Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revendicare imobil. Lipsa titlu de proprietate

Revendicare imobil. Lipsa titlu de proprietate

  Publicat: 20 Nov 2012       3338 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sub nr. 679/301/12.06.2006 reclamantul M.M. a chemat in judecata pe paratii Primaria Municipiului Bucuresti si Primaria sector 3, solicitand instantei pronuntarea unei hotarari care sa dispuna obligarea paratelor la a-i lasa in deplina proprietate si posesie imobilul situat in Bucuresti, str. Lipscani nr. 65, sector 3 compusa din teren si constructia aferenta, cu cheltuieli de judecata .

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Conducatorul Revolutiei de la 1821 din tara Romaneasca s-a nascut, in satul Vladimiri din Gorj - Oltenia, in familia lui Constantin Ursu. Parintii sai faceau parte din categoria mosnenilor (tarani liberi).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba concretizat intr-o noua expertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata expertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Incaperi care deservesc suprafata locuibila si anume: vestibul, antreu, tinda, verenda, culoar, bucatarie, chichineta, oficiu, camara, debara, camera de baie, closet, uscatorie, pivnita, pod, boxa la subsol, magazie in zid, logie, terasa acoperita.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.


In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca imobilul a fost dobandit de autorul sau M.S. prin contractul de vanzare -cumparare nr. i ca acest imobil a trecut in proprietatea statului prin Deciziunea nr. 247/24.05.1952 a Sfatului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu.


A mai aratat reclamantul ca, prin notificarea din data de 1.02.2002 a solicitat Primariei Municipiului Bucuresti restituirea in natura, ocazie cu care s-a format dosarul administrativ, dar ca, desi a formulat numeroase cereri, nu a primit un raspuns legal.


In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 480 si art. 481 Cod civil, art. 46 si urm. din Legea nr. 10/2001, art. 112 si 274 Cod procedura civila.


Prin sentinta civila nr. 3681/23.04.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului, a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Primariei Municipiului Bucuresti si a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratilor Primarul General al Municipiului Bucuresti, CGMB, Primarul Sectorului 3 si Consiliul Local al sectorului 3 Bucuresti, actiunea principala formulata impotriva acestor parati fiind respinsa pentru lipsa calitatii procesual pasive. De asemenea a fost admisa exceptia inadmisibilitatii actiunii principale si a cererilor de interventie formulate in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti si parata C.P., acestea fiind respinse, ca inadmisibile.


Prin decizia civila nr. 1304 A din 26.10.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a Civila a fost admisa exceptia necompetentei Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti, a fost anulata sentinta civila nr. 3681/23.04.2007 si a fost trimisa cauza spre repartizare aleatorie uneia dintre sectiile civile ale Tribunalului Bucuresti, retinandu-se competenta acestei instante in fond .


Prin sentinta civila nr. 1003/6.07.2009 Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a Civila a respins ca neintemeiate actiunea formulata de reclamant si cererile de interventie principale formulate de intervenienti.


Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca dupa precizarea si modificare actiunii, obiectul prezentei cereri de chemare in judecata il reprezinta actiunea in revendicare pe calea dreptului comun prin care reclamantul si intervenientii principali, mostenitori ai autorului M. S., conform certificatului de mostenitor ., invocand ca titlu de proprietate contractul de vanzare - cumparare ., precum si notificarea formulata in baza Legii nr. 10/2001, au solicitat obligarea paratei C.P. la lasarea in deplina proprietate si posesie a imobilului situat in Bucuresti, str. Lipscani nr. compus din teren si constructie aratand ca acest imobil este nelegal ocupat de parata care invoca drept titlu actul de vanzare cumparare autentificat si decizia Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IV-a Civila nr. 14/16.01.2001 prin care s-a admis actiunea in revendicare formulata de parata in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti, recunoscandu-se dreptul de proprietate al paratei si nelegala trecere a acestuia in proprietatea statului.


Tribunalul a retinut netemeinicia sustinerilor reclamantilor si intervenientilor constatand ca nu exista identitate intre imobilul cumparat de M. S., trecut ulterior in proprietatea statului si imobilul pentru care au detinut titlu autorii paratei si a carui restituire a obtinut-o aceasta prin hotarare judecatoreasca irevocabila.


De asemenea tribunalul a constatat ca orice alta sustinere a reclamantului sau intervenientilor nu poate fi primita intrucat ar contraveni caracterelor constructiei ce a apartinut autorului M. S., rezultate din contractul de vanzare cumparare invocat de acesta, iar daca identificarea s-ar face potrivit sustinerilor reclamantului si intervenientilor, M. S. nu mai avea cum sa se invecineze cu imobilul de la nr. 63, ci cu imobilul de la nr. 67, ocupat de P.N.G. a carei pravalie nu ar mai putea fi colt cu str. Hanul cu Tei si nu ar mai putea avea pravalii de acces direct din str. Hanul cu Tei si mai ales ca nu ar mai fi avut in posesie un portal cu spatii la etaj. Acest portal exista numai intre numerele 63 si 65 construit peste str. Hanul cu Tei.


In opinia Tribunalului, aspectele de mai sus duc la concluzia ca proprietatea lui M. S. cu nr. nu putea sa fie situata intre imobilul de la nr. 61 (1948 -prezent) sau 49 (inainte de 1925) sau 63 (1925 - 1948) si imobilul C.R. de la nr. 63 (1948 - prezent) sau 51 (inainte de 1925) sau 65 (1925-1948) colt cu str. Hanul cu Tei, neexistand identitate intre acest imobil si cel restituit paratei C. P. prin hotarare judecatoreasca irevocabila.


Confuzia reclamantului si a intervenientilor legata de identificarea imobilului a fost determinata de faptul ca numerele postale ale strazii Lipscani din perioada - 1948 au fost trecute in documente incheiate dupa anul 1948, respectiv in 1949 ca si anterior, desi intervenisera modificari intrucat vanzatorul in cursul anului 1949 nu a facut modificarile in actele de proprietate ale imobilului; astfel s-a ajuns in situatia ca desi vanzarile s-au efectuat in anul 1949, aceasta vanzare sa se noteze in acte nu dupa numerele postale noi 63-65, ci dupa numerele postale existente in cartea funciara.


Tribunalul a inlaturat sustinerile reclamantului si ale intervenientilor in sensul ca vanzarile din anul 1949 s-ar fi realizat dupa numerele postale noi, deoarece aceasta sustinere este contrazisa de caracterele constructiilor, analizate corespunzator in raportul de expertiza. In final s-a observat ca aceste concluzii din varianta I a raportului de expertiza se coroboreaza cu cele ale expertizei efectuate cu ocazia solutionarii litigiului finalizat prin pronuntarea de catre Curtea de Apel Bucuresti a deciziei civile nr. 14/16.01.2001, hotarare judecatoreasca care, desi nu este opozabila reclamantului si intervenientilor care nu au fost parti, beneficiaza de prezumtia de adevar conferita de puterea de lucru judecat.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul M.M...


In motivarea apelului, reclamantul sustine urmatoarele:


Instanta de fond nu a judecat cererea reclamantului de identificare si punere in posesie a acestuia cu privire la imobilul situat in str. Lipsacni nr. 65 ce a apartinut lui M. S. in baza contractului de vanzare-cumparare nr.


Respingand actiunea reclamantului instanta de fond a incalcat prevederile art. 480 din Codul civil.


Instanta de fond si-a intemeiat actiunea pe un raport de expertiza ale carui concluzii au la baza numerele postale anterioare anului 1948.


Prima instanta nu s-a pronuntat asupra cererii reclamantului de a se completa probele pentru a se putea realiza o reala comparare a titlurilor prezentate de parti.


In opinia apelantului prima instanta trebuia sa incuviinteze o contraexpertiza si nu sa situeze o proprietate de 121 m.p intre doua numere postale, facand-o astfel neexistenta.


Apelantul solicita ca in apel sa se refaca si sa se completeze probatoriul.


In sustinerea apelului au fost invocate dispozitiile art. 282 - 298 Cod procedura civila.


Apelul este scutit de la plata taxei de timbru.


In apel au fost administrate proba cu expertiza si proba cu inscrisuri .


Prin incheierea de la termenul din 6.04.2010 a fost admisa cererea de reexaminare a incheierii din data de 4.03.2010 si s-a dispus acordarea ajutorului public judiciar reclamantului sub forma asistentei juridice gratuite.


Prin incheierea de la data de 18.11.2010, instanta a respins, motivat, cererea apelantului reclamant de efectuare a unei expertize care sa stabileasca daca actul de vanzare cumparare din anul 1949 este fals sau nu.


Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut urmatoarele:


Apelantul urmareste sa dovedeasca ca bunul obtinut de catre intimata in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile este acelasi cu bunul ce a apartinut autorului sau, numitul M. S., in baza contractului de vanzare-cumparare.


Curtea constata ca prin decizia civila nr. 14 din 16.01.2001, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IV-a Civila, in dosar nr. 2601/2000, a fost admis apelul declarat de reclamanta C.P.impotriva sentintei civile nr. 216/16.03.2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila, a fost schimbata in tot sentinta si a fost obligata parata Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa lase in deplina proprietate si posesie reclamantei imobilul situat in Bucuresti, str. Lipscani nr. 65 ( fost 67, colt cu str. Hanul cu Tei), compus din parter, etaj si mansarda, identificat conform expertizei, precum si terenul de sub constructie.


In motivarea deciziei mentionate, ramasa irevocabila prin nerecurare, s-a retinut ca imobilul revendicat de C. P., situat in str. Lipscani nr. 65, fost nr. 67, a fost dobandit in proprietate de catre aceasta, in baza actului de vanzare - cumparare transcris sub nr. De asemenea s-a retinut ca imobilul a fost preluat de catre stat in mod nelegal intrucat proprietara acestuia (C. P.) era studenta la momentul preluarii in baza Decretului nr. 92/1950. In fine, in motivarea deciziei s-a mai aratat ca identificarea cadastrala a bunului s-a stabilit prin expertiza ce a avut la baza titlului de proprietate al apelantei reclamante si constatarile facute de expert la fata locului.


Curtea constata ca atat raportul de expertiza intocmit de expert N. G. in fata primei instante, cat si raportul de expertiza (inclusiv raspunsurile la obiectiuni) intocmit in apel de catre expert P. I C. dovedesc in mod indubitabil ca nu exista nici o suprapunere intre imobilul cumparat de catre doamna P.C. prin contractul de vanzare - cumparare nr. 8305/6.12.1949 si imobilul cumparat de M. S. in baza contractului de vanzare-cumparare.


Curtea observa ca toate concluziile rapoartelor de expertiza efectuate in cauza sunt in sensul ca imobilul proprietatea paratei revendicat de catre reclamant, nu este cel care a apartinut autorului reclamantului M. S.. Aceste concluzii se coroboreaza intru totul cu cele retinute in decizia civila nr. 14 din 16 ianuarie 2001.


In raspunsul la obiectiunile la raportul de expertiza intocmit in fata instantei de apel, expertul P. I C. reia istoricul instrainarilor relative la imobilul revendicat de catre reclamant si de asemenea indica actele care l-au determinat sa concluzioneze ca nu exista nici o suprapunere intre imobilul cumparat de doamna P. C. si imobilul cumparat de numitul M.S.


Conform Comisiei pentru intocmirea cartii funciare - dosar nr. 431/1940 referitor la imobilul din str. Lipscani nr. 65 - 67 si str. Hanul cu Tei, nr. 4,5,6,7 si 27, acesta este compus din: casa cu fatada spre str. Liscani, parter, 3 pravalii, etaj 1, 1 holl, 4 camere, dependinte, etajul 2; 1 holl, 3 camere si dependinte, respectiv casa cu fatada spre str. Hanul cu Tei are 5 pravalii. In partea a II-a din cartea funciara sunt mentionati proprietarii imobilului.


Prin contractul de vanzare - cumparare nr. , C R, cumpara de la susnumitii pravalia situata in str. Lipscani nr. 65, (fosta 51) colt cu str. Hanul cu Tei, inchiriata lui I. E, cu dependinte la etaj, specificand ca nu se vinde nimic din str. Lipscani nr. 67. Se vinde si 1/4 din terenul ocupat de imobil.


Prin contractul de vanzare - cumparare nr. M .S cumpara de la susnumitii pravalia din str. Lipscani nr. 65 (fost 51) si 1/4 din terenul pe care se afla imobilul. Pravalia se invecineaza cu imobilul din str. Lipscani nr. 63 ( la stanga) cu pravalia inchiriata lui I. E. ( la dreapta) si cu str. Lipscani ( la vitrina),specificand ca nu se vinde nimic din str. Lipscani nr. 67.


Prin contractul de vanzare - cumparare nr., susnumitii vand doamnei P.N. G.(ulterior Constantinescu) imobilul din str. Lipscani nr. 67(colt cu str. Hanul cu Tei) si tot terenul pe care se afla imobilul compus din subsol, casa scarii, parter, etaj 1 si etaj 2 , jumatate din portalul de intrare din str. Lipscani spre Hanul cu Tei si 4 pravalii pe str. Hanul cu Tei.


Dupa cum a retinut si prima instanta si dupa cum dovedesc toate probele administrate in cauza este indubitabil ca nu exista nici o suprapunere intre imobilul cumparat de doamna P. C. si cel cumparat de d-l M. S..


Curtea retine ca reclamantul nu are titlu de proprietate asupra imobilului proprietatea paratei (dobandit in baza deciziei nr. 14/2001 si in baza contractului de vanzare-cumparare transcris sub nr. 8305/6 decembrie 1989) astfel ca actiunea in revendicare trebuie respinsa.


Trebuie precizat ca independent de lipsa identitatii dintre bunul detinut de autorul reclamantului si bunul aflat in proprietatea paratei, instantele trebuie sa tina seama de efectele pozitive si negative ale hotararii judecatoresti irevocabile invocate de catre parata si nu pot sa judece in alt mod aspectele ce au fost transate printr-o hotarare judecatoreasca anterioara. Atata timp cat in procesul finalizat prin decizia civila nr. 14/12001 s-a stabilit ca bunul ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 8305/1949 este bunul ce a fost restituit paratei, in prezentul proces nu se poate retine ca acelasi bun ar fi facut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 3377/1949 si ar trebui restituit reclamantului.


Solutia de respingere a actiunii in revendicare nu este rezultatul invalidarii contractului de vanzare nr. 3377/1949 ci este rezultatul constatarii indubitabile a faptului ca imobilul cumparat de autorul reclamantului nu este imobilul revendicat si aflat in proprietatea paratei.


Sustinerile apelantului conform carora prima instanta nu ar fi administrat un probatoriu mai complex in cauza, nu sunt corecte deoarece atat in prima instanta, cat si in prezentul apel, au fost administrate probe utile, concludente si pertinente, raportate la obiectul cauzei, iar prin aceste probe s-a lamurit pe deplin situatia de fapt .


Verificarea sustinerilor reclamantului conform carora contractul de vanzare - cumparare nr. 8305/6.12.1949 ar fi fals, de catre instanta civila, ar insemna ca in acest proces sa se faca o proba care sa infirme aspectele stabilite cu putere de lucru judecat prin decizia civila nr. 14/2001, ceea ce este inadmisibil. O astfel de verificare este si lipsita de interes din moment ce nu exista nici un dubiu cu privire la faptul ca imobilul detinut de parata in baza contractului de vanzare-cumparare aratat anterior nu se suprapune nici total, nici partial cu imobilul care a apartinut autorului reclamantului.


Pentru motivele aratate, retinand ca hotararea primei instante este legala si temeinica, Curtea va respinge apelul ca nefondat.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 265 din data 10.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti    Decretul 92/1950    Drept comun    Intervenient principal    Mostenire    Mostenitor    Tribunalul Bucuresti    Exceptia necompetentei    Exceptia inadmisibilitatii    Drept de proprietate    Proprietar    Titlu de proprietate    Revendicare    Contract de vanzare-cumparare    Exceptia lipsei calitatii procesual active



Comentează: Revendicare imobil. Lipsa titlu de proprietate
Alte Speţe

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia nr. 382/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 359/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan