Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Granituire si revendicare. Criterii de stabilire

Granituire si revendicare. Criterii de stabilire

  Publicat: 13 Jun 2014       6105 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr. 5587/21.03.2013 a Judecatoriei Cluj-Napoca a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii B.T.D. si B.M.C., in contradictoriu cu paratii T.D., T.M.S. si T.D., si in consecinta:

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(Garage) Una din zonele de tranzactionare, de mici dimensiuni, aflate chiar langa ringul principal de tranzactionare al NYSE.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

A fost stabilita linia de hotar intre imobilul aflat in proprietatea reclamantilor, situat in str. C., nr. 26, jud. Cluj si inscris in CF nr.26478 Cluj, cu nr. top 8783/1 si imobilul aflat in proprietatea paratilor, situat in str. C., nr. 26, jud. Cluj si inscris in CF nr. 161894 Cluj, cu nr. top 8783/2 si in CF nr.271781-C1-U2 Cluj Napoca, cu nr. cadastral 5157/I, pe linia materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de
expert G.T. intre punctele A si C. Au fost obligati paratii T.D., T.M.S. si T.D. sa elibereze suprafata pe care o ocupa din terenul aflat in proprietatea reclamantilor, adica suprafata de 14 mp din care: 1 mp este ocupat de cele doua ziduri edificate intre cele doua proprietati si materializate in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 37-36 si 26-27, 7,256 mp sunt ocupati de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C2, 0,635 mp sunt ocupati de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C1, iar restul pana la 14 mp sunt ocupati din curte .
Au fost obligati paratii T.D., T.M.S. si T.D. sa recunoasca si sa respecte dreptul de proprietate al reclamantilor B.T.D. si B.M.C. asupra suprafetei de 14 mp pe care au ocupat-o din imobilul aflat in proprietatea reclamantilor.
A fost respinsa cererea prin care reclamantii au cerut ca in caz de refuz, sa fie autorizati sa execute ei insisi, dar pe cheltuiala paratilor, obligatia de a face stabilita in sarcina paratilor.
Au fost obligati paratii in solidar sa plateasca in favoarea reclamantilor cu titlu de cheltuieli de judecata, suma de 40,3 lei, reprezentand valoarea taxelor de timbru.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantii sunt proprietarii imobilului situat in str. C., nr. 26, jud.Cluj si inscris in CF nr.26478 Cluj, cu nr. top 8783/1 si ca paratii sunt proprietarii imobilelor situate in str. C., nr. 26, jud. Cluj si inscrise in CF nr.161894 Cluj, cu nr. top 8783/2 si in CF nr.271781-C1-U2 Cluj Napoca, cu nr. cadastral 5157/I.
Din concluziile raportului de expertiza in specialitatea topografie a rezultat ca fiecareia din cele doua parcele de teren inscrise in CF nr. 26478 Cluj, cu nr. top 8783/1 si in CF nr.161894 Cluj, cu nr. top 8783/2 cu suprafete egale, ii revine in realitate o suprafata de cate 208 mp conform masuratorilor in limitele constituite la fata locului de garduri si pereti de constructii si ca singura dimensiune clara este frontul total la str. C. de 22,5 ml, fiecare din cele doua parcele avand front la strada C. de cate 11,25 ml. Experta a aratat ca respectarea acestor dimensiuni la frontul de la strada este o conditie de baza in stabilirea liniei de mejdie dintre cele doua proprietati si a propus astfel stabilirea mejdiei dintre cele doua proprietati cu respectarea conditiilor ca fiecare parcela sa aiba front la strada C. de 11,25 ml conform planului de dezmembrare din 1973, ca cele doua imobile sa aiba suprafete egale de cate 208 mp si ca limita dintre cele doua proprietati sa fie o linie dreapta pornind din punctul A la str. C., punct ce asigura dimensiunea de 11,25 ml pentru fiecare parcela si pana la frontul din spatele parcelelor. Linia de mejdie propusa de experta intre cele doua proprietati a fost astfel materializata pe planul anexa 3 din cuprinsul raportului de
expertiza intre punctele A-C.
Experta a retinut ca in varianta in care zidurile edificate intre proprietatile partilor apartin paratilor, acestia ocupa din suprafata de teren aflata in proprietatea reclamantilor, o suprafata totala de 14 mp din care 1 mp este ocupat de cele doua ziduri edificate intre cele doua proprietati si materializate in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 37-36 si 26-27, 7,256 mp sunt ocupati
de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C2, 0,635 mp sunt ocupati de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C1, iar restul pana la 14 mp sunt ocupati din curte .
Analizand concluziile raportului de expertiza in specialitatea constructii, instanta a retinut ca dintre cele doua ziduri la care se refera expertul topograf, cel de pe latura nordica a cladirii C2, materializat in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 37-36, a fost construit odata cu lucrarile de reparatii si consolidare a imobilului C2, executate in 2006, iar din expertiza topografica a rezultat ca C2 este una dintre cele doua constructii aflate in proprietatea paratilor. Avand in vedere si declaratia martorului B.A. care a aratat ca anterior constructiei edificate de parati, intre cele doua proprietati nu exista nici o delimitare, instanta a retinut ca zidul anterior mentionat apartine paratilor.
In privinta celuilalt zid, adica a celui materializat in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 26-27, instanta a retinut ca desi expertul in constructii a constatat ca acest zid a fost executat in perioada de executie a cladirii C1, aflata conform raportului de expertiza in proprietatea paratilor, a retinut totodata ca zidul a fost edificat dupa realizarea talpii fundatiei si a peretelui din beton
armat de la garajul cladirii C1, iar din declaratiile martorilor B.A. si G.N.S. a rezultat ca acest zid a fost construit ca zid de sprijin din cauza diferentei de nivel, in scopul consolidarii terenului, de catre proprietarii anteriori ai terenului aflat in proprietatea reclamantilor. Prin urmare, instanta a retinut ca zidul anterior indicat nu apartine paratilor, insa coroborand declaratiile martorului G.N.S. cu fotografiile de la filele 69-
74 si 93-99, a retinut ca peretele exterior al constructiei C1, aflata in proprietatea paratilor, se suprapune peste acest zid in limita a 5-6 cm latime. Asadar, paratii si-au extins partial constructia C1 peste zidul din discutie care a fost astfel incorporat in aceasta, ocupand in acest mod terenul aflat in proprietatea reclamantilor si in aceste limite.
Instanta a mai retinut ca martorul B.A. a relatat ca a locuit in constructia C2, aflata in prezent in proprietatea paratilor, ca aceasta constructie era situata cu latura dinspre proprietatea reclamatilor pe mejdia dintre proprietati si ca paratii au extins constructia, prelungind zidul asa cum se poate vedea in fotografia de la fila 96.
Prin urmare, instanta a constatat ca paratii au extins atat constructia C1 cat si constructia C2 si au edificat zidul materializat in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 37-36, ocupand astfel o parte din terenul aflat in proprietatea reclamantilor.
Potrivit art.584 din Codul civil, orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa, iar potrivit art.480 din Codul civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept anterior expuse, a stabilit linia de hotar intre imobilul aflat in proprietatea reclamantilor, situat in str. C., nr. 26,jud. Cluj si inscris in CF nr. 26478 Cluj, cu nr. top 8783/1 si imobilul aflat in proprietatea paratilor, situat in str. C., nr. 26, jud. Cluj si inscris in CF nr.161894 Cluj, cu nr. top 8783/2 si in CF nr. 271781-C1-U2 Cluj Napoca, cu nr. cadastral 5157/I, pe linia materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele A si C si a obligat paratii T.D., T.M.S. si T.D. sa elibereze suprafata pe care o ocupa din terenul aflat in proprietatea reclamantilor, adica suprafata de 14 mp din care : 1 mp este ocupat de cele doua ziduri edificate intre cele doua proprietati si materializate in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. intre punctele 37-36 si 26-27, 7,256 mp sunt ocupati de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C2, 0,635 mp sunt ocupati de constructia aflata in proprietatea paratilor si materializata in anexa 3 a raportului de expertiza intocmit de expert G.T. cu C1, iar restul pana la 14 mp sunt ocupati din curte, si au obligat de asemenea paratii sa
recunoasca si sa respecte dreptul de proprietate al reclamantilor asupra suprafetei de 14 mp pe care au ocupat-o din imobilul aflat in proprietatea reclamantilor.
Cu privire la cererea prin care reclamantii au solicitat ca in cazul in care paratii nu vor executa obligatia de a elibera suprafata ocupata din terenul aflat in proprietatea reclamantilor, sa se dispuna desfiintarea constructiilor de catre reclamanti pe cheltuiala paratilor, instanta a retinut ca potrivit art.5802 din Codul de procedura civila, daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr-un
titlu executoriu, in termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului. Asadar, prin prisma acestui text legal, instanta poate autoriza creditorul unei obligatii de a face cuprinse intr-un titlu executoriu, sa o indeplineasca el insusi pe cheltuiala debitorului numai cu conditia ca debitorul sa refuze executarea obligatiei in termen de 10 zile de la primirea somatiei, or in speta, paratii nu au fost inca somati sa execute obligatia de a face pentru care reclamantii au solicitat autorizarea si cata vreme nu au fost somati in acest scop, nu se poate discuta nici despre un refuz din partea acestora in sensul art.5802 din Codul de procedura civila. Nefiind indeplinite conditiile impuse de acest text legal, instanta a apreciat cererea reclamantilor ca fiind neintemeiata in aceste limite si a respins cererea prin care reclamantii au cerut ca in caz de refuz, sa fie autorizati sa execute ei insisi, dar pe cheltuiala paratilor, obligatia de a face stabilita in sarcina paratilor.
In consecinta, instanta a admis doar in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti in contradictoriu cu paratii.
Potrivit dispozitiilor articolului 274 din Codul de procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, iar potrivit dispozitiilor articolului 276 din Codul de procedura civila, cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta a apreciat in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, pentru a face compensarea lor.
Desi potrivit art.584 cheltuielile granituirii se impart, in speta, cererea de chemare in judecata a inclus si o actiune in revendicare.
In fapt, cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti a fost admisa doar in parte, situatie in care culpa procesuala a partilor este concurenta si din punct de vedere teoretic, reclamantii au fost indreptatiti la recuperarea cheltuielilor de judecata numai in masura apreciata de instanta, raportat la proportia in care le-a fost admisa cererea . Analizand acest aspect prin prisma naturii capetelor de cerere admise si masurii in care a fost admisa cererea, instanta a apreciat ca reclamantii sunt indreptatiti la recuperarea integrala a cheltuielilor de judecata pe care le-au solicitat si au dovedit ca le-au suportat in prezenta cauza, dar pentru ca desi acestia au solicitat valoarea taxelor de timbru si a onorariului de avocat, in concret, ei au dovedit doar plata taxelor de timbru in suma de 40,3 lei, in temeiul art.277 din Codul de procedura civila si avand in vedere interesul lor comun in cauza, instanta a obligat paratii in solidar sa plateasca in favoarea reclamantilor cu titlu de cheltuieli de judecata, suma de 40,3 lei, reprezentand valoarea taxelor de timbru.
Prin decizia civila nr. 429/24.09.2013 a Tribunalului Cluj a fost respins ca nefondat apelul declarat de paratii T.D., T.M.S. si T.D. impotriva sentintei civile nr. 5587 din 21.03.2013 a Judecatoriei Cluj-Napoca, care a fost mentinuta in totul.
Apelantii au fost obligati sa plateasca intimatilor B.T.D. si B.M.C. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecata in apel. Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca instanta de fond a facut o corecta apreciere a starii de fapt, intemeiata pe probatoriul administrat in cauza, precum si o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in materie.
Reclamantii au investit instanta cu o cerere privind stabilirea liniei de hotar intre proprietatea lor si cea a paratilor apelanti, dublata si de revendicarea unei suprafete de teren de 14 mp.
In ce priveste critica referitoare la nelegala timbrare a actiunii promovate, tribunalul a cosntatat ca aceasta este neintemeiata raportat la imprejurarea ca, cu ocazia pregatirii primului termen de judecata in calea de atac, s-a stabilit in sarcina reclamantilor intimati obligatia de a achita diferenta taxa judiciara de timbru si timbre judiciare pentru fond, raportat la petitul de revendicare, obligatie indeplinita de
acestia, conform dovezilor aflate la fila 34.
Apelantii sunt proprietarii imobilelor situate in str. C., nr. 26, jud. Cluj si inscrise in CF nr. 161894 Cluj, cu nr. top 8783/2 si in CF nr. 271781-C1-U2 Clujapoca, cu nr. cadastral 5157/I, iar intimatii sunt proprietarii imobilului invecinat, situat in str. C., nr. 26, jud.C luj, inscris in CF nr.26478 Cluj, cu nr. top 8783/1.
Potrivit dispozitiilor art. 584 Cod civil, granituirea reprezinta o operatiune de determinare prin semne exterioare, a limitelor dintre doua proprietati vecine, actiune ce se exercita cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze linia de hotar.
O asemenea operatiune poate avea loc atat in situatia in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar sunt contestate de parti. In acest ultim caz, insa, este necesar a se face dovada ca linia de hotar a suferit modificari in timp, astfel ca se impune readucerea ei la forma initiala.
In speta, criticile apelantilor din perspectiva modalitatii de granituire aleasa de prima instanta au referit la faptul ca toate lucrarile pe care le-au efectuat au fost realizate in baza unor autorizatii de construire, cu acordul vecinilor si cu respectarea limitelor existente intre proprietati.
Pentru stabilirea mejdiei dintre proprietatile invecinate, prima instanta a dispus efectuarea unei expertize topografice, au fost audiati martori si s-a intocmit si o documentatie tehnica in specialitatea constructii in vederea verificarii sustinerilor partilor referitoare la vechimea constructiilor, a zidurilor despartitoare, a materialelor din care acestea au fost construite, a existentei unor modificari aduse acestor constructii.
Tribunalul a cosntatat ca varianta de demarcatie a celor doua proprietati propusa de expertul topograf si insusita de prima instanta isi gaseste pe deplin justificare in raport de premisele avute in vedere precum si de celelalte probe administrate.
In acest sens in mod corect s-a pornit de la faptul ca initial, parcelele invecinate au format un singur imobil care a fost partajat voluntar de vechii proprietari, conform actului incheiat la Notariatul de stat al Jud. Cluj sub nr. 8591/04.12.1973 si planului de dezmembrare anexa la acest act.
Conform acestor documente, experta a concluzionat ca cele doua parcele rezultate au avut suprafete egale, ca frontul la strada al fiecareia a fost acelasi,
respectiv 11,25 m si ca limita dintre ele se impune a fi o linie dreapta pornind din punctul care asigura dimensiunea frontului la strada Cetatii de 11,25 m pentru fiecare parcela, pana la frontul din spate al parcelelor.
Stabilind linia de mejdie pe acest traseu, au fost evidentiate cateva tronsoane care au impus administrarea si a altor probe, inclusiv cea cu expertiza in constructii.
Aceste probe au contrazis sustinerile apelantilor referitoare la faptul ca nu au adus modificari zidului existent initial si care a constituit granita dintre proprietati, si nici constructiei C2 cumparata de la familia B., care de asemenea reprezenta limita dintre cele doua parcele vecine.
Astfel, referitor la zidul materializat in expertiza topografica intre punctele 26-27, pornind dinspre strada C., martorul G.N.S., care a participat la edificarea acestuia, a precizat ca scopul construirii lui a fost acela de a impiedica alunecarea pamantului peste scara de acces catre casa actualmente proprietatea intimatilor, intre parcele existand o diferenta de nivel. Acelasi martor a precizat ca proprietatile nu erau delimitate complet, curtea era comuna, existand o cale de acces la casa din spate, fosta proprietate a familiei B., in prezent proprietatea apelantilor, materializata C2 in rapoartele de expertiza. A mai mentionat martorul, prezentandu-i-se fotografia de la fila 70, ca peretele exterior al casei apelantilor se suprapune cu zidul pe care el l-a edificat la solicitarea fostului detinator al imobilului care actualmente constituie proprietatea intimatilor .
Lipsa demarcatiei dintre proprietati a fost confirmata si de martorul B.A., proprietar al constructiei indicate C2 in documentatiile tehnice, persoana care a confirmat si imprejurarea ca zidul de sprijin mentionat anterior, ce porneste de la strada C., a fost realizat pentru consolidare, data fiind diferenta de nivel dintre cele doua loturi invecinate.
Aceste depozitii s-au coraborat cu concluziile raportului de expertiza intocmit de expert U.M. si au condus la concluzia ca desi zidul nu a fost edificat de apelanti, acestia, contrar propriilor sustineri, si-au extins constructia proprietate C1, situata inspre frontul de la strada C., mai o precis peretele exterior al acesteia, peste zidul mentionat, cu cca. 5-6 cm- inglobandu-l practic in aceasta constructie si ocupand astfel, pe aceasta portiune, terenul proprietatea intimatilor.
In sustinerea concluziilor sale expertul U.M. a aratat ca peretele adiacent cladirii C1, intre punctele 26-27 a fost executat dupa realizarea talpii fundatiei si peretelui garajului cladirii C1, respectiv in cursul anului 2002.
Faptul ca apelantii au detinut o autorizatie de construire nu poate justifica in nici un caz ocuparea de catre ei a unei suprafete din terenul intimatilor, respectiv a celei aflate sub portiunea de suprapunere a peretelui exterior al cladirii C1 cu zidul construit de cel ce a detinut anterior imobilul intimatilor.
Nu au fost primite nici afirmatiile apelantilor referitoare la faptul ca nu au adus modificari corpului de cladire C2 , cumparat de la familia B., aflat in spatele corpului C1.
In acest sens, in mod corect prima instanta a dat eficienta depozitiei martorului G.N.S. conform careia, intre zidul de sprijin pe care l-a construit (la care s-a facut anterior referire) si corpul C2 aflat in spate, exista un decalaj de cca,1,5 m. ori, actualmente acest decalaj nu mai exista. De asemenea si martorul B.A., fostul proprietar al corpului C2 a aratat ca peretele acestuia era situat pe mejdia dintre cele doua parcele,dar ulterior a fost modificata de apelanti prin prelungirea zidului.
Totodata , potrivit expertizei in constructii zidul de pe latura nordica a cladirii C2 intre punctele 36-37 este in continuarea zidului din punctele 26-27. Acest zid este in afara corpului C2 in prelungirea peretelui nordic si in afara acestei cladiri, construit in anul 2006 odata cu consolidarea imobilului C2.
Ori, nici autorizatia de construire emisa in anul 2006 nu are puterea de a conferi apelantilor dreptul de a ocupa vreo suprafata din terenul intimatilor, ea vizand doar reparatia si consolidarea cladirii.
A fost apreciata ca fiind neintemeiata critica apelantilor referitoare la faptul ca zidul adiacent casei C1 este gresit materializat in expertiza doar intre punctele 26- 27, in realitate el fiind executat pe toata lungimea casei, intre punctele 27-40 intrucat, asa cum cu a rezultat din cuprinsul lucrarilor tehnice depuse la dosar, ambii experti au luat in considerare ca zidul corpului C1 se intinde si intre reperele 26-40 , nu numai intre 27-40.
Nu a fost primit nici motivul referitor la faptul ca nu a fost administrata proba cu cercetarea la fata locului, intrucat probele administrate, in special expertiza in specialitatea constructii, coroborata cu declaratiile martorilor, au fost in masura sa lamureasca pe deplin chestiunile legale de existenta zidului si vechimea acestuia.
Este lipsita de relevanta din perspectiva solutiei in prezenta cauza trimiterea facuta de apelanti la plangerea penala formulata de intimati impotriva lor, privind obtinerea autorizatiilor de construire, solutionata prin neinceperea urmaririi penale.
Imprejurarea ca apelantii au obtinut autorizatii de construire nu inseamna ca le-au si respectat, insa aceste aspecte exced prezentului litigiu, avand in vedere obiectul investirii instantei.
Lipsita de relevanta a fost apreciata si critica privind solutionarea capatului de cerere referitor la autorizarea intimatilor sa efectueze pe cheltuiala proprie obligatia
stabilita in sarcina paratilor, data fiind solutia de respingere a acestui petit.
Raportat la solutia adoptata, in temeiul art.274 C.pr.civ. tribunalul a obligat apelantii sa plateasca intimatilor B.T.D. si B.M.C. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecata in apel reprezentand onorariu avocatial conform chitantei de la fila 52.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs in termenul legal paratii T.D., T.M.S. si T.D., solicitand in principal casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond si in subsidiar, modificarea deciziei atacate in sensul admiterii apelului si in consecinta schimbarea sentintei in sensul respingerii actiunii.
Recursul a fost intemeiat in drept pe dispozitiile art. 312 alin. 3 Cod proc. civ., si 304 pct. 7, 8 si 9 Cod proc. civ.
Examinand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea urmeaza sa-l respinga pentru urmatoarele considerente:
Reclamantii nu arata care dintre motivele invocate se incadreaza in dispozitiile art. 304 pct. 7, 8 si 9, dar arata ca hotararea instantei de fond si apel sunt nelegale si netemeinice, ca ambele instante nu au administrat suficiente probe pentru justa solutionare a litigiului, motiv pentru care, se impune administrarea probei cu interogatoriul, cercetarea la fata locului, o contraexpertiza, probe care au fost respinse de instante. Prin urmare, motivul pentru care se solicita casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, este acela al completarii probatiunii cu probele aratate in declaratia de recurs.
Instanta de apel nu are obligatia, ci posibilitatea de a dispune administrarea unor probe. In ce priveste regimul probelor, admisibilitatea, administrarea si pertinenta probelor sunt lasate la latitudinea judecatorului. In baza rolului activ al instantei prevazut de art. 129 Cod proc. civ., aceasta este datoare de a starui in aflarea adevarului prin toate mijloacele legale in scopul pronuntarii unei hotarari legale.
Administrarea probelor este lasata asadar la latitudinea instantei, care apreciaza necesitatea administrarii lor.
Cu ocazia judecarii fondului cauzei, a fost administrata proba cu martori, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate topo si in constructii, expertize impotriva carora partile au formulat obiectiuni. Dupa depunerea raspunsului, obiectiunile au fost comunicate partilor, partile nu au inteles sa formuleze o alta cerere de efectuare a unei contraexpertize, reclamantii au solicitat doar completarea
probatiunii cu audierea in calitate de martor a persoanelor care au participat la construirea casei si a zidului despartitor.
La ultimul termen de judecata, reprezentanta paratilor a solicitat completarea probatiunii cu cercetarea la fata locului, pentru ca instanta sa se lamureasca cu privire la situatia zidurilor si a gardurilor despartitoare, respectiv sa se constate daca incalca sau nu proprietatea reclamantilor. Cererea paratilor a fost respinsa in mod legal, raportat la prevederile art. 215 Cod proc. civ., cu motivarea ca,
cercetarea la fata locului presupune cunostinte de specialitate, motiv pentru care a si fost incuviintata proba cu expertiza de specialitate si, prin urmare cercetarea la fata locului este inutila cauzei.
Initial terenul in litigiu a format un singur corp, care a fost partajat voluntar de vechii proprietari, conform actului incheiat de Notariatul de Stat Cluj sub nr. 8591/4.12.1973 si planului de dezmembrare anexa la actul de dezmembrare.
Potrivit dispozitiilor art. 584 Cod proc. civ., granituirea reprezinta operatiunea de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine si se exercita cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze linia de hotar. Aceasta operatiune poate avea loc in situatia in care exista semne de hotar, dar sunt contestate de parti, cat si in situatia in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar. In situatia in care semnele liniei de hotar sunt contestate de parti, determinarea acesteia si modificarile suferite urmeaza a fi dovedite in scopul readucerii ei la forma initiala.
Curtea apreciaza ca linia de hotar dintre cele doua proprietati a fost stabilita in mod legal si tinand seama de toate probele administrate in cauza, cat si de criteriile in raport de care se stabileste linia de hotar. Raportul de expertiza topografica efectuat in cauza, pe baza caruia s-a stabilit linia de hotar a concluzionat ca cele doua parcele rezultate in urma dezmembrarii au avut suprafete egale, ca frontul la strada a fost de 11,25 m liniari pana la frontul din spate al parcelelor, conform planului de dezmembrare din anul 1973 potrivit caruia cele doua imobile
urmau sa aiba suprafete egale de 202 mp, ca limita dintre cele doua proprietati se impune a fi o linie dreapta pornita din punctul care asigura dimensiunea frontului la strada de 11,25 mp, pentru fiecare parcela, pana la frontul din spate al parcelelor.
Expertiza topografica a concluzionat, tinand seama si de constatarile expertizei in constructii, ca paratii ocupa o portiune de 14 m din terenul reclamantilor, din care 1 m este ocupat de cele doua ziduri edificate intre cele doua proprietati, iar 7,256 mp sunt ocupati de constructia proprietatea paratilor.
Expertiza in constructii a stabilit ca peretele adiacent cladirii C1, a fost executat dupa realizarea talpii fundatiei si peretelui garajului cladirii C1, in anul 2002, ca zidul de pe latura nordica a cladirii C2, intre pct. 36 - 37 este in continuarea zidului din punctele 26-27, ca zidul este in afara corpului C2 in prelungirea peretelui nordic si in afara acestei cladiri, construit in anul 2006, odata cu consolidarea corpului C2.
In contextul acestor retineri, motivele invocate de recurenti, referitoare la intinderea zidului, ca in realitate reprezinta un zid de sustinere, care se intinde intre punctele 27-37 si nu cum a fost trasat de experta ca zidul a fost ridicat de fostii proprietari, ca martorul B.A. si G.N. au confirmat pozitionarea zidului, ca hotararile celor doua instante nu tin cont de nicio proba din dosar ci se bazeaza doar pe o expertiza impotriva careia s-au facut mai multe obiectiuni incuviintate doar in parte, reprezinta aspecte de netemeinicie a hotararii care nu pot fi analizate in recurs in actuala reglementare a art. 304 Cod proc. civ, dupa abrogarea pct. 10 si 11 din acest text.
In sustinerea recursului au fost invocate si dispozitiile art. 304 pct. 7 Cod proc. civ., caz car implica nemotivarea hotararii sau existenta unor motivari contradictorii sau straine de natura pricinii in cuprinsul motivarii. In realitate, ceea ce se solicita prin recurs este ca instanta sa administreze probatiunea administrata si sa stabileasca faptul ca, constructiile nu au fost extinse pe proprietatea reclamantilor,
ca in realitate, zidul de sustinere se intinde intre pct. 27-37 si nu cum eronat a fost trasat de experta, ca zidul a fost construit de fostii proprietari, ca martorii audiati in cauza au confirmat ca zidul constituia limitele dintre cele doua proprietati. Dar, reaprecierea probelor nu mai poate fi facuta de instanta de recurs, art. 304 Cod proc. civ., stabilind ca hotararea instantei de apel poate fi cenzurata de instanta de
recurs numai daca invoca motive de nelegalitate, aceasta urmare abrogarii pct. 10 si 11 din acest text.
Din analiza considerentelor deciziei atacate, rezulta ca instanta de apel a motivat solutia pronuntata, aratand care sunt motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea cu privire la solutia pronuntata, precum si motivele pentru care au fost inlaturate cererile partilor. Astfel, instanta de apel a retinut ca varianta de demarcatie dintre cele doua proprietati propusa de expert isi gaseste pe deplin justificare in raport de probele administrate in cauza, probe care au dovedit ca, initial, imobilul a constituit un singur corp funciar care a fost dezmembrat in anul 1973, voluntar de catre vechii proprietari in doua loturi egale, ca martorii audiati in cauza ale caror depozitii se coroboreaza cu expertiza efectuata in cauza, au confirmat lipsa demarcatiei dintre cele doua proprietati si imprejurarea ca zidul de sprijin nu a fost edificat de apelanti, ca acestia si-au extins constructia peste zid cu cca. 5-6 cm, inglobandu-l practic in constructie si ocupand astfel, pe acea portiune, terenul proprietatea reclamantilor.
Instanta de apel in sustinerea solutiei pronuntate a aratat si motivul pentru care a inlaturat sustinerile paratilor referitoare la modificarea corpului de cladire C2 cumparat de la fam. B., sustinerile apelantilor referitoare la faptul ca zidul adiacent casei C1 este gresit materializat in expertiza, cat si sustinerile acestora referitoare la faptul ca nu a fost administrata proba cu cercetarea la fata locului, cat si trimiterea facuta de apelanti la plangerea penala formulata de intimati impotriva lor privind obtinerea autorizatiilor de construire.
Dispozitiile art. 304 pct. 8 Cod proc. civ., sunt invocate de recurenti in declaratia de recurs, dar criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se refera la interpretarea gresita a vreunui act juridic dedus judecatii, ci la gresita interpretare a probelor, in raport de care a fost stabilita linia de mejda dintre proprietatile partilor, care nu constituie motiv de casare ori de modificare a
deciziei atacate. Acest motiv de recurs si-ar gasi aplicare doar daca instanta ar judeca de exemplu un contract de vanzare-cumparare ca un contract de intretinere, dar asa cum s-a aratat in aliniatul precedent, in cauza nu este vorba despre analizarea vreunui act juridic incheiat intre parti.
In concluzia celor retinute, in baza art. 312 alin. 1 coc, curtea va respinge recursul declarat de paratii T.D., T.M.S. si T.D. impotriva deciziei civile nr.429 din 24.09.2013 a Tribunalului Cluj, pe care o va mentine.
Urmarire respingerii recursului, fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 274 Cod proc. civ., recurentii vor fi obligati sa plateasca intimatilor B.T.D. si B.M.C. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocat, conform chitantei de la fila 20.


Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 535 din 20 februarie 2014


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Actiune in granituire    Actiune in revendicare    Raport de expertiza    Proprietate    Linie de hotar    Semn de hotar    Desfiintarea constructiei    Obligatie de a face    Contraexpertiza
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Este interzisa transmiterea si prelucrarea datelor cu caracter personal intre autoritatile administratiei publice fara informarea persoanelor vizate
Sursa: Euroavocatura.ro

Promovarea actiunii in granituire
Sursa: euroavocatura.ro

Partile obligate sa participe la sedinta de informare. Cererile incidentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Calea de atac impotriva incheierilor prin care sunt admise cererile de investire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Sursa: CSM