b) Angajatorul a formulat plangere impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Spre deosebire de vechea reglementare, angajatorul are optiunea sa suspende din functie salariatul in cazul in care: a formulat plangere penala impotriva acestuia pentru o fapta incompatibila cu postul detinut si salariatul a fost trimis in judecata pentru o astfel de fapta independent de plangerea unitatii.
Suspendarea in acest caz presupune manifestarea de vointa a unitatii, ea neoperand de drept .
Suspendarea dureaza pana la condamnarea ramasa definitiva a celui in cauza, respectiv, achitarea sau incetarea procesului penal hoatarata de instanta.
In prima situatie, se desface contractul individual de munca al salariatului.
In a doua situatie, in masura in care exista vinovatie penala sau extrapenala, unitatea este in drept sa aplice o sanctiune disciplinara care poate fi chiar desfacerea contractului individual de munca .
Acest temei legal de suspendare a contractului individual de munca a fost apreciat de unii critici ca fiind de natura sa incalce prezumtia de nevinovatie, prevazuta de art. 28 alin.8 din Constitutie .
Ca atare, prin Decizia nr.24/22 ianuarie 2003, Curtea Constitutionala a subliniat ca prin luarea masurii suspendarii contractului individual de munca, angajatorul nu se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei angajatului si nici asupra raspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a caror solutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare.
Angajatorul poate doar sa formuleze plangere penala impotriva salariatului, daca detine date si indicii suficiente cu privire la savarsirea de catre acesta a unei fapte penale incompatibile cu functia detinuta, solicitand autoritatilor competente solutionarea cazului. In aceasta situatie sau atunci cnd ia cunostinta despre trimiterea in judecata a salariatului pentru savarsirea unei fapte de aceeasi natura poate lua masura suspendarii.
Oricum, Curtea Constitutionala a aratat ca prezumtia de nevinovatie este o masura de protectie constitutionala a libertatii individuale cu aplicabilitate in dreptul penal si procesual penal.
In plus, situatia in care fapta pentru care s-a formulat plangere penala ori s-a dispus trimiterea in judecata nu va atrage raspunderea penala, aceasta poate constitui abatere disciplinara care poate oferi temeiul desfacerii contractului de munca .
Aceasta masura nu contravine nici dreptului la munca, garantat de art. 38 alin.1 din Constitutie, salariatul nefiind impiedicat sa se incadreze in perioada suspendarii contractului d emunca la alta unitate sau in alta functie decat cea cu care este incompatibila fapta ce constituie obiectul acuzarii.
Suspendarea, in acest caz, este o masura legala care protejeaza unitatea fata de pericolul continuarii activitatii ilicite ai al extinderii consecintelor periculoase ale unei fapte penale.
Prevederile legale admit constatarea nevinovatiei salariatului suspendat din functie si ii confera un drept firesc la despagubiri . Nici unul dintre texte nu lezeaza prezumtia de nevinovatie atata vreme cat acest principiu nu este afectat de formularea unei plangeri penale, ci doar de o hotarare judecatoreasca definitiva.

c) Intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
Aceasta cauza desuspendare acopera situatiile in care un eveniment de forta majora paralizeaza temporar functionarea unei intreprinderi, precum si situatiile in care, datorita circumstantelor economice obiective, intreprinderea se vede nevoita sa suspende in mod temporar activitatea sa.
Intrarea in somaj tehnic ofera in aceasta situatii o alternativa la concedierile economice, care, altfel, ar putea fi inevitabile.
Codul muncii prevede ca perioada intreruperii temporare a activitatii angajatorului salariatii beneficiaza de o indemnizatie platita din fondul de salarii ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzatorlocului de munca ocupat. In schimb, salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea acivitatii. (art. 53).
Obligatia de plata a indemizatiei din fondul de salarii in beneficiul angajatilor este o masura legala care isi gaseste reazemul constitutional in art.1 ali.3 din Constitutie, conform caruia statul roman este un „stat social”, ce implica ideea solidaritatii sociale si a politicii de protectie sociala.

d) Detasarea.
Salariatii pot fi detasati sa indeplineasca anumite lucrari in cadrul altei unitati. In perioada de detasare este salarizat de unitatea la care a fost detasat.
Contractul de munca cu unitatea care l-a detasat prin actul unilateral se suspenda.