Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Neacordare daune morale. Creare prejudiciu material

Neacordare daune morale. Creare prejudiciu material

  Publicat: 21 Nov 2012       2169 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prin sentinta civila nr. 1267/19.04.2010 a Tribunalului Bucuresti a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamantul RM in contradictoriu cu paratul PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, actiune prin care reclamantul solicitase obligarea paratului sa-i asigure posibilitatea consultarii tuturor hotararilor prin care au fost solutionate cererile de acordare a despagubirilor formulate in baza Legii nr. 9/1998 si sa oblige paratul la plata daunelor morale de 2000 de lei.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a retinut incidenta disp. art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001, care excepteaza de la liberul acces la informatiile de interes public informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.


Astfel, hotararile emise in aplicarea Legii nr. 9/1998 cuprind astfel de date personale, respectiv numele, prenumele solicitantului, domiciliul acestuia, actul de identitate, aceleasi date in privinta eventualilor mostenitori, astfel ca aceste informatii sunt exceptate de la liberul acces al publicului.


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul RM, solicitand modificarea ei in sensul admiterii actiunii sale.


In motivarea recursului sau, reclamantul a criticat hotararea recurata, aratand ca prin respingerea actiunii i s-a facut un mare rau si i s-a creat un prejudiciu material prin neacordarea daunelor morale.


Invedereaza faptul ca "nota scrisa" depusa de reclamant la dosar prin care a prezentat anumite concluzii scrise pe marginea intampinarii paratului nu se regaseste in textul sentintei atacate, ceea ce este incompatibil cu statutul unui magistrat. Efectul neluarii in seama a concluziilor sale scrise este incalcarea principiului contradictorialitatii si pe cel al apararii partilor. Prin urmare, hotararea este nula.


Daca instanta ar fi pus in discutie capatul de cerere privind plata daunelor morale, arata recurentul in recursul sau, ar fi putut demonstra, cu jurisprudenta, ca daunele morale se acorda chiar in cazul in care se respinge principalul si ca nu trebuie demonstrate. Or, prin ignorarea acestui capat de cerere, instanta de fond i-a creat un prejudiciu material .


In plus, atat paratul, cat si instanta au schimbat obiectul cererii sale, fara a pune in discutie partilor acest lucru.


Legea nr. 677/2001 permite comunicarea informatiilor de interes public solicitate, in anumite conditii; astfel, pastrarea secretului numelui si prenumelui persoanelor respective ii revenea reclamantului, si nu paratului.


Prin intampinarea inregistrata la dosarul cauzei in data de 22 noiembrie 2010, intimatul parat PREFECTUL MUNICIPIULUI BUCURESTI a solicitat instantei respingerea recursului ca neintemeiat, aratand ca instanta de fond a constatat in mod corect ca, potrivit art. 12 lit. d din Legea nr. 554/2004, se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor informatiile cu privire la datele personale.



Examinand cauza sub toate aspectele ei potrivit disp. art. 3041 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:


1. Potrivit art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, text care fundamenteaza hotararea instantei de fond, "(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11^1, urmatoarele informatii:


..............


d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii".


Or, asa cum foarte corect a retinut instanta de fond, hotararile adoptate de Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, acte administrative individuale cuprinzand date personale ale solicitantilor, precum nume si prenume, domiciliu, act identitate, eventuale relatii de rudenie cu autorul s.a.m.d.


2. Recurentul se rezuma la a sustine ca Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date permite comunicarea informatiilor de interes public solicitate, in anumite conditii, fara insa a preciza nici care ar fi aceste conditii, aplicat la speta, nici cum sunt ele intrunite in prezenta cauza, dar mai ales fara a preciza motivele pentru care apreciaza ca aplicabila in cauza de fata a insasi legii care reglementeaza prelucrarea datelor cu caracter personal.


3. Reclamantul recurent mai arata ca, in motivarea hotararii tribunalului, nu se regasesc cele expuse in intitulata "nota scrisa", ceea ce ar atrage nulitatea sentintei.


Recurentul nu mentioneaza nici care ar fi aspectele redate in nota scrisa care ar fi trebuit analizate de instanta, dar mai ales care ar fi temeiul legal pentru a retine in consecinta nulitatea hotararii.


Aspectul invocat de recurent prin concluziile scrise depuse la dosarul tribunalului in data de 22 ianuarie 2010, apreciat de acesta ca relevant in solutionarea actiunii sale, vizeaza faptul ca atat presedintele tribunalului, cat si al ICCJ i-au permis accesul la hotararile judecatoresti pronuntate in materia Legii nr. 9/1998.


Instanta de recurs retine ca suntem in prezenta unor tipuri de acte diferite, cu regim juridic diferit, iar decizia administrativa a unor presedinti de instante de a permite accesul nelimitat la hotararile judecatoresti nu prezinta nicio relevanta in prezenta cauza.


4. Referitor la respingerea daunelor morale, urmare a respingerii capatului principal de cerere, recurentul s-a rezumat la a preciza ca, daca instanta ar fi pus in discutie capatul de cerere privind plata daunelor morale ar fi putut demonstra, cu jurisprudenta, ca daunele morale se acorda chiar in cazul in care se respinge principalul si ca nu trebuie demonstrate.


De asemenea, recurentul nu indica temeiul juridic pentru o atare pretinsa "punere in discutie", cat timp este vorba despre propriul sau capat de cere, iar nu de vreo cerere sau exceptie invocata de instanta din oficiu sau de partea adversa. Cu toate acestea, nu indica nici macar in recurs care ar argumentele sau jurisprudenta care sa ii sustina un atare punct de vedere.


Prin urmare, in lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea apreciaza recursul reclamantului ca vadit nefondat, urmand ca - in temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. - sa il respinga in consecinta.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.256 din data 07.02.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Tribunalul Bucuresti    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Mostenire    Mostenitor    Legea 9/1998    Despagubiri    Legea 544/2001    Daune morale    Legea 677/2001    Prejudiciu material    Informatii de interes public



Comentează: Neacordare daune morale. Creare prejudiciu material
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale a salariatului. Pagube incadrate in riscul normal al serviciului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 2851 din 31.05.2016

Decizie de concediere a salariatilor in baza unor criterii de discriminare. Reorganizare fictiva a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 100 din 19.01.2016

Sanctionarea salariatului pentru neindeplinirea obligatiilor de serviciu. Masura legala si temeinica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2783 din 15.03.2016

Salariul minim brut pe tara nu constituie valoare de referinta la algoritmul de calcul al salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea in cuprinsul deciziei a motivelor care au determinat desfiintarea postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr.3646 din 30.06.2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

[Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sensul notiunii de „convingere” a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro