Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Viol. Neindeplinirea conditiilor privind desistarea

Viol. Neindeplinirea conditiilor privind desistarea

  Publicat: 25 Jul 2013       2776 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Asupra recursurilor de fata;
Prin sentinta penala nr. 2853/27.11.2008, pronuntata de J u d e c a t o r i a C r a i o v a, s-au dispus urmatoarele :

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie.In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Orice forma de violenta fizica, psihologica sau sexuala, care pune in pericol siguranta si bunastarea unui membru al familiei si/sau recurgerea la forta fizica ori emotionala, inclusiv violenta sexuala, in cadrul familiei sau gospodariei.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Parti componente ale infractiunii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in cap. V, t. III, art. 72, C. pen., partea generala, unul dintre principiile (institutiile) de baza ale dreptului penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Parti componente ale infractiunii.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. a fost achitat inculpatul U. E. F. D. pentru savarsirea infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 99 si urm. C.p.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. au fost achitati inculpatii N. E. A si D. O. pentru savarsirea infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 C.p.

In baza art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a C.p. cu aplic. art. 99 si urm. C.p. a fost condamnat inculpatul U. E. F. D. - fiul lui E. si M., nascut la 29.01.1991, in C, D, CNP (...), cetatenia romana, studii liceale, necasatorit, fara ocupatie, fara antecedente penale, domiciliat in com. E., sat N., D, ffl in com. E. T., jud. D, la pedeapsa de 4 ani inchisoare.

In temeiul art 71 C.p. s-au interzis inculpatului, dupa implinirea varstei de 18 ani, exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei principale.

In temeiul art. 88 C.p s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive de la 22.07.2008 la zi, iar in baza art. 350 C.p.p. mentine starea de arest a inculpatului.

In baza art. 20 C.p. rap. la art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a C.p. cu aplic. art. 75 lit. c C.p.a fost condamnat inculpatul N. E. A - fiul lui J. si G., nascut la 14.11.1989, in C, D, CNP (...), cetatenia romana, studii 10 clase, necasatorit, fara ocupatie, fara antecedente penale, domiciliat in com. E. T., sat H E.,(...), D, la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

In temeiul art 65 C.p. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In temeiul art 71 C.p. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei principale.

In temeiul art. 88 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive de la 23.07.2008 la zi, iar in baza art. 350 C.p.p. s-a mentinut starea de arest a inculpatului.

In baza art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a C.p. cu aplic. art. 75 lit. c C.p. a fost condamnat inculpatul D. O. - fiul lui E. si B., nascut la 09.09.1988, in S, dolj, CNP (...), cetatenia romana, studii 1 1clase, necasatorit, ocupatie electrician, fara antecedente penale, domiciliat in com. E. T., sat H E.,(...), D, la pedeapsa de 6 ani inchisoare.

In temeiul art 65 C.p., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei principale.

In temeiul art 71 C.p., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe durata executarii pedepsei principale.

In temeiul art. 88 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive de la 23.07.2008 la zi, iar in baza art. 350 C.p.p. s-a mentinut starea de arest a inculpatului.

S-a luat act ca partile vatamate J. B. H.a, E. N. H., si N. B. B. M., nu s-au constituit parti civile in procesul penal.

In baza art. 191 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 100 lei reprezinta onorariu B. oficiu pentru asistenta partii vatamate J. B. H.a.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In seara zilei de 21.07.2008, in jurul orelor 2300, inculpatul U. E. F. D. a avut o discutie telefonica cu partea vatamata J. B. H.a, pe care o cunoscuse anterior, si a invitat-o la un suc, la un restaurant din municipiul C. Inculpatul i-a comunicat partii vatamate ca va veni impreuna cu un var, inculpatul D. O.. In realitate, acesta s-a inteles cu inculpatii N. E. A si D. O. sa o ia pe partea vatamata si sa intretina raporturi sexuale cu aceasta.

Astfel, cei trei inculpati au plecat cu autoturismul Opel Astra, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare bulgaresti, la volanul caruia s-a aflat inculpatul D. O., din com. E. T. si au ajuns in municipiul C, in apropierea Spitalului Clinic Judetean de Urgenta C unde hotarasera sa se intalneasca cu partea vatamata. Partea vatamata a fost de acord sa-i insoteasca, insa, in momentul in care s-a urcat in autoturism, se aflau doar inculpatii U. E. F. D. si D. O., ulterior urcand si inculpatul N. E. A, precum si minorii N. B. B. si E. N. H..

Inculpatul U. E. F. D. i-a spus partii vatamate J. B. H.a ca vor merge la restaurantul ``E.", situat la periferia Mun. C, insa la iesirea din oras, catre com. Podari, inculpatii au continuat drumul, oprind autoturismul in padurea G E.. La iesirea din C, observand ca au trecut de locul unde se afla restaurantul, partea vatamata l-a intrebat pe inculpatul U. E. F. D. unde se deplaseaza, iar acesta i-a raspuns ca o sa vada atunci cand vor ajunge.

In apropierea padurii din G E., inculpatul D. O. a patruns cu autoturismul pe un drum forestier. Intrucat autoturismul s-a blocat in nisip, toate persoanele s-au dat jos, iar inculpatii si cei 2 minori au impins autoturismul catre padure, circa 100-150 metri.

Autoturismul a fost oprit langa padure, iar inculpatul U. E. F. D. a luat-o pe partea vatamata J. B. H.a si s-a dus cu aceasta in padure, la circa 30 metri departare. In acest timp, ceilalti inculpati, precum si minorii N. B. B. si E. N. H., au ramas langa autoturism, fara sa poata observa ce se intampla intre inculpatul U. E. F. D. si partea vatamata J. B. H.a.

Inculpatul U. E. F. D., prin amenintare cu acte de violenta, i-a cerut lui J. B. H.a sa se dezbrace. Partea vatamata a refuzat, motiv pentru care a fost lovita de catre inculpat cu pumnii in zona capului, dupa care a fost dezbracata, inculpatul U. E. F. D. intretinand un raport sexual normal cu aceasta, impotriva vointei ei.

Dupa terminarea raportului sexual, inculpatul U. E. F. D. s-a intors la autoturism si i-a spus inculpatului N. E. A sa se duca sa intretina relatii sexuale cu partea vatamata. Inculpatul N. E. A s-a dus la partea vatamata, care nu apucase sa se imbrace. Desi partea vatamata i-a spus inculpatului ca nu doreste sa intretina cu acesta relatii sexuale, N. E. A s-a dezbracat, s-a asezat langa partea vatamata si a incercat sa intretina cu aceasta un raport sexual normal. In acel moment, partea vatamata plangea, iar inculpatul, desi a incercat, nu a mai avut, pe moment, capacitatea fiziologica de a intretine raport sexual, motiv pentru care s-a intors la autoturism si le-a povestit acest lucru prietenilor sai.

Inculpatul U. E. F. D. i-a spus in acel moment si inculpatului D. O. sa se duca la partea vatamata sa intretina cu aceasta relatii sexuale. D. O. s-a dus in padure, iar partea vatamata plangea si i-a spus acestuia ca nu doreste sa intretina cu el relatii sexuale. D. O. a constrans-o pe partea vatamata si a intretinut cu aceasta un raport sexual normal si un raport sexual anal.

Dupa ce s-a intors inculpatul D. O., U. E. F. D. i-a rugat si pe cei doi minori, N. B. B. si E. N. H. sa intretina relatii sexuale cu partea vatamata, insa acestia au refuzat.

Cei trei inculpati, impreuna cu minorii si partea vatamata J. B. H.a s-au intors cu autoturismul in mun. C, si au lasat-o pe aceasta din urma in acelasi loc de unde au plecat, respectiv Spitalul Clinic Judetean de Urgenta. Cand a coborat din masina, inculpatul D. O. i-a spus partii vatamate sa nu se duca la politie sa reclame ce s-a intamplat.

Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a coroborat declaratiile partilor vatamate si inculpatilor date in cursul urmaririi penale, declaratiile martorilor J. N. si D. E. precum si actele medico-legale intocmite de IML C.

Astfel, in cursul urmaririi penale, cei trei inculpati, atat in declaratiile date la organele de politie, cat si in cele date la Parchet sau in fata instantei de judecata, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva, au recunoscut savarsirea faptelor de viol, precizand in amanunt, modalitatile de comitere a acestora. Toate aceste declaratii se coroboreaza cu declaratiile date de partile vatamate J. B. H.a, N. B. B. si E. N. H., in cursul urmaririi penale.

In cursul cercetarii judecatoresti, inculpatii au revenit asupra declaratiilor date anterior si nu au mai recunoscut savarsirea faptelor, precizand ca partea vatamata a fost de acord sa intretina cu ei relatii sexuale. Acestia au invocat motive diverse, in principal ca au fost fortati de politisti sa declare in sensul dorit de acestia, au fost loviti de organele de politie, nu li s-a permis sa ia legatura cu avocatii. In legatura cu declaratiile care au fost date in fata procurorului si a judecatorului care a dispus arestarea preventiva, inculpatii au precizat ca nu au declarat adevarul intrucat in acel moment declaratiile celelalte erau impotriva lor, au considerat ca este bine la momentul respectiv sa recunoasca faptele.

De asemenea, pentru motive similare, minorii parti vatamate N. B. B. si E. N. H. au revenit asupra declaratiilor date in cursul urmaririi penale si au precizat ca nu au stiut ce s-a intamplat in padure intre inculpati si partea vatamata J. B. H.a.

Initial, in cursul cercetarii judecatoresti si partea vatamata J. B. H.a a revenit asupra declaratiilor date in cursul urmaririi penale, precizand ca nu a declarat adevarul intrucat a dorit sa ascunda acest lucru parintilor sai.

Ulterior, fiind cercetata de Parchetul de pe langa J u d e c a t o r i a C r a i o v a, pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C.p., partea vatamata a revenit din nou si a aratat ca in cursul urmaririi penale a declarat adevarul, pozitie procesuala pe care a mentinut-o cu ocazia reaudierii de catre instanta de judecata la termenul din data de 18.11.2008.

In cazul in care, fiind reaudiate in cursul cercetarii judecatoresti, partile au revenit asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala, instanta de judecata va retine numai acele declaratii care, in raport cu toate elementele cauzei, pot fi considerate ca exprima adevarul, indiferent in ce stadiu al procesului au fost facute. Instanta considera ca reflectand adevarul cu privire la infractiunea de viol pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, declaratiile date de inculpati si parti vatamate in cursul urmaririi penale, intrucat acestea se coroboreaza atat intre ele, cat si cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu actele medico-legale atasate la dosar.

Astfel, martora D. E. a aratat ca a participat la efectuarea unei conduceri in teren in legatura cu faptele intamplate in noaptea de 21/22.07.2008. Martora a precizat ca partea vatamata era zgariata pe fata, a sustinut ca a fost violata de mai multe persoane . Partea vatamata era agitata, derutata, tremura si plangea. In zilele urmatoare, martora a discutat cu partea vatamata, aceasta i-a spus ca a fost dusa cu un autoturism in padurea din G E., unde a fost violata de 3 persoane . (fila 204).

De asemenea, martora J. N. a aratat ca a discutat dupa comiterea faptelor cu partea vatamata, a observat ca este zgariata, aceasta i-a spus ca a fost violata de mai multe persoane .

Prin raportul de constatare medico-legala nr. 2642/A/04.08.2008 emis de IML C, s-a stabilit ca partea vatamata J. B. H.a prezinta deflorare completa, recenta, ce poate data din 21.07.2008, fiind confirmat un raport sexual recent, ce poate avea aceeasi data, aspect ce rezulta din prezenta spermatozoizilor intregi si a capetelor de spermatozoizi in secretia vaginala. De asemenea, s-a concluzionat ca la nivelul regiunii anale prezinta leziuni traumatice, fapt ce confirma ca inculpatul D. O. a intretinut si raport sexual anal cu partea vatamata. Totodata, pe corpul partii vatamate (la nivelul capului, spate, umeri, D. etc.) au fost depistate leziuni traumatice, produse prin lovire cu si de corpuri dure si zgariere, fiind asadar, fara dubiu, ca raporturile sexuale au fost obtinute prin violenta . De altfel, chiar in raportul de constatare medico-legala se arata ca desi prin localizare leziunile nu sunt specifice unui raport sexual cu forta, acestea au putut fi produse in conditiile agresiunii sexuale suferite de partea vatamata.

In legatura cu infractiunile de coruptie sexuala retinute in sarcina inculpatilor prin rechizitoriu, instanta constata urmatoarele:

Potrivit art. 202 alin.1 Codul penal, constituie infractiunea de coruptie sexuala actele cu caracter obscen savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui minor. Pentru a fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni este astfel necesar ca minorul sa fi fost de fata sau intr-un loc de unde ar fi putut vedea sau auzi actele cu caracter obscen savarsite de inculpat.

In cauza de fata, instanta a retinut ca, in conformitate cu toate declaratiile date in cursul cercetarii judecatoresti, minorii N. B. B. si E. N. H. au ramas langa autoturismul parcat langa padure, in timpul in care inculpatii au intretinut sau au incercat sa intretina relatii sexuale cu partea vatamata J. B. H.a. Intrucat aceste raporturi sexuale au avut loc in padure, la o distanta de circa 30 metri de autoturism, pe timp de noapte (la fata locului nefiind nicio lumina naturala sau artificiala, chiar si farurile autoturismului fiind stinse, dupa cum rezulta din declaratiile partilor) apare ca evidenta concluzia ca minorii N. B. B. si E. N. H. nu au putut sa observe sau sa auda ce se intampla intre inculpati si partea vatamata J. B. H.a.

Tinand cont ca aceste raporturi sexuale (acte cu caracter obscen) nu au fost savarsite in prezenta minorilor-parti vatamate, faptele inculpatilor U. E. F. D., N. E. A si D. O. nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 C.p. Drept urmare, instanta va dispune, in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. achitarea inculpatului U. E. F. D. pentru savarsirea infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 99 si urm. C.p. si a inculpatilor N. E. A si D. O. pentru savarsirea infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 C.p.

Impotriva sentintei penale au declarat apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova si inculpatii N. E. A, D. O. si U.-E. F.-D..

In apelul parchetului s-a criticat hotararea instantei de fond sub aspectul netemeiniciei si nelegalitatii, apreciindu-se ca in mod gresit instanta de fond a dispus achitarea inculpatilor U. E. F. D., N. E. A si D. O. in baza art.11 pct. 2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod pr.penala, pentru savarsrea infractiunii de coruptie sexuala prev. de art. 202 alin. 1 c.pen., solutie gresita in raport de probele administrate in cauza, retinand in mod eronat faptul ca nu rezulta din probe ca inculpatii au comis infractiunea de viol in prezenta minorilor E. N. H. si N. B. B. M., motivandu-se ca instanta s-a limitat numai la porbele administrate in cursul cercetarii judecatoresti nu si la cele din cursul urmaririi penale.

Astfel, ``se observa ca declaratiile date in calitate de martor de numitul E. N. H., aflate la fila 69 si 72 dindosarul de urmarie penala in care descrie cu lux de amanunte actele esxuale dintre partea vatamata J. B. H.a si inculpati prin constrangerea victimei. Relevante sunt si declaratiile in calitate de martor ale numitului N. B. B., aflate la fila 74 si 78 din dosarul de urmarire penala, unde si acesta relateaza ca si martorul E. N.. S-a apreciat ca pentru existenta infractiunii de coruptie sexuala este necesar ca actele cu caracter obscen sa se desfasoare intr-un loc unde minorul le-a putut vedea sau auzi, ori din declaratiile celor doi martori indicati mai sus rezulta faptul ca acestia au avut posibilitatea nemijlocita sa auda si sa vada actele sexuale care au avut loc intre partea vatamata si inculpati, perceperea acestor fapte de catre minori putand avea consecinte deosebit de grave asupra dezvoltarii ulterioare a acestora.

In apelurile declarate de inculpati acestia critica sentinta sub aspectul netemeiniciei si nelegalitatii.

In motivele de apel formulate de inculpatul U. E. F. D. s-a invocat faptul ca in mod gresit instanta de fond a dat valoare probatorie numai probelor administrate in faza de urmarire penala cu motivarea ca ``acestea se coroboreaza intre ele``, de asemenea, s-a aratat ca instanta de fond nu a dat relevanta nici faptului ca partea vatamata si-a schimbat a doua oara declaratia in fata instantei, dupa ce fusese audiata la parchet intr-o alta cauza in care era invinuita de savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului.

S-a mai criticat sentinta si sub aspectul netemeiniciei, apreciindu-se ca la individualizarea pedepselor nu s-a dat eficienta criteriilor generale de individualizare si nici circumstantele personale ale inculpatilor.

Prin decizia penala nr.17 din 10 februarie 2009, Tribunalul Dolj, a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice; a admis apelurile declarate de inculpati; a respins apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova; a desfiintat in parte sentinta sub aspectul laturii penale.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatilor U. E. F. D. de la 4 ani la 3 ani inchisoare, N. E. A de la 3 ani la 2 ani si 6 luni inchisoare si D. O. de la 6 ani la 5 ani inchisoare.

S-au dedus in continuare detentia si mentine starea de arest a inculpatilor.

S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

Apelul declarat de parchet este nefondat, urmand sa fie respins pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare, iar apelurile declarate de inculpati s-a apreciat ca fiind intemeiate numai sub aspectul netemeiniciei, urmand sa fie admise si sa fie desfiintata sentinta in parte .

Astfel, vis-a-vis de apelul parchetului, tribunalul a retinut ca solutia de achitare a inculpatilor pentru savarsirea infractiunii prev.de art. 202 alin 1 Cod penal, pronuntata de instanta de fond este legala, tinand cont de declaratiile martorilor, minorii, N. B. B. si E. N. H. care relateaza faptul ca au ramas langa autoturismul parcat langa padure, in timpul in care inculpatii au intretinut sau au incercat sa intretina raport sexual cu partea vatamata. Aceste raporturi au avut loc in padure, la o distanta de cca. 30 metri de locul unde era parcat autoturismul, pe timp de noapte, nefiind aprinse nici macar farurile autoturismului, dupa cum rezulta din declaratiile partilor, imprejurare in care este evident faptul ca minorii nu au putut sa observe sau sa auda ce se intampla intre inculpati si partea vatamata.

Cu privire la cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de aparatorul inculpatului D. O. in sarcina caruia s-a retinut infractiunea prev. de art. 197 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 75 lit.c Cod penal, tribunalul a respins-o ca neintemeiata, infractiunea de viol fiind savarsita in conditiile descrise in actul de sesizare .

Retinand in mod corect starea de fapt, imprejurarile savarsirii faptei instanta de fond a facut o corecta incadrare in drept, dar trecand la individualzarea pedepselor aplicate inculpatilor in raport de criteriile generale de individualzare, prev. de art.72 Cod penal, a aplicat pedepse intr-un cuantum ridicat, totusi, in raport de circumstantele personale ale fiecarui inculpat, de concluziile referatelor de evaluare intocmite in cauza de Serviciul de Probatiune de pe langa T r i b u n a l u l D o l j, care evidentiaza factori pozitivi de natura a inhiba pe viitor aparitia unui comportament infractional, existenta unor modele pozitive de comportament in familiile celor trei inculpati, obisnuinta acestora de a avea un program echilibrat si de a desfasura activitati constructive aducatoare de venituri, frecventa cursurilor scolare si nu in ultimul rand regretul pentru fapta comisa, astfel incat in raport de acestea aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevazut de textul de lege ar fi de natura sa-si atinga scopul preventiv si educativ.

Cu referire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta de fond corect a apreciat ca scopul preventiv al acesteia nu poate fi atins, tinand cont de gravitatea faptei, decat prin executarea acesteia in regim de detentie .

Fata de acestea, tribunalul a respins ca nefondat apelul parchetului si a admis apelurile inculpatilor, a desfiintat in parte sentinta sub aspectul laturii penale; a redus pedepsele aplicate inculpatilor U. E. F. de la 4 ani inchisoare la 3 ani inchisoare pentru inculpatul N. E. A de la 3 ani la 2 ani si 6 luni si pentru inculpatului D. O. de la 6 ani la 5 ani inchisoare.

S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei, iar cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.

Impotriva ambelor hotarari au formulat in termen legal recursuri Ministerul Public si cei trei inculpati.

In recursul declarat, Ministerul Public a declarat hotararile ca fiind nelegale si netemeinice, deoarece in mod gresit s-a dispus achitarea celor trei inculpati pentru savarsirea infractiunii prev.de art.202 alin.1 Cod penal, in baza art.10 lit.d Cod pr.penala, instantele retinand o stare de fapt eronata, respectiv aceea ca violarea partii vatamate a avut loc la o distanta de circa 30 de metri de locul in care se aflau minorii parti vatamate, acestia, datorita si intunericului, neavand posibilitatea sa auda sau sa observe ce s-a intamplat. Aceasta stare de fapt este retinuta gresit de prima instanta, deoarece din probatoriul administrat rezulta ca cei doi minori se aflau la o distanta de doar 4-5 metri de locul savarsirii violului, avand astfel posibilitatea de a auzi si vedea ce s-a intamplat.

Al doilea motiv de recurs, al Ministerului Public, vizeaza gresita individualizare a pedepselor aplicate celor trei inculpati, prin raportare la criteriile generale de individualizare, cat si la exigentele impuse de dispozitiile art.52 Cod penal, privitoare la scopurile pedepsei, impunandu-se, avand in vedere si formele agravante in care au fost savarsite infractiunile, majorarea pedepselor aplicate inculpatilor la nivelul celor stabilite de instanta de fond, fiind neoportuna reducerea lor de catre instanta de apel.

Recurentul inculpat N. E. A a criticat hotararile sub doua aspecte, respectiv, intr-o prima teza, solicitand achitarea sa pentru savarsirea infractiunii de tentativa la viol, deoarece exista o cauza de nepedepsire, respectiv desistarea, prev.de art.22 Cod penal, fiind intrunite elementele acesteia. In cea de-a doua teza, recurentul inculpat a solicitat reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicata, in sensul diminuarii acesteia.

Inculpatul D. O. a criticat hotararile pronuntate anterior sub trei aspecte, solicitand, intr-o prima teza, admiterea recursului in baza art.38515 rap.la art.3859 pct.18 Cod pr.penala, in sensul achitarii sale pentru savarsirea infractiunii de viol, avand in vedere ansamblul probelor administrate in cauza, si in special certificatul medico-legal, si din care nu rezulta exercitarea de violente asupra partii vatamate in vederea intretinerii unui raport sexual .

Cea de-a doua critica a recurentului D. O. se refera la gresita retinere si condamnare a sa pentru forma agravanta a infractiunii de viol, prev.de artr.197 alin.2 Cod penal, impunandu-se retinerea doar a formei simple prev.de alin.1 a acestui articol, in conditiile in care ceilalti coinculpati se aflau la o distanta destul de mare de locul producerii infractiunii. De asemenea, a mai aratat ca in mod nelegal a fost retinuta in sarcina sa circumstanta agravanta prev.de art.75 lit.c Cod penal, nefacandu-se dovada in cauza a existentei unei intelegeri prealabile intre el si inculpatul minor.

Ultima critica formulata de inculpatul D. vizeaza gresita individualizare a pedepsei care i-a fost aplicata, in sensul ca aceasta este prea mare raportata la criteriile legale de individualizare, existand astfel in cauza motivul de recurs prev.de art.38515 Cod pr.penala, rap.la art.3859 pct.14 Cod pr.penala.

Recurentul inculpat U. E. F. D. a criticat hotararile pronuntate sub doua aspecte, respectiv gresita condamnare a sa pentru savarsirea infractiunii de viol si intr-o teza subsidiara, gresita individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicata. In ceea ce priveste prima critica, acesta a solicitat achitarea sa in baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penala, rap.la art.10 lit.d Cod pr.penala, faptei care i se imputa lipsindu-i atat elementul material, cat si latura subiectiva a infractiunii de viol. In acest sens, instantele nu au avut in vedere ansamblul probelor administrate in cauza si din care nu rezulta ca a constrans-o, nici fizic si nici moral, pe partea vatamata sa intretina raporturi sexuale cu el, aceasta consimtind de buna voie.

In ceea ce priveste cea de-a doua critica, inculpatul a aratat ca, avand in vedere criteriile legale de individualizare, respectiv gradul de pericol social al faptei savarsite, varsta sa, referatul de evaluare, situatia familiala, se impune reducerea pedepsei aplicate si stabilirea unei modalitati de executare fie sub forma suspendarii conditionate, fie cu aplicarea art.86 Cod penal.

In ceea ce priveste recursul Ministerului Public, Curtea urmeaza a-l admite, in baza art.38515 pct.2 lit.a Cod pr.penala, rap.la art.3859 pct.14 Cod pr.penala, pentru motive care vor fi aratate in continuare.

Referitor la recursurile inculpatilor, acestea vor fi respinse ca nefondate, in baza art.38515 pct.1 lit.b Cod pr.penala.

Prima critica formulata de catre Ministerul Public vizeaza gresita achitare a inculpatilor pentru savarsirea infractiunii prev.de art.202 alin.1 Cod penal, instantele bazandu-se pe o situatie de fapt eronat stabilita, prin interpretarea gresita a probatoriilor administrate in cauza.

Examinand aceasta critica, Curtea va constata ca ea nu este intemeiata, deoarece atat instanta de fond, cat si cea de apel, au apreciat in mod corect ca nu sunt intrunite in cauza elementele constitutive ale infractiunii, sub aspectul laturii obiective. In acest sens, instantele au interpretat in mod corect starea de fapt rezultata din probe, concluzionand ca cei doi minori au ramas langa autoturism, in padure, noaptea, la circa 30 de metri de locul producerii infractiunilor, fiind astfel in imposibilitate de a vedea sau auzi ceea ce s-a intamplat, astfel incat nu se poate vorbi de savarsirea unor acte cu caracter obscen ``in prezenta`` lor, aceasta presupunand posibilitatea concreta ca minorii sa poata vedea sau auzi ce s-a intamplat.

In ceea ce priveste cea de-a doua critica, Curtea constata ca Judecatoria Craiova, facand o analiza pertinenta a criteriilor de individualizare prevazute de art.72 Cod penal si tinand cont de scopul preventiv si educativ pe care pedeapsa trebuie sa-l aiba - conform art.52 Cod penal - a realizat o justa individualizare a pedepselor aplicate celor trei inculpati.

Tribunalul Dolj, desi a retinut aceeasi stare de fapt, a dat o exagerata relevanta juridica anumitor elemente personale ale inculpatilor, reducandu-le in mod netemeinic pedepsele, cu atat mai mult cu cat acestia au avut o atitudine oscilanta pe parcursul derularii procesului, ingreunand in acest mod cercetarea judecatoreasca. De altfel, chiar si pedepsele stabilite de J u d e c a t o r i a C r a i o v a pentru fiecare din cei trei inculpati sunt orientate catre minimul special prevazut de lege, avand in vedere modalitatea concreta in care fiecare a savarsit infractiunea, precum si elementele de agravare.

Avand in vedere acest aspect, Curtea urmeaza a admite recursul parchetului in ceea ce priveste individualizarea pedepselor, cu consecinta casarii deciziei T r i b u n a l u l u i D o l j si mentinerii hotararii J u d e c a t o r i e i C r a i o v a.

Referitor la recursul inculpatului N. E. A, prima critica formulata de acesta a vizat gresita sa condamnare, in conditiile in care exista o cauza de nepedepsire a sa, respectiv desistarea, prev.de art.22 Cod penal. Curtea, in conditiile retinerii corecte a starii de fapt de catre instante, apreciaza, in concordanta si cu acestea ca nu ne aflam in situatia prev.de art.22 Cod penal, deoarece pentru existenta acestuia ar fi trebuit ca inculpatul sa fi intrerupt activitatea infractionala de buna voie, desi ar fi putut sa continue savarsirea faptei, in vederea realizarii infractiunii. Ori, in cauza, inculpatul nu a renuntat la conumarea infractiunii prin comiterea actului sexual de buna voie, desi partea vatamata i-a cerut acest lucru, ci s-a aflat in imposibilitatea realizarii raportului sexual din imprejurari independente de vointa sa, respectiv incapacitatea fiziologica de moment, datorita contextului existent.

Nici cea de-a doua critica a recurentului inculpat N. A, referitoare la micsorarea pedepsei aplicate, nu poate fi retinuta de catre C, deoarece Judecatoria Craiova, avand in vedere solutia data recursului parchetului, a facut o justa si corecta individualizare a pedepsei atat sub aspectul cuantumului, orientat catre minimul special, cat si al modalitatii de executare .

In ceea ce priveste recursul inculpatului D. O., prima critica a vizat achitarea sa, pentru savarsirea infractiunii de viol, din probele administrate nerezultand ca acesta ar fi constrans-o pe partea vatamata sa intretina cu el raport sexual . Curtea, analizand probatoriile existente la dosar, apreciaza ca solutiile pronuntate de celelalte instante, sub acest aspect, sunt legale si temeinice, deoarece savarsirea infractiunii de viol de catre inculpat rezulta atat din violentele mentionate in certificatul medico-legal eliberat partii vatamate, cat si din declaratiile acesteia si ale celorlalti coinculpati, inclusiv partile vatamate minori, toate conducand la concluzia ca partea vatamata a fost obligata de catre inculpat sa intretina raport sexual cu el.

In ceea ce priveste a doua critica, Curtea apreciaza ca in mod legal s-a retinut in sarcina inculpatului D. agravanta la infractiunea de viol prev.de art.197 pct.2 lit.a Cod penal, in conditiile in care fapta a fost savarsita dupa o prealabila intelegere cu inculpatul U., acesta fiind de altfel, primul care a fortat-o pe partea vatamata sa intretina raport sexual cu el. De asemenea, in mod legal s-a retinut si circumstanta agravanta prev.de art.75 lit.c Cod penal, in conditiile in care inculpatul U. era minor la data savarsirii faptei .

Nici ultima critica a inculpatului D., referitoare la gresita individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicata, in sensul diminuarii acesteia, nu poate fi retinuta de catre C, deoarece Judecatoria Craiova, pentru considerente expuse cu ocazia analizarii recursului Ministerului Public, a facut o justa individualizare a pedepsei, in conditiile retinerii circumstantei agravante, aplicandu-i o pedeapsa catre minimul special prevazut de lege.

Inculpatul minor U. E. F. D., a solicitat admiterea recursului sau, in principal, in sensul achitarii sale, fapta savarsita neintrunind elementele constitutive ale infractiunii de viol, nici in ceea ce priveste latura obiectiva, nici in ceea ce priveste latura subiectiva. Curtea, nu impartaseste acest punct de vedere al inculpatului, ansamblul probelor administrate in cauza, chiart in conditiile unor declaratii oscilante ale partii vatamate, conducand la concluzia ca aceasta, desi era in relatii de prietenie cu inculpatul, nu si-a dat acceptul la intretinerea de raporturi sexuale cu acesta, inculpatul constrangand-o in acest sens.

Referitor la critica inculpatului U. privind reducerea pedepsei aplicate, pentru considerentele aratate cu ocazia examinarii recursului parchetului, Curtea apreciaza ca Judecatoria Craiova a realizat o justa individualizare a pedepsei aplicate, atat sub aspectul cuantumului - orientat spre minimul special prevazut de lege, cat si al modalitatii de executare .

Avand in vedere solutia pronuntata in ceea ce-l priveste pe inculpatul N., Curtea apreciaza ca fiind inutila examinarea cererii de schimbare a incadrarii juridice formulata de reprezentantul Ministerului Publi c, cu ocazia concluziilor asupra recursurilor.

Se va deduce in continuare detentia pentru fiecare inculpat, la zi..

Vazand si dispozitiile art.192 alin.2 Cod pr.penala.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, impotriva deciziei penale nr.17 din 10 februarie 2009, pronuntata de Tribunalul Dolj, in dosarul nr(...).

Respinge recursurile inculpatilor D. O., U. E. F. D., N. E. A, ca nefondate.

Caseaza decizia Tribunalului Dolj si mentine hotararea Judecatoriei Craiova.

Deduce in continuare detentia
pentru fiecare inculpat, la zi.

Obliga pe fiecare inculpat la cate 450 lei cheltuieli judiciare statului, din care cate 300 lei reprezinta onorariu avocat oficiu ce va fi virat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D. catre B a r o u l D o l j.





Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova, Decizia nr. 533 din 10.05.2009


Citeşte mai multe despre:    Viol    Desistare    Coruptie sexuala    Minor    Individualizarea pedepsei    Deducerea detentiei    Curtea de Apel Craiova
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de catre unul dintre parinti in contextul divortului
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ordinul de protectie. Masuri care pot fi dispuse. Garantii pentru respectarea masurilor dispuse
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Emiterea ordinului de protectie. Conditii si Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Actiunea in revendicare. Caracteristici si efecte
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Carantina si forta majora. Restrangerea unor drepturi si libertati in contextul fortei majore
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu