Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Consum substante etnobotanice. Discernamant abolit. Internare medicala

Consum substante etnobotanice. Discernamant abolit. Internare medicala

  Publicat: 15 Nov 2012       2609 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Masura de siguranta,
Prin sentinta penala nr.775 din 01.11.2011, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, a fost respinsa cererea formulata, in temeiul art. 162 C.p.p., de catre Parchetul de pe langa Judecatoria sector 2 Bucuresti, de instituire a masurii de siguranta prev. de art. 114 C.p., de internare medicala a faptuitorului I.F., ca neintemeiata.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Viciu al unei hotarari,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.


In temeiul art. 189 C.p.p. s-a dispus decontarea din fondurile Ministerului de Justitie a onorariului in cuantum de 100 lei, cuvenit aparatorului din oficiu D.N.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, ca prin plangerea penala inregistrata la Sectia 9 Politie, numita F.N. a reclamat faptul ca, in noaptea de 13/14.04.2011, in jurul orei 2350, I.F. a incendiat apartamentul nr. 34 din Bucuresti, sector 2, iar in urma incendiului au ars obiecte de mobilier din incaperile apartamentului, precum si usa de la intrare.


In cauza, s-au initiat cercetari de catre lucratorii Sectiei 9 Politie, fiind audiati persoanele vatamate F.N. si B.V., martorii S.M, V.I. si D.I. precum si autorul I.F. Totodata, s-a procedat la expertizarea medico-legala psihiatrica a invinuitului I.F. prin raportul de expertiza nr. A1/4085/2011 concluzionandu-se ca I. F. prezenta, la momentul comiterii faptei, un episod psihotic acut pe fondul consumului de substante etnobotanice, a avut discernamantul abolit in raport cu fapta pentru care este cercetat, iar, la momentul examinarii, prezenta tulburare de personalitate de tip disociat, polidependenta la substantele psiho-active.


Ca urmare a actelor de cercetare, constatandu-se ca I.F. a avut discernamantul abolit in raport cu fapta pentru care este cercetat, prin referatul nr. 2276932/2011 din data de 23.05.2011 al Sectiei 9 Politie, in temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. e C.p.p., s-a propus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului sub aspectul savarsirii infr. prev. de art. 217 alin. 1 si 4 C.p., iar prin referatul nr. 6332/P/2011 din data de 24.05.2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria sector 2 Bucuresti, in temeiul art. 162 C.p.p., s-a solicitat luarea fata de intimatul I.F. a masurii de siguranta a internarii medicale prev. de art. 114 C.p.


Fiind audiat, atat in cursul urmaririi penale, cat si de catre instanta, autorul I. F. a recunoscut fapta retinuta in sarcina sa, si-a amintit in mod amanuntit modul premeditat in care a actionat si cauzele ce au generat actiunea sa de a incendia apartamentul.


Mai mult decat atat, prin modul coerent in care s-a exprimat si prin atitudinea manifestata la toate termenele de judecata, concretizata in exprimarea logica si argumentata si absenta unui comportament violent, acesta nu a facut dovada ca ar avea discernamantul abolit in mod absolut, in raport de toate actiunile sale in societate, intrucat a comis fapta penala pe fondul consumului de substante stupefiante. Pe de alta parte, de la data faptei (13/14.04.2011) si pana in prezent s-a scurs o perioada indelungata, timp in care I.F. nu a mai comis nicio fapta penala, aceasta imprejurare fiind de natura a arata ca, intr-adevar, inculpatul si-a revizuit comportamentul, iar sustinerile sale potrivit carora, in prezent, nu mai consuma substante etnobotanice si nu mai sufera de halucinatii, nu au fost exprimate in mod simulat, ci arata ca evolutia sa psihica este una favorabila.


Totodata, I.F. a comparut in fata instantei intr-un mod ingrijit, fiind insotit de mama sa, ce a aratat ca reprezinta un sprijin real pentru fiul sau, a manifestat rabdare pe tot parcursul sedintei de judecata, a inteles deplin toate intrebarile ce i-au fost adresate, a manifestat coerenta si orientare in spatiu si timp, nu a manifestat reticenta sau inhibitii, temeri sau fobii, s-a exprimat cu un vocabular ingrijit, a manifestat deschidere spre dialog, privirea si atentia i-au fost concentrate asupra judecatorului si subiectului dezbatut, s-a supus regulilor procesului penal, nu a intervenit neintrebat si nici nu a avansat vreo disputa cu persoanele din sala sau cu persoane imaginare si, de asemenea, a inteles care obiectul cauzei si ceea ce se doreste prin cererea formulata de catre parchet.


Prin urmare, s-a concluzionat ca, desi a prezentat la momentul comiterii faptei un episod psihotic acut pe fondul consumului de substante etnobotanice, avand discernamantul abolit in raport cu fapta pentru care este cercetat, invinuitul nu constituie un pericol public iminent si grav, fiind o persoana ameliorata medical si echilibrata psihic.


Impotriva acestei sentinte a formulat recurs, in termen legal, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, care a criticat solutia instantei pentru motive de netemeinicie.


In dezvoltarea motivelor de recurs, s-a invocat netemeinicia respingerii cererii de luare a masurii de siguranta prev. de art. 114 C.p. fata de intimatul I.F., avand in vedere concluziile raportului de expertiza medico-legala, intervalul indelungat in care faptuitorul a consumat droguri, imprejurarile in care a comis fapta, respectiv pe fondul consumului de substante etnobotanice si al unei explozii de furie. Totodata, s-a invocat ca intimatul a fost internat de mai multe ori pentru dezintoxicare, ultima data fiind externat la data de 14.04.2011, la cerere si contrar avizului medical, manifestand un comportament agresiv verbal si fizic pe durata internarii.


Desi legal citat, intimatul nu s-a prezentat la judecarea recursului.


Examinand actele dosarului si sentinta penala recurata atat prin prisma criticilor formulate, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 3856 alin. 3 C.p.p., Curtea constata ca recursul formulat este fondat, insa doar in limitele ce se vor arata si pentru urmatoarele considerente:


Prima instanta a solutionat cauza fara a parcurge toate etapele obligatorii, prevazute de art. 162 alin. 2, 4 C.p.p., in procedura luarii masurii de siguranta a internarii medicale, omisiune ce reclama anularea hotararii.


Fiind o masura de siguranta restrictiva de libertate, legiuitorul a detaliat procedura ce trebuie parcursa anterior dispunerii internarii medicale, reglementand o serie de garantii menite sa asigure respectarea dreptului la aparare al persoanei ce nu raspunde penal pe motiv de iresponsabilitate. Aceste garantii rezulta din examinarea prevederilor art. 162 alin. 11 si 2 C.p.p., dar si art. 432 alin. 2 C.p.p. si ele implica dreptul persoanei de a fi ascultata, in prezenta unui aparator, dreptul de a fi examinata de un medic specialist desemnat de ea, dar si obligatia instantei de a dispune internarea doar dupa obtinerea avizului comisiei medicale competente sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi.


Aceste exigente procedurale trebuie respectate intocmai, indiferent daca masura de siguranta este solicitata in mod provizoriu, in cursul urmaririi penale sau al judecatii (pana la confirmarea ei de catre instanta) ori in mod definitiv, ca urmare a sesizarii procurorului care a dispus, anterior, o solutie de netrimitere in judecata . Posibilitatea instantei de a dispune luarea masurii de siguranta chiar dupa dispunerea unei solutii de neurmarire, fara a se fi luat anterior, in mod provizoriu, acea masura, rezulta din interpretarea data prevederilor art. 162 C.p.p. si art. 114 C.p.p. prin decizia de recurs in interesul legii nr. 13/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Aceasta din urma ipoteza este incidenta si in speta, Ministerul Public solicitand instantei de judecata luarea masurii de siguranta a internarii medicale dupa dispunerea solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de faptuitorul I.F. O atare solicitare exclude in mod obiectiv luarea provizorie a masurii de siguranta, insa obliga instanta, in egala masura, sa parcurga toate etapele procesuale mentionate anterior, menite sa garanteze dreptul la aparare al faptuitorului si justa solutionare a cauzei (respectiv ascultarea faptuitorului, obtinerea avizului comisiei medicale etc.).


Or, din examinarea actelor cauzei, rezulta ca judecatoria nu a solicitat comisiei medicale competente avizul prevazut de art. 162 alin. 4 C.p.p., desi textul de lege prevede expres ca eventuala confirmare a masurii de siguranta (sau, dupa caz, luarea acestei masuri) trebuie facuta pe baza acestui aviz .


Aceasta exigenta procedurala corespunde specificului si finalitatii masurii de siguranta analizate, evaluarea potentialului de agresivitate pe care il prezinta persoanele ce sufera de boli psihice ori sunt toxicomane, dar si a oportunitatii tratarii acestora intr-un mediu inchis implicand, cu necesitate, opinia avizata a unor medici de specialitate.


Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu se confunda cu avizul la care face referire art.162 alin. 2 C.p.p., un atare raport analizand, esentialmente, chestiunea discernamantului autorului faptei si limitandu-se la simple recomandari cu privire la necesitatea luarii unor masuri de siguranta cu caracter medical.


In acest context, Curtea concluzioneaza ca omisiunea primei instante de a solicita avizul comisiei competente si solutionarea cauzei doar pe baza raportului de expertiza medico-legala si a declaratiilor faptuitorului contravine exigentelor art. 162 alin. 2, 4 C.p.p. si atrage nulitatea hotararii, in conditiile prevazute de art. 197 alin. 1, 4 C.p.p.


Aceasta omisiune nu poate fi complinita direct in calea de atac a recursului, deoarece solicitarea avizului in acest cadru procesual si solutia distincta ce ar putea fi data cauzei ar lipsi intimatul de o posibilitate reala de a critica acest mijloc de proba intr-o cale de atac, privandu-l de accesul efectiv la un dublu grad de jurisdictie.


Pentru aceste considerente, in baza art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p., Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti impotriva sentintei penale nr. 775 din 1.11.2011, pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.


Va casa sentinta penala atacata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, respectiv Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.


Va mentine actele indeplinite pana la data de 01.11.2011, urmand ca, in cursul rejudecarii, instanta sa solicite comisiei medicale competente avizul asupra luarii internarii medicale, in conditiile prevazute de art. 162 alin. 2, 4 C.p.p. Totodata, instanta va asigura intimatului-faptuitor posibilitatea de a-si exercita dreptul prevazut de art. 432 alin. 2 C.p.p., in masura in care intimatul va opta in acest sens.


In baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului, onorariul cuvenit aparatorului din oficiu, in cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.134 din data 23.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti    Legea 13/2008    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Dreptul la aparare    Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Bucuresti    Masura de siguranta    Dezintoxicare    Internare medicala    Expertiza medico-legala psihiatrica    Substante etnobotanice    Discernamant abolit    Polidependenta la substantele psiho-active    Tulburare de personalitate

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan