Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » RIL admis. Condamnarile cu caracter politic si restitutirea proprietatilor

RIL admis. Condamnarile cu caracter politic si restitutirea proprietatilor

  Publicat: 30 Apr 2013       3399 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia ICCJ 6/2013

PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL NR. 245 din 29 aprilie 2013

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Anii de domnie: 1688-1714. A incercat sa intareasca autoritatea domniei in tara Romaneasca si a realizat o importanta reforma fiscala. S-a amestecat si in Moldova, unde l-a sustinut, in anul 1693, pe Constantin Duca in preluarea tronului, iar in Transilvania a sustinut Biserica Ortodoxa din punct de vedere material
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3/2013 a fost constituit conform dispozitiilor art. 3306 alin. 2 din Codul de procedura civila si ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin .
La sedinta de judecata participa doamna Adriana Stamatescu, magistrat-asistent la Sectia I civila, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la bunurile confiscate prin hotarari de condamnare sau ca efect al masurilor administrative cu caracter politic, ce pot fi restituite prin echivalent .
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosarul cauzei au fost depuse urmatoarele inscrisuri: practica judiciara, raportul intocmit de judecatorii raportori si 3 cereri de interventie accesorie, formulate de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, de Tomus Alexandra, in nume propriu, precum si in numele a 255 de persoane, care au semnat cererea, si de Asociatia Fostilor Deportati in Baragan.
Fata de aspectele cuprinse in referatul magistratului-asistent referitoare la cererile de interventie formulate in cauza, Curtea acorda cuvantul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Doamna procuror Antonia Constantin pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de interventie, aratand ca dreptul de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu recurs in interesul legii apartine numai titularilor prevazuti expres si limitativ de art. 329 din Codul de procedura civila.
Inalta Curte, deliberand, in raport cu dispozitiile art. 51 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, respinge, ca inadmisibile, cererile de interventie accesorie formulate de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, Tomus Alexandra si Asociatia Fostilor Deportati in Baragan.
Doamna judecator Rodica Aida Popa, presedintele completului de judecata, constatand ca nu mai exista chestiuni prealabile sau exceptii, a acordat cuvantul reprezentantului procurorului general, doamna procuror Antonia Constantin, pentru sustinerea recursului in interesul legii.
Doamna procuror Antonia Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii, in sensul de a se stabili ca in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
pot fi acordate despagubiri materiale numai pentru aceleasi categorii de bunuri care fac obiectul reglementarii actelor normative speciale de reparatie, respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, sub imperiul carora partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie. A sustinut ca din verificarea jurisprudentiala a rezultat o practica neunitara a instantelor, conturandu-se doua mari orientari:



- intr-o prima orientare s-a apreciat ca dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se refera exclusiv la imobile prin natura lor si la bunuri mobile devenite imobile prin destinatie, raportat la dispozitiile art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; in favoarea acestei opinii sunt argumentele de interpretare gramaticala si sistematica a normei juridice;

- intr-o a doua orientare s-a decis ca pot fi restituite si bunuri mobile, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus; s-a apreciat ca din analiza Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul normativ reprezentat de legile de reparatie, se constata ca, daca cu privire la bunurile imobile au fost adoptate mai multe acte normative, pentru restituirea bunurilor mobile nu exista niciun act normativ similar; trimiterea la dispozitiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu are semnificatia unei limitari a sferei bunurilor, ci a preintampinarii posibilitatii de a se acorda o dubla reparatie pentru aceleasi prejudicii.In sustinerea recursului in interesul legii arata ca prima orientare jurisprudentiala este in litera si spiritul legii, deoarece trimiterea expresa a legiuitorului la prevederile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, conduce la concluzia ca persoana indreptatita poate solicita echivalentul valoric al bunurilor ce vizeaza numai domeniul de aplicare al acestor acte normative. De aceea principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus nu poate fi aplicat, atata vreme cat textul de lege indica clar si concis bunurile la care se refera. Aceasta concluzie este sustinuta de interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) si ale art. 5 alin. (5) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora acordarea masurilor prevazute de lege atrage incetarea de drept a procedurilor de solutionare a notificarilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inlaturandu-se, astfel, posibilitatea derularii unor proceduri paralele, cu aceeasi finalitate. Recursul in interesul legii aduce si un argument de interpretare teleologica, ce decurge din expunerea de motive a initiatorului proiectului Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, care a aratat ca adoptarea acestei solutii legislative a fost justificata de dificultatile legate de procesul punerii in aplicare a Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Solicitand admiterea recursului in interesul legii, subliniaza si utilitatea demersului, fata de faptul ca, desi termenul de prescriptie pentru introducerea cererilor de despagubiri s-a implinit, pe rolul curtilor de apel se afla inca asemenea cauze, ce pot fi solutionate diferit.
Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.



INALTA CURTE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept ce a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, in urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari, s-a constatat ca, in ceea ce priveste cererile de chemare in judecata formulate de persoanele vizate de Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din acest act normativ, solutiile instantelor de judecata cu privire la categoriile de bunuri pentru care pot fi solicitate despagubiri sunt divergente. Mai precis, problema de drept care a generat practica judecatoreasca neunitara vizeaza determinarea categoriilor de bunuri pentru care pot fi solicitate despagubiri in temeiul acestei dispozitii legale. La dosar au fost atasate hotarari judecatoresti exemplificative.
2. Examenul jurisprudential
2.1. Intr-o orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca, din conditia impusa de legiuitor pentru acordarea despagubirilor reprezentand echivalentul valoric al bunurilor confiscate - anume aceea ca bunurile respective sa nu fi fost restituite sau sa nu se fi obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare -, rezulta ca numai echivalentul banesc al bunurilor ce intra in domeniul de reglementare al acestor doua acte normative de reparatie poate fi solicitat in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Or, in domeniul de reglementare al Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu intra decat terenurile si constructiile (imobile prin natura), precum si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul (imobile prin destinatie), in acest sens fiind prevederile art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Asadar, chiar daca art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se refera in mod expres numai la imobile, aria sa de aplicare vizeaza exclusiv astfel de bunuri si, eventual, bunurile mobile devenite imobile prin destinatie, care fac obiectul legilor speciale de reparatie mentionate in acest text si pentru care nu s-au obtinut, inca, masuri reparatorii .
2.2. Intr-o alta opinie s-a sustinut ca Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie temei legal pentru restituirea prin echivalent atat a bunurilor imobile, preluate in urma aplicarii masurilor abuzive prevazute de acest act normativ, cat si a celor mobile, intrucat legiuitorul s-a referit in cuprinsul art. 5 alin. (1) lit. b) la bunuri confiscate, nu la bunuri imobile confiscate, or ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (regula de interpretare logica a legii civile potrivit careia unei formulari generale a textului legal trebuie sa ii corespunda o aplicare a sa generala, fara a introduce distinctii pe care acesta nu le contine).
Asadar, din analiza Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul normativ reprezentat de legile
de reparatie, se constata ca, daca pentru restituirea imobilelor confiscate abuziv de stat au fost adoptate succesiv, in timp, diferite acte normative, pentru restituirea bunurilor mobile confiscate ca efect al condamnarilor sau masurilor administrative cu caracter politic nu a existat, pana la aparitia legii precizate, niciun alt act normativ similar, astfel incat nu se poate afirma, in mod rational, ca aceasta categorie de bunuri nu ar face obiectul ei de reglementare.
Trimiterea din art. 5 alin. (1) lit. b) la Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, vizeaza situatia in care, intre bunurile confiscate, s-au aflat si imobile pentru care persoanele indreptatite au obtinut despagubiri in temeiul acestor acte normative si urmareste a evita situatia in care s-ar putea obtine o dubla despagubire pentru acelasi imobil. Norma de trimitere nu poate fi interpretata in sensul ca ar exclude bunurile mobile din categoria bunurilor pentru care se pot acorda despagubiri materiale.
3. Opinia procurorului general
Procurorul general a apreciat primul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.
Prin argumentele expuse s-au sustinut urmatoarele:
Din analiza dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca legiuitorul a impus o dubla conditionare pentru acordarea despagubirilor reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate, si anume:
- bunurile sa fi fost confiscate prin hotararea de condamnare sau, dupa caz, ca efect al masurii administrative abuzive;

- bunurile sa nu fi fost restituite persoanei indreptatite sau aceasta sa nu fi obtinut despagubiri prin echivalent, in conditiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.Trimiterea expresa a legiuitorului la prevederile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, conduce la concluzia ca persoana indreptatita poate solicita echivalentul valoric numai pentru bunurile ce vizeaza domeniul de aplicare al acestor acte normative.
Or, in sfera de aplicare a Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se circumscriu, prin excelenta, numai bunurile imobile.
Prin urmare, persoana indreptatita poate solicita despagubiri, reprezentand echivalentul valoric, numai pentru terenuri cu sau fara constructii (imobile prin natura), bunuri mobile devenite imobile prin incorporare in constructii si pentru utilaje si instalatii preluate odata cu imobilul, reglementarea in materie fiind de stricta interpretare si aplicare.



4. Raportul asupra recursului in interesul legii
4.1. La data de 8 februarie 2012, prin Adresa nr. 12.770/5.045/III-5/2012, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu solutionarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general, in temeiul art. 329 din Codul de procedura civila, cu privire la ``interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, modificata si completata, in referire la bunurile confiscate prin hotarari de condamnare sau ca efect al masurilor administrative cu caracter politic, ce pot fi restituite prin echivalent``.
Referitor la chestiunea admisibilitatii recursului in interesul legii, prin raportul intocmit in cauza s-a apreciat ca acesta indeplineste conditiile de admisibilitate impuse de art. 329 si art. 3305 alin. 1 din Codul de procedura civila, fiind exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si avand ca obiect o problema de drept solutionata in mod diferit, neunitar, prin hotarari judecatoresti irevocabile pronuntate de mai multe instante de judecata .
4.2. In ceea ce priveste solutia propusa prin raportul asupra recursului in interesul legii intocmit in cauza, s-a apreciat ca se impune admiterea acestuia, urmand a se stabili ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi acordate despagubiri materiale numai pentru aceleasi categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparatie, respectiv Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sub imperiul carora partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie.



INALTA CURTE, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorii raportori si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, iar recursul in interesul legii este admisibil, fiind indeplinite cumulativ cerintele impuse de dispozitiile art. 329 din Codul de procedura civila, cu referire la autorul sesizarii si existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretata.
Articolul 5 alin
(1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca:
(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
b)acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare
In temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi acordate despagubiri numai pentru acele categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparatie - Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, cu conditia ca partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie in temeiul acestor legi, pentru urmatoarele argumente:
a)Interpretarea logica a normei legale analizate sustine aceasta concluzie.Asa cum rezulta din cuprinsul sau, art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza dreptul oricarei persoane care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic de a solicita acordarea de
despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, ``daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare``.
Din conditia impusa de legiuitor pentru acordarea despagubirilor reprezentand echivalentul valoric al bunurilor confiscate - anume aceea ca bunurile respective sa nu fi fost restituite sau sa nu se fi obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, rezulta ca numai echivalentul banesc al bunurilor ce intra in domeniul de reglementare al acestor doua acte normative de reparatie poate fi solicitat in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Numai in acest fel se justifica trimiterea expresa a legiuitorului, in cuprinsul normei citate, la prevederile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Or, asa cum rezulta din continutul prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in domeniul de reglementare al acestei legi, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu intra decat terenurile si constructiile (imobile prin natura), precum si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul (imobile prin destinatie).
Regula de interpretare logica ubi lex non distinguit, nec non distinguere debemus nu este aplicabila normei analizate, intrucat ea presupune, prin ipoteza, un text legal conceput in termeni generali.
Or, desi in cuprinsul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, legiuitorul reglementeaza acordarea de ``despagubiri reprezentand valoarea bunurilor confiscate``, fara a distinge intre bunuri mobile si bunuri imobile, ulterior, prin trimiterea expresa, facuta in cadrul aceleiasi norme, la dispozitiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, individualizeaza categoriile de bunuri pentru care pot fi acordate despagubiri .
Raportarea facuta de legiuitor la cele doua acte normative determina o distinctie in privinta bunurilor ce intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si inlatura aplicarea regulii de interpretare mentionate anterior.
b)Interpretarea gramaticala a normei analizate conduce la aceeasi concluzie.Astfel, art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca pot fi solicitate ``despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate (...), daca bunurile respective nu i-au fost restituite (...) in conditiile Legii nr. 10/2001 (...) sau ale Legii 247/2005``.
Termenul ``respective`` se raporteaza la bunurile confiscate, pe care, ulterior, le individualizeaza prin trimiterea facuta la cele doua legi de reparatie. Legatura pe care acest termen o realizeaza intre categoria bunurilor confiscate, pentru care pot fi solicitate despagubiri si cea a bunurilor care nu au fost deja restituite in conditiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate avea decat semnificatia unei identitati intre cele doua categorii de bunuri .
c)Concluzia este sustinuta si de o interpretare sistematica a dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.Astfel, potrivit alin. (5) al acestui articol: ``Acordarea de despagubiri in conditiile prevazute la alin. (1) lit. b) atrage incetarea de drept a procedurilor de solutionare a notificarilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare``.
Numai daca despagubirile acordate in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se refera la aceleasi categorii de bunuri pentru care partea interesata poate obtine reparatii in baza Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau a Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se justifica reglementarea enuntata anterior, cuprinsa in alin. (5) al aceluiasi articol, si al carei scop nu poate fi decat acela de a inlatura posibilitatea derularii unor proceduri paralele, avand aceeasi finalitate.
Intentia legiuitorului de a limita categoriile de bunuri pentru care pot fi solicitate despagubiri in conditiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, la acele bunuri care fac obiectul legilor speciale de reparatie - Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, rezulta si din expunerea de motive care a insotit proiectul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Initiatorul proiectului legislativ a sustinut necesitatea adoptarii acestui act normativ inclusiv prin argumente legate de dificultatile de punere in aplicare a Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste restituirea in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist, bunuri pe care art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, le califica ca fiind imobile preluate in mod abuziv.
Interpretarea propusa nu incalca art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a afirmat in mod constant ca normele Conventiei Europene nu impun statelor contractante nicio obligatie specifica de reparare a prejudiciilor cauzate inainte ca ele sa ratifice Conventia si ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie nu poate fi interpretat ca restrangand libertatea statelor contractante de a alege conditiile in care accepta sa restituie bunurile ce le-au fost transferate inainte de ratificarea Conventiei.
Or, adoptarea unei norme care sa reglementeze dreptul persoanelor indreptatite de a beneficia de acordarea de despagubiri numai pentru anumite categorii de bunuri confiscate face parte din marja de apreciere in ceea ce priveste politica economica si sociala, pe care Curtea Europeana a recunoscut-o ca fiind la dispozitia statelor contractante.
Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea proceselor.



INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:

Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca pot fi acordate despagubiri materiale numai pentru aceleasi categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparatie, respectiv Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sub imperiul carora partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie.
Obligatorie.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 15 aprilie 2013.
VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
RODICA AIDA POPA
Magistrat-asistent,
Adriana Stamatescu


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 3/2013


Citeşte mai multe despre:    RIL    Legea 221/2009    Legea 10/2001    Legea 247/2005



Comentează: RIL admis. Condamnarile cu caracter politic si restitutirea proprietatilor
Alte Speţe

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Deconcentrarea administrativa – principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu