Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Rectificarea tabelului creantelor

Rectificarea tabelului creantelor

  Publicat: 31 Oct 2012       3008 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
In conditiile in care un creditor si-a exercitat dreptul de contestatie impotriva tabelului preliminar si i-a fost respinsa cererea, fiindu-i consemnata creanta in mod definitiv, acesta nu mai poate cere rectificarea tabelului creantelor decat potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2006 si pentru imprejurari exceptionale, respectiv pentru situatii de dol, fals, eroare sau descoperire de titluri noi.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Pronuntarea ulterioara a unei ordonante de instituire sechestru asigurator asupra bunurilor unui reprezentant legal al debitoarei nu are relevanta asupra tabelului definitiv, neputand fi asimilata imprejurarilor de exceptie prevazute la art. 75 din legea insolventei si nu poate echivala in nici un caz cu o garantie reala impotriva debitoarei care sa schimbe ordinea creantei.
Prin sentinta comerciala nr. 174/11.03.2009 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 1536/113/2007 s-a respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul B.N.I.
De asemenea, s-a respins ca ramasa fara obiect contestatia formulata de creditoarea Inspectoratul Teritorial de munca Braila.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in fapt si in drept, urmatoarele:
Prin contestatiile formulate in cauza, contestatorii B.N.I. si Inspectoratul Teritorial de Munca Braila s-au aratat nemultumiti de cuantumul creantelor inscrise in tabelul preliminar al creantelor intocmit de administratorul judiciar .
Astfel, creditorul Inspectoratul teritorial de Munca Braila a contestat suma cu care a fost consemnat, aratand ca aceasta este de 3.484 lei si nu 966 lei cum gresit s-a trecut.
Creditorul B.N.I. inscris la pozitia 26 a aratat ca creanta sa este o creanta garantata fiindca a fost instituit sechestrul asupra imobilului debitoarei situat in Braila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 52 fost 146, prin Ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 4 Bucuresti. De aceea a solicitat modificarea tabelului definitiv si consemnarea sa ca si creditor garantat.
Legal citat, administratorul judiciar a depus raport de activitate in care a aratat ca este de acord cu rectificarea tabelului in sensul majorarii creantei ITM iar in privinta contestatiei creditorului B.N.I. a opinat in sensul ca creanta acestuia nu poate fi considerata garantata deoarece ordonanta parchetului este ulterioara deschiderii insolventei.
Fata de imprejurarea ca administratorul judiciar a procedat la rectificarea tabelului in sensul consemnarii creantei majorate a ITM Braila, contestatia acestuia a ramas fara obiect .
In privinta contestatiei creditorului B.N.I. s-a retinut ca:
Acest creditor a formulat contestatie la tabelul preliminar care a fost respinsa la data de 12.06.2008, hotararea instantei nefiind recurata, astfel incat creanta sa a fost consemnata in tabelul definitiv la pozitia 26 creditori negarantati.
Dat fiind faptul ca acest creditor si-a exercitat dreptul de contestatie impotriva tabelului preliminar si i-a fost respinsa cererea, fiind consemnat in mod definitiv, acesta nu mai poate contesta decat potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2006 doar in conditii extreme, respectiv pentru situatii de dol, fals, eroare sau descoperire de titluri noi, ceea ce nu este cazul in speta.
Ordonanta parchetului din 30.06.2008 nu prezinta relevanta in cauza, fiind un act ulterior deschiderii insolventei si care nu poate crea unei parti o situatie privilegiata fata de a celorlalti creditori.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a formulat recurs contestatorul B. N., criticand-o pe motive de nelegalitate si netemeinicie, in esenta, sub urmatoarele aspecte:
Contrar celor retinute de prima instanta,ordonanta parchetului constituie un titlu nu pentru stabilirea creantei, ci pentru garantarea acesteia.
De vreme ce prin ordonanta in discutie s-a instituit sechestru asigurator asupra unui bun imobil apartinand debitoarei pentru asigurarea repararii prejudiciului cauzat lui B. N.I. iar sechestrul asigurator ``are caracterul de garantie``, se impunea admiterea contestatiei sale astfel cum a fost formulata.
Celelalte parti, legal citate si prezente in instanta, au pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Recursul contestatorului a fost apreciat de curte ca nefondat, fiind respins ca atare, pentru urmatoarele consideratiuni de fapt si de drept :
Sechestrul asigurator este o masura asiguratorie, adica o masura de indisponibilizare si conservare, de natura sa impiedice pe proprietarul unui bun (mobil sau imobil) ca, in timpul procesului, sa distruga sau sa instraineze bunul care formeaza obiectul litigiului. Ratiunea unei astfel de masuri este diferita de ideea de garantie reala a executarii unei obligatii, sechestrul asigurator neputand fi asimilat gajului ori ipotecii.
Asa fiind, curtea a concluzionat ca in mod legal s-a procedat de catre prima instanta la calificarea ca nefondata a contestatiei prin care se solicita schimbarea caracterului unei creante, respectiv din chirografara in garantata in baza unei ordonante de instituire sechestru asigurator, apararea contestatorului neputand fi subsumata ipotezelor de la art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Neconstatand vreun alt temei de reformare a hotararii in discutie nici cu ocazia examinarii din oficiu a cauzei, sub toate aspectele, astfel cum impun dispozitiile art. 3041 C.proc.civ., curtea a dat eficienta in cauza dispozitiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila referitoare la respingerea recursului.


Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.457 din data 28.08.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Creditor    Debitor    Legea 85/2006    Dol    Fals    Eroare    Sechestru asigurator    Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 4 Bucuresti    Insolventa    Faliment    Chirografar    Garantie reala    Inspectoratul Teritorial de Munca Brail    Tribunalul Braila
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Instrainarea unui bun inainte de dezbaterea succesiunii
Sursa: MCP Cabinet avocati

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditionarea perimarii executarii silite de actiunile executorului judecatoresc aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu