Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Contractul de credit , Leasing si Asigurare » Contractul de asigurare bunuri. Limita despagubirilor in cazul avarierii autoturismului

Contractul de asigurare bunuri. Limita despagubirilor in cazul avarierii autoturismului

  Publicat: 07 Jan 2013       3115 citiri        Secţiunea: Contractul de credit , Leasing si Asigurare  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Valoarea autoturismului reiese din actele de proprietate depuse in sustinerea cererii de catre reclamanta, bunul fiind achizitionat la data de 09.05.2006.

Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Parte dintr-un proces
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Titluri de credit (efecte comerciale exprimate in moneda straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Acelasi lucru cu Despagubire.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.

In aceste conditii, nu se pot acorda despagubiri mai mari decat contravaloarea, la data producerii accidentului, a autoturismului avariat, avand in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului, definit ca rezultat negativ suferit de o anumita persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana .
Astfel, prin fapta ilicita a paratei patrimoniul reclamantei s-a diminuat in mod direct cu contravaloarea autoturismului acesteia, atata timp cat repararea avariilor acestuia a necesitat cheltuieli ce au depasit valoarea bunului distrus in cadrul accidentului de circulatie.
Optiunea reclamantei de a repara aceste avarii, in conditiile in care acestea depasesc valoarea bunului avariat prin fapta paratei, nu poate conduce la obligarea celui vinovat de savarsirea faptului ilicit la suportarea contravalorii reparatiilor in suma de 143.519,52 lei, deoarece aceasta ar conduce la imbogatirea fara just temei a reclamantei.
Repararea prejudiciului in cadrul raspunderii delictuale trebuie sa aiba ca scop numai inlaturarea integrala a efectelor faptului ilicit, prin repunerea partii vatamate in situatia anterioara producerii accidentului, iar nu sa constituie o sursa de dobandire a unor sume suplimentare fata de paguba suferita.



Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Rm.Valcea, la data de 13.01.2011, reclamanta S.C. V S.R.L. a chemat in judecata pe paratele S.C. B S.A. Sucursala Rm.Valcea, S.C. B S.A. si SED, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa oblige pe parate la plata in solidar a sumei de 143.519,52 lei, reprezentand daune materiale, suma de bani care urmeaza a fi actualizata cu dobanda legala pana la data platii efective.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca daunele materiale solicitate reprezinta prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a accidentului de circulatie produs in data de 14.05.2006, in urma caruia a rezultat avarierea autoturismului proprietatea sa, marca BMW cu nr. de inmatriculare xxx. Ca urmare a incidentului s-a format dosarul penal cu nr. yyyy/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Rm.Valcea, solutia finala fiind in sensul ca persoana vinovata de producerea accidentului de circulatie a fost numita SED, care a condus la acel moment autoturismul Skoda Octavia cu nr. de inmatriculare zzz, pentru care exista incheiata polita de asigurare de raspundere civila auto valabila din data de 01.07.2005 pana la data de 30.06.2010, la S.C. B ASIGURARI S.A, aceasta societate avand calitatea de parte responsabila civilmente (asigurator). Avariile suferite de autoturismul BMW au fost remediate pe cheltuiala societatii reclamante.
De asemenea, reclamanta a mai precizat ca sunt intrunite in cauza toate conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 998, 999 si 1003 Cod civil.
In sustinerea cererii au fost depuse Rezolutia de scoatere de sub urmarirea penala din 04.09.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Rm.Valcea, sentinta penala aa/11.02.2009 a Judecatoriei Rm.Valcea, Decizia penala nr.bb/R din 05.10.2009 a Tribunalului Valcea.
Parata S.C. B SA a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
Se precizeaza ca in cadrul politei de asigurare a autoturismului SKODA este inscris doar numarul de sasiu, nu si numarul de inmatriculare, fapt completat de adresa din data de 25.05.2006 a Ministerului de Interne in care sunt descrise imprejurarile producerii evenimentului rutier, act in care nu este mentionat decat numarul de inmatriculare.
In consecinta, se arata ca nu s-a dovedit identitatea intre cel care a provocat avaria autoturismului reclamantei si autoturismul asigurat, conditii in care se invoca incalcarea de catre reclamanta a obligatiei de a pune la dispozitia paratei toate documentele justificative.
Prin urmare, parata mentioneaza ca nu se putea efectua plata despagubirilor solicitate, lipsa documentelor doveditoare impunand respingerea cererii ca neintemeiate.
In sedinta publica de judecata din data de 23 februarie 2011, parata S.C. B S.A. a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Rm.Valcea.
In data de 16 martie 2011, instanta a calificat cererea de chemare in judecata, in temeiul art. 84 Cod procedura civila, ca fiind o cerere in materie comerciala, astfel ca Judecatoria Rm.Valcea si-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Valcea.
In fata tribunalului, reclamanta a inteles sa depuna in sustinerea cererii, inscrisurile emise de SC BM SRL in legatura cu efectuarea reparatiilor autoturismului avariat, actele de proprietate ale autoturismului, corespondenta purtata intre reclamanta si societatea de asigurare, actele incheiate de Politia Rm.Valcea si cele de urmarire penala, precum si ordinele de plata referitoare la efectuarea platii contravalorii reparatiilor, in completare fiind dispusa atasarea dosarului penal.
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, prin Incheierea din 21.09.2011 instanta a respins motivat exceptia invocata de catre parata B.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice ce a stabilit ca in urma analizarii documentelor depuse la dosar reiese legatura de cauzalitate directa intre avariile prezentate de catre reclamanta si coliziunea ce a avut loc la data de 14.05.2006, fiind justificate piesele, materialele si manopera, toate in valoare de 143.520,53 lei, suma pretinsa de reclamanta.
Fata de raportul de expertiza depus partile nu au formulat obiectiuni.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
La data de 14.05.2006 NB se deplasa la volanul autoturismului BMW (proprietatea reclamantei SC V SRL) pe strada Gral Magheru de pe raza municipiului Rm.Valcea pe directia Dragasani-Calimanesti, iar parata S ED circula dinspre Calea lui Traian spre bariere CF la volanul autoturismului Skoda.
Cele doua autoturisme au intrat in coliziune, incident stradal cercetat penal in cadrul dosarului /P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Rm.Valcea.
Prin Rezolutia de scoatere de sub urmarire penala din 04.09.2008 s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.184 alin.1 si 3 Cod penal a invinuitului NC B, retinandu-se in considerente ca starea de pericol a fost creata de SE care desi circula pe un sector de drum prevazut cu indicatorul ``Cedeaza trecerea`` nu a acordat in momentul traversarii intersectiei prioritate de trecere autoturismului condus de NCB.
In aceste conditii, NCB nu a mai avut timpul necesar pentru a efectua vreo manevra de ocolire sau franare, astfel incat sa se poata evita producerea accidentului rutier.
S-a retinut ca accidentul de circulatie nu ar fi putut fi evitat nici in conditiile in care NC s-ar fi deplasat cu o viteza de 50 km/h, astfel ca nu s-a retinut in sarcina acestuia vreo culpa in producerea accidentului rutier.
Impotriva rezolutiei s-a formulat plangere la Judecatoria Rm.Valcea, plangere respinsa prin Sentinta penala din 11.02.2009, sentinta in care s-a retinut ca, in urma administrarii unui probatoriu complet, respectiv declaratii de martori, proces-verbal de cercetare la fata locului cu schita aferenta si raport de expertiza tehnica auto, prin Ordonanta din 26.06.2007, prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Rm.Valcea a infirmat solutia adoptata in dosar, fiind redeschisa urmarirea penala si completarea acesteia de organele de cercetare penala prin efectuarea unei cercetari la fata locului - experiment, care sa stabileasca mai multe date tehnice raportat la sustinerile partilor, cum ar fi dimensiunea arbustilor si a gardului viu, a panoului din scuar, zona si directia razei de vizibilitate pentru un autoturism care circula dinspre magazinul Billa spre linia de cale ferata, punctul din care un autoturism devine vizibil de pe b-dul T.Vladimirescu cand circula spre str.G-ral Magheru si vice-versa.
Experimentul dispus prin aceasta ordonanta s-a realizat la data de 24.03.2008, fiind consemnat intr-un proces-verbal.
In urma noilor masuratori efectuate, s-a dispus completarea raportului de expertiza tehnica de catre expertul UI si expertul observator G C D.
Analizand concluziile acestora, organele de cercetare penala, prin referatul de scoatere de sub urmarire penala din data de 19.05.2008, au apreciat ca invinuitul( NCB) nu avea posibilitatea sa observe autoturismul condus de partea vatamata(SE) din cauza gardului viu ce exista pe scuarul ce desparte sensurile de mers de pe strada G-ral Magheru, decat in momentul in care acesta patrundea in intersectie, motiv pentru care nu a schitat nicio manevra de ocolire sau franare pentru a evita producerea accidentului, manevre pe care le-ar fi putut efectua daca ar fi realizat de la distanta de 69 metri intentia partii vatamate.
Cum invinuitul nu a avut posibilitatea reala sa prevada actiunea partii vatamate de a patrunde pe banda sa de circulatie, in sarcina acestuia nu s-a retinut vinovatia sub forma culpei.
Instanta a constatat, de asemenea, ca cei doi martori care au fost in autoturismul condus de intimat au relatat ca la intersectia anterioara situata in dreptul complexului Gama, intimatul oprise la semaforul electric, astfel ca putea fi mai usor vizibil de catre partea vatamata, neputandu-se sustine de catre aceasta ca autoturismul condus de intimat rula cu o viteza mai mare de 100 km/h, spatiul fizic si demarajul necesar acestei viteze neexistand, aspect rezultat si din concluziile raportului de expertiza.
S-a retinut ca desi martorii oculari IM si PL au declarat ca petenta a oprit in dreptul scuarului pentru a se asigura, acesta nu s-a asigurat corespunzator, ci, din culpa sa exclusiva, a rezultat coliziunea celor doua autoturisme.
In consecinta, instanta a concluzionat ca nu se poate pune semnul de echivalenta intre cauza si conditii, in speta, singura cauza reala de producere a accidentului fiind atitudinea culpabila a petentei de a nu respecta regulile de prioritate prin incalcarea dispozitiilor art.167 lit.c) din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002.
In recursul declarat impotriva sentintei sus-mentionate, prin Decizia penala din data de 05.10.2009 Tribunalul Valcea a stabilit ca, in mod legitim, instanta de fond a apreciat ca accidentul de circulatie s-a produs din vina exclusiva a petentei, tinand seama de circumstantele concrete in care acesta a survenit.
Astfel, s-a retinut ca, potrivit art.56 alin.2 din OUG nr.195/2002, la intersectiile cu circulatie dirijata, prin indicatoare, semafoare sau de catre agenti de circulatie, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestora.
In acest sens, dispozitiile art.167 din HG nr.85/2003, in vigoare la acea data, stipulau, printre altele, ca nu are prioritate de trecere vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia``Cedeaza trecerea``(lit.c).
Intersectia strazilor T.Vladimirescu(pe care se deplasa petenta) si G-ral Magheru(pe care circula intimatul) facea parte din categoria celor dirijate, inclusiv prin amplasarea indicatorului ``Cedeaza trecerea``, intalnit pe drumul pe care se realiza deplasarea conducatoarei auto.
Existand un astfel de indicator, de reglementare a prioritatii, petenta avea obligatia sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care aveau acest drept .
Intr-o atare situatie, accidentul produs ca urmare a faptului ca petenta, deplasandu-se prin intersectia respectiva, nu s-a asigurat temeinic(eficient) determinand coliziunea cu autoturismul la volanul caruia se afla numitul NCB, care circula pe drumul cu prioritate, dat fiind locul de impact, ester consecinta culpei exclusive a petentei, care nu a respectat indicatorul cu semnificatia amintita, nesocotind, astfel, regulile care disciplineaza circulatia pe drumurile publice.
Instanta de recurs a constatat ca, pentru a se putea retine vinovatia intimatului, nu este suficient sa se constate ca a incalcat prevederile legislatiei rutiere, ci si existenta unui raport cauzal intre nerespectarea acestora si rezultatul produs.
In aceste conditii, s-a invocat faptul ca este dovedit ca viteza de deplasare a autoturismului al carui conducator era intimatul a fost de 86 km/h, superioara celei admise pe sectorul respectiv de drum, limitata la 50 km/h(art.155 alin.1 din acelasi act normativ), aspect relevat de expertiza tehnica dispusa de organele de urmarire penala.
Insa, intimatul avea regim prioritar la trecerea prin intersectia in care a avut loc evenimentul rutier, intre nerespectarea normelor evocate si producerea acestuia neexistand nicio legatura de cauzalitate.
Drept urmare, instanta de recurs a concluzionat ca actiunea imprudenta a petentei reprezinta cauza(unica) a producerii accidentului, pe cand comportamentul intimatului nu are o asemenea valoare, de imprejurare determinanta a acestuia, ci doar de simpla conditie, care nu se inscrie in lantul cauzal.
Asa fiind, recursul a fost respins.
Autoturismul condus de NBC se afla in proprietatea reclamantei, fiind achizitionat in data de 09.05.2006 din Germania cu pretul de 32.760 EURO, asa cum rezulta din documentele depuse la dosar.
Dupa producerea accidentului acest autoturism a fost reparat, de catre SC BM SRL, fiind depuse devize de lucrari si facturi fiscale analizate de catre expertul SN cu prilejul efectuarii lucrarii dispuse de instanta.
Acesta a confirmat legatura de cauzalitate intre accidentul produs si avariile supuse repararii, precum si cuantumul acestora in valoare de 143.520,53 lei.
Suma sus-mentionata a fost achitata de catre reclamanta, in perioada septembrie-noiembrie 2006, potrivit ordinelor de plata depuse la dosar.
Fata de situatia expusa mai sus, instanta constata ca actiunea reclamantei este partial intemeiata pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare:
In cauza temeiul juridic al actiunii il constituie dispozitiile art.998 si urm Cod civil referitoare la raspunderea civila delictuala.
In speta, ne aflam sub incidenta prevederilor art.22 alin.1) Cod procedura penala, prevederi potrivit carora ``Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.``
In aceste conditii, instanta constata ca prin Sentinta penala nr.88/11.02.2009 ramasa definitiva prin Decizia penala nr.384/R din data de 05.10.2009, s-a stabilit cu putere de lucru judecat vinovatia exclusiva a paratei S E D in producerea accidentului de circulatie din data de 14.05.2006 ce a condus la avarierea autoturismului reclamantei.
Prin urmare, sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale referitoare la existenta prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate intre acestea si la existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul.
In legatura cu valoarea prejudiciului, instanta constata ca valoarea reparatiilor efectuate de catre reclamanta in cuantum de 143.519,52 lei este mai mare decat valoarea autoturismului reclamantei la data producerii accidentului-14.05.2006-32.760 EURO(114.135,84 lei contravaloare la cursul oficial al BNR).
Valoarea autoturismului reiese din actele de proprietate depuse in sustinerea cererii de catre reclamanta, bunul fiind achizitionat la data de 09.05.2006.
In aceste conditii, nu se pot acorda despagubiri mai mari decat contravaloarea, la data producerii accidentului, a autoturismului avariat, avand in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului, definit ca rezultat negativ suferit de o anumita persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana .
Astfel, prin fapta ilicita a paratei patrimoniul reclamantei s-a diminuat in mod direct cu contravaloarea autoturismului acesteia, atata timp cat repararea avariilor acestuia a necesitat cheltuieli ce au depasit valoarea bunului distrus in cadrul accidentului de circulatie.
Optiunea reclamantei de a repara aceste avarii, in conditiile in care acestea depasesc valoarea bunului avariat prin fapta paratei, nu poate conduce la obligarea celui vinovat de savarsirea faptului ilicit la suportarea contravalorii reparatiilor in suma de 143.519,52 lei, deoarece aceasta ar conduce la imbogatirea fara just temei a reclamantei.
Repararea prejudiciului in cadrul raspunderii delictuale trebuie sa aiba ca scop numai inlaturarea integrala a efectelor faptului ilicit, prin repunerea partii vatamate in situatia anterioara producerii accidentului, iar nu sa constituie o sursa de dobandire a unor sume suplimentare fata de paguba suferita.
Dispozitiile sus-citate trebuie raportate in speta de fata la cele speciale cuprinse in prevederile art.49-50 si art.55 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania.
Astfel, parata SED a condus autoturismul Skoda apartinand SC E SRL, autoturism ce a constituit obiect al Politei de asigurare obligatorie depusa la dosar.
Apararile paratei referitoare la nedovedirea existentei identitatii intre autoturismul asigurat si cel implicat in coliziune nu pot fi primite, atata timp cat in polita de asigurare este mentionat numarul sasiu sss, numar ce se regaseste in Certificatul de inmatriculare aflat la dosar.
Prin urmare, devin incidente prevederile art.49 lit.a) din Legea nr.135/1996, conform carora ``Asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in conformitate cu:
a) legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in legislatia respectiva si cel prevazut in contractul de asigurare.``
Cuantumul acestor despagubiri este stabilit de dispozitiile art.50 alin.1) din lege, care arata ca ``Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri .``
Legiuitorul a stabilit de asemenea, prin dispozitiile art.50 alin.1) ca ``Despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite.``
In consecinta, intrucat raporturile contractuale s-au stabilit intre proprietarul autoturismului Skoda si SC B-SUCURSALA RM.VALCEA, aceasta parata a fost obligata la plata sumei de 114.135,84 lei.
La aceasta suma s-a adaugat dobanda legala in cuantumul prevazut de art.3 din OG nr.9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti incepand cu luna noiembrie 2006 pana la data abrogarii actului normativ si in continuare pana la achitarea integrala a sumei, conform dispozitiilor art.1 alin.39 raportate la art.3 alin.1,2 si 4 din OG nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.


Pronuntata de: TRIBUNALUL VALCEA - SECTIA A II A CIVILA-SENTINTA Nr. 2299/2012 din 13 Iunie 2012


Citeşte mai multe despre:    Asigurare    Contract de asigurare    Parchetul de pe langa Judecatoria Rm. Valcea    Necompetenta    Tribunalul Valcea



Comentează: Contractul de asigurare bunuri. Limita despagubirilor in cazul avarierii autoturismului
Alte Speţe

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Autonomia locala. Principiu al administratiei publice in Noul Codul Administrativ (IV)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro