Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Restrictie domiciliara, Masura administrativa cu caracter politic. Daune morale

Restrictie domiciliara, Masura administrativa cu caracter politic. Daune morale

  Publicat: 21 Nov 2012       2477 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
La data de 16.11.2009, reclamanta G.E., a chemat in judecata pe paratul S.R. PRIN M.F.P., solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige paratul la despagubiri in cuantum de 200.000 Euro, echivalent in lei la cursul BNR de la data platii, reprezentand prejudiciul moral suferit ca urmare a masurilor administrative abuzive cu caracter politic luate impotriva sa, prin dislocarea din localitatea B. - N., judet T. si stabilirea domiciliului obligatoriu intr-un camp apartinand G.A.S.-ului comunei P., judet I., in perioada 18.06.1951 - 27.07.1955, luate din Decizia MAI nr. 200/1951, cu cheltuieli de judecata .

Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Tabel care infatiseaza rezultatele unor calcule efectuate pe baza de elemente
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).


Prin masurile aplicate, reclamanta si membrii familiei sale au suferit neajunsuri legate de lasarea locuintei si a bunurilor, ramase nerecuperate, determinarea construirii de bordeie in Baragan, fara asistenta medicala si instruire, fiind permanent supravegheati de organele de securitate represive, folositi la cultivarea pamantului la bumbac si orez, fara a avea voie sa se deplaseze mai departe de 4 km. in jurul "lagarului". Prin aplicarea Decretului - Lege nr. 118/1990, reclamanta beneficiaza de o indemnizatie lunara de 822 lei.


In drept, s-au invocat prevederile art. 5 si urmatoarele din Legea nr.221/2009.


Paratul a depus intampinare la dosar, prin care a solicitat respingerea actiunii, intrucat, din interpretarea art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.221/2009, rezulta ca, despagubirile morale se acorda, doar in cazul condamnarilor si nu in cazul aplicarii unor masuri administrative cu caracter politic, in subsidiar, sa se acorde despagubiri, intr-un cuantum care sa se raporteze la suferintele suportate efectiv.


S-au administrat probele cu inscrisuri .


Prin sentinta civila nr.1115/25.06.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila, in dosarul nr.45286/3/2009, s-a admis in parte actiunea, paratul fiind obligat sa plateasca reclamantei suma de 8.000 Euro, in echivalent in lei la cursul BNR de la plata platii.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de judecata a retinut urmatoarele:


Asa cum rezulta din adresa nr.G-1620/1993 a Ministerului de Justitie - Directia Instantelor Militare, reclamanta, nascuta la 9.09.1934, a fost dislocata impreuna cu parintii din zona frontierei de vest la data de 18.06.1951, in baza Deciziei M.A.I nr. 200/1951 in localitatea P., judet I., restrictia domiciliara fiind ridicata la data de 27.07.1955, in baza Deciziei M.A.I. 6100/1955.


Potrivit Hotararii nr. 2096/1991, emisa de Comisia pentru Acordarea unor Drepturi persoanelor persecutate din motive politice, conform Decretului - Lege nr.118/1990, perioada in care reclamanta a avut domiciliul obligatoriu, respectiv, 4 ani, o luna si 9 zile, i s-a recunoscut ca vechime in munca, primind o indemnizatie lunara in cuantum de 822 lei.


Reclamantei i s-a recunoscut calitatea de luptator in rezistenta anticomunista, asa cum rezulta din Decizia nr.30/10.01.2008.


Potrivit art.3 litera e din Legea nr.221/2009, constituie masura administrativa cu caracter politic, orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe din actele normative evidentiate in lege, printre care si decizia nr.200/1951 a Ministerului Afacerilor de Interne.


Potrivit art. 5 din lege, orice persoana care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, poate solicita instantei de judecata obligarea statului la acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despagubirilor se va tine seama si de masurile reparatorii deja acordate persoanelor in cauza in temeiul Decretului-Lege nr.118/1990 republicat si al O.U.G. nr.214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.


Drept urmare, contrar sustinerilor paratului, tribunalul a apreciat ca despagubirile morale se acorda si in cazul aplicarii unor masuri administrative cu caracter politic, nu doar in cazul condamnarilor, atata timp cat aceasta posibilitate este expres prevazuta de lege.


In prezenta cauza, tribunalul a considerat ca este de necontestat prejudiciul moral suferit de reclamanta prin luarea masurii administrative cu caracter politic de dislocare si stabilire de domiciliu obligatoriu, fiindu-i incalcate drepturile fundamentale ale copilului si ale omului.


Problema care se ridica in cauza, este aceea a cuantumului despagubirilor care se pot acorda pentru reparare a prejudiciului moral suferit de reclamanta, aceasta intelegand sa le cuantifice la suma de 200.000 euro.


Este de netagaduit ca orice arestare si inculpare pe nedrept (in aceeasi masura si orice masura administrativa cu caracter politic) produc celor in cauza, suferinte, ca astfel de masuri lezeaza demnitatea si onoarea, libertatea individuala, drepturile personal nepatrimoniale ocrotite de lege si ca din acest punct de vedere, le produc un prejudiciu moral care justifica acordarea unei compensatii materiale.


Ceea ce trebuie evaluat, insa, este despagubirea care vine sa compenseze prejudiciul, si nu prejudiciul ca atare, fiind necesar a se face o corelare cu importanta prejudiciului moral, sub aspectul importantei valorilor lezate.


In aprecierea importantei prejudiciului moral, trebuie avute in vedere repercusiunile acestuia asupra starii generale a sanatatii, a vietii in general, precum si asupra posibilitatilor de a se realiza din punct de vedere social, profesional si material, in astfel de conditii .


Stabilirea acestui cuantum nu presupune stabilirea "pretului" suferintelor fizice si psihice ale reclamantei, care sunt inestimabile, ci inseamna aprecierea tuturor consecintelor negative ale acestui prejudiciu cauzat si ale implicatiilor acestora, pe toate planurile vietii sociale.


Pe de alta parte, asa cum a retinut si instanta europeana in jurisprudenta sa, trebuie stabilita o distinctie intre situatiile in care cel in cauza a suferit un traumatism evident, fizic sau psihic, dureri sau suferinte, angoasa, frustrare, tristete, sentimente de nedreptate sau de umilinta, o stare de incertitudine prelungita, o perturbare a vietii sale, ori o reala pierdere de oportunitati si situatiile in care recunoasterea publica printr-o hotarare obligatorie pentru stat, a prejudiciului suferit de reclamanta, reprezinta prin ea insasi, o forma eficace de reparatie.


In stabilirea si acordarea despagubirilor, tribunalul a apreciat ca se impune a se avea in vedere principiul echitatii, care implica inainte de toate o anumita flexibilitate si o analiza obiectiva a ceea ce este just, echitabil si rezonabil, tinand cont de ansamblul circumstantelor cauzei, adica nu numai de situatia reclamantei, ci si de contextul general in care incalcarea s-a produs.


Despagubirile pe care instanta le acorda pentru prejudiciul moral au ca obiect recunoasterea faptului ca incalcarea unui drept fundamental a cauzat un prejudiciu moral si ele sunt stabilite, astfel incat sa reflecte aproximativ gravitatea acestui prejudiciu. Despagubirile nu urmaresc si nu trebuie sa urmareasca furnizarea pentru reclamanta, care a solicitat repararea prejudiciului produs, din motive de compasiune, a unui confort financiar, ori a unei imbogatiri pe cheltuiala statului, in conditiile in care nu exista un barem specific vizand despagubirile stabilite, in cazurile condamnarilor cu caracter politic si masurilor administrative asimilate acestora.


Avand in vedere ca in prezenta cauza, reclamanta nu a administrat suficiente probe din care sa rezulte care au fost consecintele luarii masurii administrative, pe plan fizic si psihic, si in ce masura i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, in raport de circumstantele in care a avut loc incalcarea drepturilor ei, in conditiile in care, in cazul daunelor morale, datorita naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exacta, in bani, a acestora nu este posibila, intinderea despagubirilor realizandu-se prin apreciere, raportat la elementele de fapt, instanta considera ca suma de 8000 euro, echivalent in lei la data platii, reprezinta o reparatie echitabila si suficienta a prejudiciului moral suferit de reclamanta.


Impotriva sentintei, a declarat apel paratul S.R. prin M.F.P., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, fiind pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, intrucat potrivit dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, despagubirile morale se acorda doar in cazul condamnarilor, nu si in cazul aplicarii unor masuri administrative, cu caracter politic, asa cum este si masura dislocarii, in plus, se constata ca deja s-au acordat despagubiri in baza Decretului - Lege nr. 118/1990 - respectiv indemnizatia lunara pe care deja reclamanta o incaseaza, incepand cu anul 1990.


In subsidiar, daca se va aprecia ca prevederile art. 5 alin.1 lit. a) din lege vizeaza despagubiri morale si pentru masurile administrative cu caracter politic, urmeaza a se reverifica suma acordata care este prea mare, in raport de lezarea efectiva suferita, de ordin psihic si fizic, de catre reclamanta, invocandu-se jurisprudenta C.E.D.O. in materie, care manifesta moderatie in cuantumul despagubirilor morale statuate in deciziile sale, stabilind sume rezonabile.


S-a solicitat admiterea apelului, si schimbarea sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii, respectiv in sensul reducerii cuantumului daunelor morale la care a fost obligat Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, solicitandu-se si judecarea cauzei in lipsa, potrivit art. 242 pct. 2 cod procedura civila.


Nu s-au administrat probe in apel.


In concluziile orale puse in fata instantei de apel de catre consilierul juridic al apelantului - parat la termenul de judecata din 10.01.2011, s-a solicitat admiterea apelului, cu consecinta respingerii actiunii ca neintemeiata, avandu-se in vedere, dincolo de motivele scrise din apelul declarat, si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1358/2010 publicata in Monitorul Oficial din data de 15.11.2010 care a declarat neconstitutionale prevederile art. 5 alin.1 lit. a din Legea nr. 221/2009 ce constituie temeiul de drept in baza carora se puteau acorda despagubiri pentru prejudiciul moral, termenul de 45 zile prevazut de legiuitor pentru suspendarea acestor prevederi expirand, fara a se fi intervenit in punerea de acord a acestor prevederi, cu dispozitiile Constitutiei.


Apelul este fondat, pentru considerentele ce urmeaza:


Prin decizia nr.1358/21.10.2010 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, din 15.11.2010, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 sunt neconstitutionale.


Potrivit art.147 alin.1 din Constitutia Romaniei, decizia prin care o norma de drept a fost declarata neconstitutionala, isi inceteaza efectele dupa 45 zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial, iar pe durata acestui termen, dispozitiile sunt suspendate de drept .


In conditiile stabilite de art. 31 alin.1 si 3 din Legea nr.47/1992 si art.147 alin. 4 din Constitutie, decizia care a declarat neconstitutionala o dispozitie legala este definitiva si obligatorie, iar efectele sale se rasfrang si in alte cauze, nu numai in cauza in care a fost invocata exceptia .


Deciziile Curtii Constitutionale sunt opozabile "erga omnes", sunt general obligatorii, inclusiv pentru instantele judecatoresti, ele avand putere numai pentru viitor, dupa publicare, avand efect si asupra cauzelor aflate in curs de solutionare sau care se vor solutiona in viitor.


In consecinta, prevederile art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.221/2009 declarate neconstitutionale, nu se mai pot aplica, astfel ca instanta sesizata cu solutionarea actiunii, avand ca temei dispozitiile legale sus - mentionate, continuand sa solutioneze cauza, are obligatia sa constate ca devin inaplicabile prevederile declarate neconstitutionale.


Decizia Curtii Constitutionale nr. 1358/2010 s-a publicat in Monitorul Oficial partea I din 15.11.2010, astfel ca de la aceasta data, dispozitiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 sunt suspendate de drept, urmand ca in termen de 45 zile, Parlamentul, respectiv Guvernul sa puna de acord aceste prevederi legale cu dispozitiile Constitutiei, la implinirea acestui termen, prevederile sus - mentionate incetandu-si efectele juridice.


Curtea, constata ca termenul de 45 zile a expirat, fara a fi intervenit vreo procedura de punere de acord a prevederilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 cu Constitutia Romaniei (art. 1 alin. 3 si 5), ele incetand a-si mai produce efectele la 01.01.2011.


In speta, la termenul de judecata din 10.01.2011, Curtea constata ca practic nu mai exista temeiul juridic pentru acordarea daunelor morale solicitate in cazul prezent - potrivit art. 5 alin.1 lit. a din Legea nr. 221/2009), putand fi acordate in continuare, doar despagubirile la care se refera la art. 5 alin.1 lit. b si c din lege (inaplicabile in litigiu).


Lipsind temeiul juridic al cererii de daune morale, se constata ca analizarea celorlalte critici din apelurile declarate, nu se mai impune.


In consecinta, potrivit art. 296 cod procedura civil, Curtea va admite apelul formulat de S.R. prin M.F.P., va schimba sentinta, in sensul ca va respinge actiunea ca neintemeiata.






Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 2 din data 10.01.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Prejudiciu moral    Despagubiri    Daune morale    Masura administrativa    Legea 568/2001    Comisia pentru Acordarea unor Drepturi persoanelor persecutate din motive politice    Caracter politic    Restrictie domiciliara    Legea 118/1990    Legea 221/2009
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotarare AGA dividende. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 48/2020

Actiunea in angajarea raspunderii delictuale a unor autoritati publice, ca urmare a refuzului acestora de emite o hotarare de Guvern
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2204 din 26 noiembrie 2019

Invocarea exceptiei de necompetenta teritoriala dupa primul termen de judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 640/2020

O societate comerciala cu raspundere limitata are calitatea de profesionist, neputand fi asimilata in nicio imprejurare cu un consumator
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2259 din 3 decembrie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Hotararea care tine loc de contract de vanzare nu poate fi pronuntata in absenta inscrierii imobilelor in cartea funciara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2154 din 21 noiembrie 2019

Actiune in anularea inregistrarii. Invocarea incalcarii dreptului la imagine al persoanei juridice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificative anexate acestor facturi
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

RECURS: Instanta de apel nu a avut in vedere, la motivarea deciziei, cererea de modificare a actiunii initiale, ci doar argumentele din cererea de chemare in judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 186/2019

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Forma si continutul contractului de munca la domiciliu, in cazul activitatii de telemunca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Transmiterea unei boli venerice de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala
Sursa: MCP Cabinet avocati

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu