Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Raspundere obiectiva in cazul prejudiciului de mediu. Neanalizarea existentei legaturii de cauzalitate

Raspundere obiectiva in cazul prejudiciului de mediu. Neanalizarea existentei legaturii de cauzalitate

  Publicat: 28 Dec 2016       838 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Raspunderea obiectiva instituita prin dispozitiile art. 95 alin. (1) din OUG nr. 195/2005, independenta de elementul vinovatiei (culpei) nu inseamna si o raspundere independenta de elementul legaturii de cauzalitate, in conditiile in care importanta sa este considerabila din chiar perspectiva antrenarii unei raspunderi civile delictuale obiective.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Denumire data monedei unice europene.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care introdusa Ón mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Substante rezultate Ón urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijlocul utilizat de catre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative sa accepte conditiile de contractare oferite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Avarie in care paguba rezulta dintr-o actiune intreprinsa constient de comandantul navei, cu buna intentie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Piedica in incheierea casatoriei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Dreptul subiectiv civil exprima posibilitatea recunoscuta de normele dreptului civil (adica de dreptul civil obiectiv) subiectului activ, in virtutea careia acesta poate avea, in limitele determinate de lege,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.

Astfel, in conditiile in care instanta a respins ca neutile cauzei probele solicitate de parat prin care urmarea demonstrarea lipsei legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita atribuita in responsabilitatea sa si prejudiciul produs reclamantei, motivand ca aspectele ce se dorea a fi dovedite prin acestea erau irelevante fata de temeiul juridic incident cauzei - art. 95 din O.U.G. nr. 195/2005, care ridica la rang de principiu caracterul obiectiv al raspunderii pentru prejudiciul produs prin poluare, independent de culpa - si de constatarea accidentului de poluare de catre Garda Nationala de Mediu, sunt intemeiate criticile formulate prin motivele de recurs relativ la lipsa de preocuparea a instantei de a analiza existenta acestui element al raspunderii civile delictuale.


Prin sentinta civila nr. 29 din 01.04.2015, Tribunalul Vrancea, Sectia a II-a civila a respins ca neintemeiate exceptiile invocate de parata, respectiv cea de netimbrare a actiunii, a lipsei de interes in formularea actiunii, a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si pe cea a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei. Totodata, a admis actiunea formulata de reclamanta S.C. A. S.R.L. impotriva paratei S.C. B. S.A., astfel cum a fost precizata la termenul din 18.03.2015, pe care a obligat-o la plata in favoarea reclamantei a sumei de 180.000 euro, in echivalent in lei la cursul B.N.R. din ziua platii, cu titlu de despagubiri civile si a sumei de 26.552 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul Vrancea a retinut, in esenta, ca in cursul lunii octombrie 2011, luciul de apa al helesteului de peste amenajat de catre reclamanta pe suprafata de teren de 1 ha, situat in punctul X - teren ce i-a fost concesionat de catre Consiliul Local al comunei Homocea, conform contractului de concesiune din 10.03.2002 - a fost poluat cu produse petroliere de catre parata.


Aceasta imprejurare a fost constatata de Garda Nationala de Mediu prin Raportul de inspectie din 1.11.2011, precum si prin procesul-verbal de constatare din 31.10.2011, incheiat de A.N. Apele Romane, ambele autoritati constatand poluarea. Garda Nationala de Mediu, prin Comisariatul Judetean Vrancea, a consemnat - la constatari - faptul ca luciul de apa se afla la circa 300 m de Sonda nr. y (ce apartine paratei), fapt constatat si in mod direct de catre instanta de judecata, cu prilejul cercetarii locale.


Aceeasi autoritate - Garda Nationala de Mediu, a retinut ca in zona s-au mai produs poluari ale luciului de apa, parata B. fiind sanctionata in luna septembrie 2011 pentru poluarea unui alt luciu de apa de circa 100 mp din imediata apropriere a Statiei de uscare.


Cum in cauza nu s-a relevat faptul ca in imediata apropiere a helesteului amenajat de reclamanta, ar actiona vreun alt operator in domeniul extractiei petroliere si in considerarea vecinatatii cu Sonda nr. y exploatata de parata, s-a apreciat ca fiind logica indreptarea pretentiilor reclamantei catre parata.


Aceeasi concluzie, a poluarii luciului de apa de catre parata in cauza, a fost dedusa si din adresa din 18.03.2013 a I.PJ. Vrancea - Politia Municipiului Adjud, iar fata de constatarile A.N. Apele Romane si ale Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu s-au stabilit in sarcina paratei responsabilitati concrete si termene stricte pentru indeplinirea acestora. Cu toate acestea, cu prilejul cercetarii locale, efectuate la data de 31.10.2014, s-a putut constata (de catre toti participantii) faptul ca prundisul si nisipul extras din iazul (helesteul) amenajat de reclamanta prezenta urme pregnante de produs petrolier cu miros caracteristic, urmarile accidentului de poluare nefiind inlaturate.


In fine, retine instanta de fond ca parata nici nu a negat faptul ca poluarea s-ar datora activitatii de la sonda ce-i apartine, doar ca a incercat sa o justifice prin activitatea infractionala a unor autori necunoscuti ce ar fi rupt flansele de la capul de eruptie al sondei si astfel s-a produs respectivul accident de poluare.


In stabilirea responsabilitatii accidentului de mediu, prima instanta a avut in vedere, pe de o parte, adresa emisa de S.C. B. S.A., semnata de directorul de operatiuni, din care rezulta disponibilitatea acoperirii despagubirilor dupa evaluarea efectelor poluarii, iar, pe de alta parte, dispozitiile art. 95 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, conform carora, "Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, indiferent de culpa".


Raportandu-se la aceste elemente, tribunalul a apreciat ca apararile si exceptiile invocate de catre parata sunt neintemeiate si nu pot fi primite, reclamanta avand calitate procesuala activa si justificand interesul de a actiona de vreme ce, asa cum rezulta din expertiza de protectia mediului, si la aceasta data poluarea cu produse petroliere in helesteul amenajat depaseste cu peste 300% valorile maxime admise.


Pe fondul cauzei, s-a retinut ca, atat timp cat s-a stabilit cu certitudine producerea unui accident de mediu, accident insusit de catre parata, in temeiul raspunderii obiective si nu a celei subiective intemeiate pe culpa si pe existenta raportului de cauzalitate intre fapta si urmarea produsa, antrenarea raspunderii paratei se impune de la sine.


Tribunalul a respins obiectiunile formulate de parata cu privire la expertiza protectia mediului (care concluziona ca si la momentul actual se inregistreaza depasiri ale limitelor maxime admise cu peste 300%), justificat de faptul ca probele au fost prelevate in prezenta tuturor partilor implicate, ulterior fiind supuse analizei de specialitate a unui laborator independent.


Cu privire la intinderea raspunderii, instanta a apreciat ca suma de 20.000 lei/an stabilita de expert cu titlu de castig din exploatarea pestelui, este una rezonabila in raport cu dimensiunile helesteului si a dispus acordarea acesteia si pentru viitor, dar in limita sumei totale solicitate de reclamanta cu titlu de prejudiciu efectiv si prejudiciu viitor, si anume de 130.000 euro (in echivalent in lei la cursul B.N.R. din ziua platii).


Cu privire la costurile privind curatarea solului, subsolului si a luciului de apa, in lipsa unei contraoferte din partea paratei, tribunalul a apreciat ca sumele indicate in adresa S.C. C., respectiv costurile de decontaminare a solului prin sortare si spalare piatra pentru dimensiunile acestui elesteu, in suma de 3 milioane euro, iar pentru tratare apa contaminata de 720.000 euro (fara T.V.A.), sunt reale, justificate, dar fata de imprejurarea ca reclamanta si-a limitat pretentiile la suma de 50.000 euro, a retinut ca se impune a-i fi acordata doar suma precizata ca atare (la cursul oficial al BNR din ziua platii).


Impotriva acestei sentinte civile a declarat apel parata S.C. B. SA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.



In esenta, apelanta a criticat pentru superficialitate si caracter partinitor constatarile instantei de fond, reclamand incalcarea flagranta a dreptului sau la aparare, pentru urmatoarele aspecte:


Total eronat s-a retinut ca poluarea s-a datorat activitatii de la Sonda y, respectiv prin ruperea flanselor de la capul de eruptie al sondei, desi nu exista nicio constatare a expertilor desemnati in cauza referitoare la existenta unei legaturi de cauzalitate intre activitatea de la Sonda y si pretinsa poluare.


Potrivit concluziilor celor doua expertize in petrol si gaze efectuate, dar si inscrisurilor de la dosarul cauzei, nu s-a identificat nicio avarie la sonda sau conducta si, desi s-au finalizat la cererea reclamantei trei rapoarte de inspectie de catre Garda Nationala de Mediu, niciunul nu se pronunta asupra existentei vreunei avarii la conducta/sonda y.


Reclamanta este singura raspunzatoare pentru prejudiciul pretins, fapta ilicita fiind savarsita chiar de catre aceasta si a constat in amplasarea de constructii in imediata vecinatate a unui obiectiv petrolier al B., cu ignorarea flagranta a dispozitiilor legale si distantelor de siguranta privind obiectivele petroliere. Instanta de fond a apreciat cu totul superficial ca un document intocmit pro cauza - autorizatia din 5.06.2012, prin care reclamanta a fost autorizata sa desfasoare activitati in piscicultura - confera legalitate deplina dreptului reclamantei de a amplasa constructii in vecinatatea unor instalatii petroliere. In plus, s-a trecut cu usurinta peste aspectul ca la data promovarii actiunii, reclamanta nu era autorizata sa desfasoare activitati in acvacultura, ca aceasta nu a facut dovada inregistrarii contractului de concesiune, in baza dispozitiilor Legii nr. 7/1996 si Regulamentului de Organizare si Functionare a Birourilor de Cadastru si Publicitate Imobiliara aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, astfel incat amplasamentul concesiunii invocate de reclamanta sa reiasa cu claritate din inscrisurile respective. Este discutabil cum ar putea o autoritate sa-si dea avizul pentru acvacultura cata vreme o alta autoritate de stat ar fi constatat ca apa nu este adecvata pentru cresterea pestilor, aceasta in contextul in care actiunea reclamantei a fost introdusa la data de 4.04.2012, sustinand poluarea masiva a lacului in luna octombrie 2011, in conditiile in care a obtinut autorizatia in data de 5.07.2012.


De altfel, reclamantei ii lipseste si autorizatia de constructie, dar si acordul vecinului (in speta, al apelantei-parate) pentru amplasarea iazului piscicol in vecinatatea obiectivului petrolier. Procedand la amplasarea helesteului in mod deliberat in zona de siguranta a sondei si fara a avea acordul apelantei, reclamanta dovedeste ca a cunoscut si acceptat orice risc legat de activitatea sondei, ceea ce inlatura raspunderea paratei.


Prejudiciul a fost stabilit intr-un mod nelegal, lipsind analiza legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si pretinsul prejudiciu inregistrat de reclamanta. Atat timp cat nu s-a facut dovada ca facturile invocate de reclamanta au fost platite, gresit este retinut prejudiciul pretins suferit de reclamanta, incluzandu-se si cheltuielile efectuate de aceasta cu taxele datorate primariei.


Cu privire la, capatul 2 de cerere, cel vizand obligarea la achitarea despagubirilor prevazute de art. 8 si 9 din Legea nr.283/2004 pentru prejudiciul produs ca urmare a efectuarii lucrarilor de interventii in caz de avarie, s-a criticat acordarea de catre instanta de fond a ceea ce nu s-a cerut.


Opinia expertului in protectia mediului nu poate fi luata in considerare, fiind total eronata si nefundamentata, expertul efectuand analiza probelor cu incalcarea grava a legislatiei in domeniu (Ordinul nr.756/1997, prevederile Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu).


Un calcul privind despagubirea nu se poate baza pe o singura cerere de oferta de la o firma (aflata in insolventa), ci presupune un studiu complex efectuat doar de autoritatile competente pentru proiectia mediului sau un expert autorizat in astfel de lucrari.


Apelul declarat a fost respins, ca nefondat, prin decizia civila nr. 2/A din 13.01.2016 a Curtii de Apel Galati, care a retinut ca O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului are rol de lege speciala in materia incidenta litigiului, aceasta fiind intemeiata pe raspunderea civila delictuala prevazuta de art. 998 C.civ.


Potrivit art. 95 din O.U.G. nr. 195/2005, raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa iar prevenirea si repararea prejudiciului se realizeaza conform acestui act normativ si reglementarilor specifice.


Astfel fiind si avand in vedere constatarea accidentului de poluare (de catre autoritatea Garda Nationala a Mediului - Comisariatul Judetean Vrancea), instanta de apel a apreciat ca nu se impune administrarea probelor solicitate in apel de catre parata, aspectele pretins a nu fi fost corect lamurite de catre instanta de fond fiind irelevante in speta.


Cat timp, initial, parata a recunoscut producerea accidentului de poluare ca atare si, mai mult, si-a exprimat disponibilitatea acoperirii prejudiciului dupa evaluarea efectelor accidentului de poluare, cererea de administrare a unor noi probe prin care se tinde a se dovedi lipsa culpei sale in poluarea iazului amenajat de reclamanta, respectiv efectuarea unei expertize care sa stabileasca daca beciul din beton al sondei putea sau nu sa preia cantitatea de condensat extras la interval de 24 sau 12 ore, ori depozitia martorului - operatorul ce inspecta periodic activitatea sondei, apar ca total neutile si neconcludente.


S-a aratat ca in dreptul mediului, faptele generatoare de raspundere includ fie conduitele ilicite prin care se produc pagube mediului si reprobabile prin ilicitarea lor, fie o seama de actiuni curente, normale si licite, dar care pot constitui uneori cauze ale vatamarilor mediului.


Cea de a II-a categorie, a actiunilor curente, in afara oricarei culpe, angajeaza raspunderea pe temeiul riscului (raspunderea obiectiva).


In speta, s-a retinut corect ca fapta nu a fost savarsita cu intentia de a se aduce prejudicii factorilor de mediu (concretizat in contaminarea iazului amenajat de reclamanta) dar a constituit o exercitare a activitatii in conditii necorespunzatoare de diligenta si prudenta ce a determinat respectivele efecte negative si reprezinta o abatere de la cerintele social-economice de ocrotire a mediului, abaterea atragand raspunderea persoanei vinovate.


In urma interpretarii judicioase a probelor administrate in cauza - cele trei procese-verbale de constatare incheiate de Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Vrancea, precum si de catre A.N. Apele Romane, recunoasterea initiala a paratei, cercetarea locala, cele trei expertize efectuate in cauza - instanta de fond a retinut corect producerea accidentului de poluare ce antreneaza raspunderea obiectiva a paratei.


Ambele autoritati in domeniu au constatat poluarea, Garda Nationala de Mediu, prin Comisariatul Judetean Vrancea consemnand la constatari faptul ca luciul de apa se afla la circa 300 m de Sonda y apartinand paratei, aceasta fiind si singurul operator in domeniul extractiei produselor petroliere din zona .


Fara a oferi nicio justificare sau explicatie lamuritoare, instanta de apel a retinut ca apelanta a invocat intr-o maniera eronata, improprie cauzei, lipsa raportului de cauzalitate, a culpei, ori a lipsei autorizatiei in baza careia reclamanta a amenajat iazul la o distanta necorespunzatoare, ca nu s-ar fi invocat o eventuala constituire a unui servituti de trecere.


In legatura cu sustinerile apelantei legate de gresita aplicare in cauza a dispozitiilor ce reglementeaza institutia raspunderii civile delictuale, s-a apreciat ca aceasta fie neaga incidenta in cauza a normelor specifice raspunderii civile obiective prevazute de O.U.G. nr. 195/2005, fie invoca neaplicarea unor dispozitii ce nu au incidenta in cauza.


Tocmai pretinsa culpa a reclamantei, ce si-a amenajat iazul respectiv la o distanta mai mica decat cea corespunzatoare, ori acel drept de servitute de trecere neconstituit in favoarea acesteia, trebuie interpretata prin prisma normelor referitoare la raporturile de vecinatate a caror esenta priveste concilierea intereselor agentului poluant cu cele ale victimei poluarii, stabilindu-se astfel atat limitele admisibile ale poluarii cat si obligatia corelativa ca daunele sa fie suportate de cel ce polueaza.


Specifica in materia raspunderii civile obiective este si modalitatea de cuantificare a prejudiciului, care trebuie evaluat pecuniar, prin estimarea tuturor cheltuielilor necesare pentru restabilirea (refacerea) echilibrului natural lezat.


Desi prejudiciul trebuie sa fie cert, in materia raspunderii civile obiective, antrenata de producerea unui accident de poluare, sunt certe atat prejudiciile actuale cat si cele viitoare, daca exista certitudinea ca ele se vor produce si sunt elemente necesare pentru a le determina intinderea lor.


Potrivit art. 6 si 94 din O.U.G. nr.195/2005, persoana fizica si juridica responsabila de producerea prejudiciului va fi obligata la repararea prejudiciului, precum si la costurile necesare, aferente inlaturarii urmarilor produse, in vederea restabilirii situatiei anterioare.


Faptul ca parata a negat ulterior producerea prejudiciului si a incercat in mod constat sa justifice producerea accidentului fie prin savarsirea unei infractiuni (de rupere a flanselor de la capatul sondei), fie prin atitudinea necorespunzatoare a reclamantei, si astfel nu a putut sa accepte obligarea sa la repararea prejudiciului (corect cuantificat prin expertizele contabile efectuate in cauza) nu poate justifica primirea criticilor formulate, solutia pronuntata de instanta de fond fiind pe deplin justificata, corect si amplu argumentata, prin referire la normele legale incidente in speta.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata S.C. B. S.A solicitand, in principal, casarea hotararii atacate si a incheierii din data de 07.12.2015 si trimiterea cauzei spre o noua judecata aceleiasi curti de apel, in temeiul art. 312 alin. (3) teza a doua, fiind necesara completarea probatoriului sau, in subsidiar, modificarea in intregime hotararii, prin admiterea apelului si respingerea in tot a actiunii astfel cum a fost formulata si precizata, cu cheltuieli de judecata .


In motivarea recursului declarat, recurenta a sustinut ca instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, pentru urmatoarele motive:


1) In mod nelegal instanta a recalificat temeiul de drept al actiunii, in conditiile in care prin cererea introductiva s-a aratat ca temeiurile de drept ale pretentiilor intimatei-reclamante sunt reprezentate de dispozitiile art. 1349,1357, 1385,1386 noul Cod civil si cele art. 8 si 9 din Legea nr. 238/2004.


Atat instanta de fond cat si cea a controlului judiciar din apel au recalificat cererea intimatei in mod nelegal, fara sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta a cererii de chemare in judecata, in timp ce intimata nici macar prin concluziile scrise nu a indicat ca temei juridic O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului. Cu toate acestea, ambele instante s-au pronuntat avand in vedere dispozitiile O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, incalcand astfel principiul contradictorialitatii prin posibilitatea conferita de lege partilor de a discuta si combate orice element de fapt sau de drept al procesului.


Principiul presupune dreptul partilor de a discuta si a argumenta orice chestiune de drept invocata in cursul procesului, inclusiv de instanta si obligatia instantei de a supune discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate, ea neputandu-si intemeia hotararea decat pe motive de fapt si de drept care au fost puse in prealabil in discutia partilor.


In functie de calificarea juridica a actiunii, parata ar fi fost in masura sa se apare prin propunerea de probe si indicarea de argumente juridice.


Prin modul in care au procedat, instantele i-au incalcat grav dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil ocrotit prin prevederile art. 6 din C.E.D.O.


2) Instanta a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal, acordand intimatei ceea ce nu a cerut (art. 304 pct.6 teza a doua C.proc.civ.) deoarece s-a procedat la recalificarea nelegala a cererii, prin judecarea sa in raport de dispozitiile O.U.G. nr.195/2005, iar nu de dispozitiile legale indicate de intimata, respectiv art.8 si 9 din Legea petrolului nr. 238/2004.


De asemenea, intimata nu a investit instanta cu o cerere privind costurile lucrarilor de eliminare deseuri ecologizare helesteu peste, asa cum s-a pronuntat instanta de fond, ci numai cu o cerere in despagubiri in temeiul Legii petrolului nr. 238/2004, dispozitii care nu-si au aplicabilitatea in speta intrucat accesul, la sonda y nu se face pe terenul intimatei si nu s-a constituit in acest sens un drept de servitute de trecere in conditiile art. 8 alin. (1), recurenta fiind proprietara a terenului si a sondei, accesul catre sonda realizandu-se exclusiv pe terenul proprietatea sa.


3) Instanta de apel a pronuntat o hotarare care cuprinde motive contradictorii. Astfel, instanta de judecata a recalificat temeiul de drept al cererii intimatei, inlocuind dispozitiile Legii petrolului nr. 238/2004 cu dispozitiile O.U.G. nr. 195/2005, apreciindu-se ca in cauza subzista caracterul obiectiv ai raspunderii pentru prejudiciu, potrivit regulilor speciale in materia dreptului mediului, inlaturand toate argumentele si probele sustinute de parata. Se intelege insa din considerentele hotararii instantei de apel ca aceasta s-a pronuntat prin luarea in considerare si a temeiului de drept invocat de intimata, respectiv raspunderea civila delictuala prevazuta de art. 998 C.civ.


Astfel fiind, motivarea instantei este contradictorie intrucat cele doua raspunderi civile delictuale nu pot fi retinute simultan, dat fiind caracterul de norma speciala derogatorie a O.U.G. nr. 195/2005 fata de dispozitiile dreptului comun, art. 998 Cod civil 1864. In speta pot fi aplicabile fie dispozitiile legii speciale derogatorii, fie dispozitiile generale de drept comun. A retine ca ``legislatia speciala in materie este constituita din O.UG. 195/2005 privind protectia mediului, aceasta fiind intemeiata pe dispozitiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 Cod civil" reprezinta o motivare contradictorie, in sensul prevazut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.


4) Instanta de apel a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal, respingand probele solicitate de apelanta, motiv pentru care au fost incalcate dispozitiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.


In primul rand, instanta face o confuzie intre expertiza ceruta prin cererea de apel si reiterata in sedinta publica din 13.01.2016 si proba cu inscrisuri reprezentand expertiza extrajudiciara realizata de F., transmisa prin posta la dosarul cauzei, inainte de termenul din data de 13.01.2016.


Prin cererea de apel si in cadrul sedintei publice din 13.01.2016, apelanta a solicitat expertiza in petrol si gaze care sa stabileasca daca raportat la cantitatea de condensat pe care o produce sonda in 24 ore, respectiv cantitatea de condensat produsa in 12 ore (timpul maxim intre doua vizite consecutive ale personalului de operare ce culege date pentru raportarile zilnice respectiv pentru verificarea integritatii sistemelor) scurgerile ce au aparut la dezetanseizarea accidentala a flansei la data de 07.12.2011 au fost preluate integral de beciul sondei.


Instanta de apel se pronunta numai cu privire la expertiza extrajudiciara, motivand respingerea probei prin aceea ca in cauza s-au efectuat expertizele necesare, iar expertii care le-au intocmit au raspuns obiectivelor si nu se impune refacerea acestora.


Or, din aceasta motivare nu se intelege daca s-a respins proba cu expertiza judiciara sau inscrisul reprezentand expertiza extrajudiciara si, in orice caz, rezulta ca instanta nu s-a pronuntat asupra administrarii probei cu expertiza in petrol si gaze, proba de o insemnatate deosebita pentru a lamuri daca poluarea s-ar datora activitatii de la Sonda y, prin ruperea flanselor de la capul de eruptie al sondei de catre persoane necunoscute. O atare lamurire era necesara deoarece nu exista nicio constatare a expertilor desemnati in cauza referitoare la existenta unei legaturi de cauzalitate intre activitatea de la Sonda y si pretinsa poluare.


5) Instanta a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal prin aceea ca nu a analizat legatura de cauzalitate intre fapta recurentei si pretinsa poluare, indiferent de temeiul juridic al actiunii pe care l-ar fi retinut.


Recurenta sustine ca si in cazul raspunderii civile delictuale obiective, reglementata de norma speciala O.U.G. nr. 195/2005, pentru a se antrena raspunderea paratului este necesar sa se stabileasca fara echivoc legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs.


Or, apararile sale invocate pe acest aspect in apel au fost tratate extrem de generic de instanta, fara a intra in amanunte, apreciindu-se doar ca apelanta a invocat intr-o maniera eronata, improprie cauzei, lipsa legaturii de cauzalitate. Acest considerent generic denota ca, de fapt, instanta de apel nu a analizat niciun argument din cele ce au fost invocate prin cererea de apel, in conditiile in care, potrivit concluziilor celor doua expertize in petrol si gaze efectuate, dar si inscrisurilor de la dosarul cauzei, nu s-a identificat nici o avarie la sonda sau conducta.


Urmare a sesizarii intimatei S.C. A. S.R.L., Garda de Mediu a finalizat trei rapoarte de inspectie, niciunul dintre acestea neretinand existenta unei avarii la conducta/sonda y.


In procesul-verbal din 25.11.2011 se consemneaza ca s-au efectuat verificari asupra traseului conductei de transport extractie de la Sonda y pe o lungime de aproximativ 100 m, nefiind identificate defectiuni ale conductei. Se mentioneaza ca verificarea a avut loc in prezenta reprezentantilor de la S.C. A. S.R.L. si, de asemenea, ca nu s-au aplicat sanctiuni. Daca sustinerile intimatei ar fi avut o baza reala, organul de control ar fi aplicat si o sanctiune, dar nu a fost cazul .


Starea tehnica a conductei de amestec a sondei a fost apreciata ca fiind corespunzatoare in toate actele de control incheiate.


Niciuna dintre instante nu a facut referire la concluziile expertizei G. care mentioneaza ca ``s-a vizualizat traseul cel mai probabil pe care s-ar fi putut produce o scurgere provenita din careul sondei si deplasata catre elesteu, gasindu-se pe acest potential traseu la circa 50 m. de sonda o excavatie facuta de o draglina in care exista apa cu miros de hidrocarburi dar nu identic cu cel al condensatului din Sector B. dovedind ca aceste hidrocarburi existau in sol si provin din alte surse si nu din scurgerile recente de in acea vreme".


De asemenea, nici un expert desemnat nu a concluzionat, prin prezentarea unei dovezi clare, faptul ca produsul petrolier produs de Sonda y ar avea caracteristici similare celui identificat in suprafata de teren a intimatei.


Faptul ca instanta de judecata a concluzionat ca pretinsa poluare s-ar datora activitatii de la Sonda y, respectiv prin ruperea flanselor de la capul de eruptie, denota faptul ca instanta a inlaturat nu numai concluziile expertizei efectuata de F., dar si concluziile contraexpertizei efectuata de G. fara nicio argumentatie.


6) Instanta a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal, cu incalcarea dispozitiilor generale care reglementeaza raspunderea civila delictuala.


Ca si in cazul legaturii de cauzalitate, instanta de apel motiveaza extrem de generic, fara a intra in amanunte, apreciind ca apelanta "invoca intr-o maniera eronata, improprie prezentei cauze, lipsa culpei".


Or, chiar si in cazul in care s-ar admite prin absurd ca instanta a fost investita cu solutionarea unei cereri al carei temei juridic ii reprezinta O.U.G. nr. 195/2005, aceasta tot era tinuta sa analizeze in mod temeinic fapta victimei.


Chiar daca legea speciala instituie o raspundere cu caracter obiectiv, independent de culpa, spre deosebire de raspunderea civila delictuala de drept comun, se mentin celelalte conditii in care se antreneaza raspunderea autorului faptei, dupa cum se mentin si cauzele care inlatura raspunderea civila, fiind tot cele prevazute in dreptul comun, in lipsa unei reglementari exprese in norma speciala.


Poluatorul este exonerat de raspundere in cazul in care prejudiciul ecologic a fost cauzat prin fapta grav culpabila a victimei. Legiuitorul instituie o raspundere cu caracter obiectiv independent de culpa faptuitorului, dar nu independent si de culpa victimei insesi.


Prin urmare, chiar daca instanta nu era obligata sa cerceteze culpa apelantei, aceasta avea obligatia sa analizeze si sa se pronunte asupra faptelor grav culpabile ale reclamantei, invocate de apelanta si dovedite, in speta.


Recurenta critica neanalizarea si nepronuntarea instantei de apel asupra criticilor formulate impotriva sentintei instantei de fond, prin care invoca faptul ca intimata este singura raspunzatoare pentru prejudiciul pretins.


Arata ca a sustinut ca fapta ilicita a fost savarsita chiar de catre reclamanta si a constat in amplasarea de constructii in imediata vecinatatea unui obiectiv petrolier apartinand S.C. B. S.A., cu ignorarea flagranta a dispozitiilor legale si distantelor de siguranta privind obiectivele petroliere.


Un document intocmit si emis pro causa - autorizatia din 05.06.2012 - nu poate conferi legalitate faptei intimatei de amplasare a constructiilor in imediata vecinatate a unor instalatii petroliere.


Autorizatia a fost intocmita pro causa intrucat la data introducerii actiunii intimata nu era autorizata sa desfasoare activitati de acvacultura, autorizarea fiind dobandita pe parcursul solutionarii litigiului.


Desi in cuprinsul autorizatiei se arata ca intimata este autorizata sa deruleze activitati de piscicultura, potrivit mentiunilor din extrasul de la Registrul Comertului (in care sunt indicate obiectele de activitate ale intimatei) intimata nu este autorizata sa desfasoare activitati precum acvacultura.


De asemenea, drepturile pretins dobandite prin contractul de concesiune nu au fost inscrise in cartea funciara, desi dreptul de concesiune este un drept real iar in lipsa formalitatilor de publicitate imobiliara el nu poate fi opus tertilor. Pentru a fi opozabila tertilor, concesiunea se supune regimului de carte funciara, in baza unei documentatii de carte funciara stabilita in acord cu dispozitiile Legii nr.7/1996 si, respectiv, Regulamentului de Organizare si Functionare a Birourilor de Cadastru si Publicitate Imobiliara aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 de directorul general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, astfel incat amplasamentul concesiunii sa reiasa cu claritate din aceste inscrisuri .


In conditiile in care intimata a obtinut aviz la data de 05.07.2012, se deduce ca pretinsa "poluare masiva" din ``cursul lunii octombrie 2011" nu avea cum sa afecteze ceva care nu exista, respectiv helesteul cu profil de activitatea piscicola care nu functiona legal anterior datei de 05.07.2012.


In plus, daca locul in care urma sa se amenajeze helesteul ar fi fost poluat la data de 05.07.2012, este greu de crezul ca autoritatea competenta Administratia Nationala Apele Romane ar fi emis avizul de functionare.


Toate acestea demonstreaza ca intimata a nu invocat un drept legitim, nefiind lamurit cum reclamanta obtine totusi o licenta de la autoritate de stat care, daca ar fi constat existenta poluarii la data emiterii avizului, in mod normal nu ar fi trebuit sa-l emita.


Lipsa autorizatiei de constructie si a acordului vecinului pentru amplasarea constructiei in vecinatatea obiectivului petrolier al S.C. B. S.A.


Desi intimata pretinde ca a edificat pe terenul concesionat "investitii constand in special in sapaturi, amenajari de maluri, drenaje si foraj estimate la valoarea de 300.000 euro", aceasta nu prezinta niciun document din care sa rezulte ca lucrarile de constructie ar fi fost realizate in baza unor autorizatii legale de constructie si functionare si avand acordul recurentei, in calitate de vecin.


Potrivit dispozitiilor Legii nr. 50/1991 privind constructiile, respectiv Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor din 28.06.2006, pentru edificarea unor asemenea constructii este necesara obtinerea autorizatiilor de constructie si a celei de functionare, de la autoritatile in domeniu .


Potrivii Legii nr. 50/2001, acordul vecinilor este necesar la momentul in care se doreste realizarea unor constructii noi. Pentru aceasta situatie era necesar acordul recurentei, mai ales in cazul in care noua constructie poate cauza daune referitoare la rezistenta mecanica si stabilitatea constructiilor existente pe proprietatea recurentei - sonda de extractie produse petroliere.


Desi s-a solicitat intimatei pe parcursul litigiului, aceasta nu a facut dovada legalitatii constructiilor.


Intimata se face vinovata si de incalcarea normelor aplicabile constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale, iar sub acest aspect recurenta a facut trimitere la continutul art.12 din Procedura din 30 iulie 2003 de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale, aprobata prin Ordinul nr. 1203/2003 al Ministerului Transportului, Constructiilor si Turismului care instituie obligatiile persoanelor fizice si juridice care realizeaza lucrari de constructii amplasate in vecinatatea obiectivelor sistemelor din sectorul petrol si gaze. Potrivit normativului mentionat, aceste obligatii sunt: a) de a solicita avizul operatorilor din sectorul petrol si gaze naturale, conform cerintelor din certificatul de urbanism; b) de a respecta intocmai conditiile impuse prin avizul operatorilor din sectorul petrol si gaze naturale; c) de a nu interveni in niciun fel asupra obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale.


Intimata a nu a facut dovada indeplinirii acestor conditii impuse, nesolicitand recurentei avizele mentionate la art.12 din Ordinul mentionat, desi ii revenea aceasta obligatie .


Din cuprinsul contractului de concesiune incheiat la 10.03.2002 rezulta ca scopul contractului a fost ``amenajare helesteu de peste in punctul X.", ceea ce dovedeste ca atat S.C A. S.R.L., cat si Primaria Burcioaia au cunoscut existenta sondei S.C. B. S.A. precum si faptul ca legea impune conditii stricte privind distantele de siguranta.


Intimata a construit fara obtinerea avizelor specifice la o distanta mai mica fata de obiectivul petrolier, nerespectand legea si normele privind siguranta in constructii.


Potrivit notei tehnice din 07.11.2006, emisa de ANRG pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte baze naturale si de transport gaze naturale, in Anexa nr. 3 a punctul 23 se prevede distanta minima de siguranta intre conducte subterane si supraterane fata de balastiere = 1000/2000 metri.


Aceasta dovedeste ca s-a procedat la amplasarea deliberata in zona de siguranta a sondei (si fara a se cere acordul S.C. B. S.A.), desi se cunostea prezenta si pozitia sondei, ca intimata si-a asumat cu buna stiinta orice risc legat de activitatea in zona de siguranta a sondei, iar S.C. B. S.A. nu poate fi facut in vreun fel responsabil din moment ce nici macar acordul nu i-a fost cerut.


Intimata a depozitat pietris chiar pe conducta de gaze a S.C. B. S.A. punand in pericol grav securitatea instalatiei petroliere si posibilitatea de acces pentru lucrari, aspect constatat prin procesul verbal din 25.11.2011 al Garzii Nationale de Mediu.


Aceeasi constatare a fost facuta si de instanta de fond in procesul verbal de cercetare la fata locului.


Or, un operator nu poate fi facut raspunzator pentru consecintele exercitarii abuzive, cu ignorarea completa de catre un tert a dispozitiilor legate, prin amplasarea ilegala, in imediata proximitate a unui obiectiv petrolier, a unor constructii si desfasurarea de activitati pentru care nu s-au obtinut avizele si autorizatiile in conditiile legii.


7) Instanta de apel a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal, in ceea ce priveste intinderea prejudiciului, nici dispozitiile art. 6 si nici cele ale art. 94 din O.U.G. nr.195/2005 nefiind incidente spetei deoarece reglementeaza cu totul alte aspecte decat determinarea prejudiciului in cazul poluarilor de mediu.


Cu privire la determinarea prejudiciului, instanta face doar afirmatii de o maxima generalitate, aratand ca ``trebuie stabilit pecuniar", ca sunt certe atat prejudiciile ``actuale dar si viitoare``, ca persoana responsabila de producerea prejudiciului va fi obligata la repararea prejudiciului, precum si la costurile aferente inlaturarii urmelor produse, fara sa analizeze aspectele concrete invocate prin cererea de apel legate de modul de determinare al cuantumului prejudiciului.


Recurenta a criticat absenta inscrisurilor pe care expertul contabil si-a fundamentat concluziile, inscrisuri ce au fost depuse la dosar abia la solicitarea sa. In legatura cu inscrisurile respective a reclamat neanalizarea apararilor sale vizand faptul ca nu s-a facut proba platii facturilor, ceea ce demonstreaza nedovedirea unui prejudiciu cert.


Nu au fost depuse dovezi ale situatiilor de lucrari (devize de lucrari) cu privire la inceperea lucrarilor, procese verbale de receptie a lucrarilor etc.


Desi pretinsul prejudiciu calculat de expert este de 8,908 RON pentru taxele cu concesiunea, tribunalul il retine ca fiind de 89.084 RON, majorand artificial si nelegal pretinsul prejudiciu ajungand la o valoare de 10 ori mai mare. Desi greseala evidenta a primei instante a fost semnalata inclusiv in concluziile orale din fata instantei de apel, aceasta nu s-a pronuntat.


Expertul contabil a ales o solutie /propunere din partea unei societati aflate in procedura de insolventa, administratorul judiciar al acesteia neaproband solutiile tehnice stabilite pentru instanta de judecata . SC C. S.A., care a furnizat expertului contabil raspunsul privind valoarea estimata a lucrarilor de refacere este o societate aflata in procedura de insolventa, ceea ce inseamna ca dreptul de reprezentare in relatiile eu tertii apartine exclusiv administratorului judiciar, sens in care actul semnat de directorul, tehnic al societatii si implicit valoarea lucrarilor de refacere teren avansata de acesta, nu are nicio valoare juridica, fiind lovit de nulitate absoluta.


Un calcul privind despagubirea nu se poate baza pe o simpla cerere de oferta de la firma (aflata in insolventa), ci presupune un studiu complex efectuat doar de autoritatile competente pentru protectia mediului sau un expert autorizat in astfel de lucrari.


In cauza nu sunt intrunite nici conditiile generale ale prejudiciului in vederea acordarii unor pretinse despagubiri, conceptul de prejudiciu implicand o stricta legatura cu protejarea legala a unui drept, neputandu-se sustine ca s-a cauzat un prejudiciu prin raportare la investitia efectuata de catre intimata, cata vreme aceasta nu avea un drept protejat legal cu privire la investitie (efectuata fara obtinerea avizelor si autorizatiilor legale si fara a avea autorizate obiectele de activitate aferente exploatarii acestei presupuse investitii).


Nu a fost demonstrata nici existenta prejudiciului viitor intrucat in cauza nu este indeplinita conditia caracterului cert al acestuia, intimata indicand doar un prejudiciu eventual, cu un caracter complet incert, nesigur, care nu poate face obiectul unei despagubiri .


8) Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, privind obligarea paratei la achitarea despagubirilor prevazute de art. 8 si 9 din Legea petrolului nr. 238/2004 pentru prejudiciul produs ca urmare a efectuarii lucrarilor de interventie in caz de avarie, hotararea recurata este pronuntata cu aplicarea gresita a acestor dispozitii legale, care nici macar nu sunt incidente cauzei intrucat accesul la sonda nu se face pe terenul intimatei si nu s-a constituit in acest sens un drept de servitute de trecere in conditiile art. 8 alin. (1). SC B. este proprietara atat a terenului cat si a sondei, iar accesul se face exclusiv pe terenul proprietatea sa, astfel incat nu este necesar un acord cu proprietarul terenului.


9) Incheierea din data de 07.12.2015 pronuntata de Curtea de Apel Galati este nelegala, instanta incalcand dispozitiile art. 105 alin. (2) C.proc.civ. (art. 304 pct. 5 C.proc.civ.) prin faptul ca nu a efectuat actul comunicarii incheierii fata de recurenta, in conditiile in care a respins ca inadmisibila cererea de suspendare a executarii sentintei civile nr. 29 din 1.04.2015 pronuntata de Tribunalul Vrancea.


Potrivit dispozitiilor art. 280 alin. (3) C.proc.civ, cererea de suspendare se judeca de instanta de apel, iar dispozitiile art. 403 alin.(3) raman aplicabile, ceea ce inseamna ca asupra cererii de suspendare instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat.


Insasi instanta de apel mentioneaza dreptul de recurs in 15 zile de la comunicare si, cu toate acestea, recurentei nu i s-a comunicat incheierea de sedinta, punand-o in imposibilitate de a formula recurs prin raportarea la considerentele incheierii de respingere a suspendarii, incalcandu-se in mod evident dispozitiile art. 105 alin.(2), motiv de recurs incadrat in dispozitiile 304 pct. 5 C.proc.civ.


Analizand recursul declarat, Inalta Curte apreciaza ca acesta este intemeiat in limitele ce se vor arata in cele ce urmeaza:


Examinand cu prioritate recursul declarat impotriva incheierii din 7.12.2015 a Curtii de Apel Galati, prin care a fost solutionata, in conditiile art.280 C.proc.civ., cererea incidentala a recurentei, formulata in apel, de suspendare a executarii vremelnice a hotararii de prima instanta, se retine ca unica critica a acestuia a vizat aspectul necomunicarii catre parte a respectivei incheieri, ceea ce a pus-o pe recurenta in imposibilitate de a formula recurs prin raportare la considerentele incheierii, invocandu-se incalcarea dispozitiilor art.105 alin. (2) C.proc.civ.


Instanta de recurs retine ca, potrivit propriilor mentiuni ale incheierii atacate, dar si dispozitiilor art.280 alin.(3) coroborate cu cele ale art.403 alin.(3) C.proc.civ., recurenta avea dreptul la comunicarea incheierii, moment de la care incepand urma sa curga termenul de 15 zile de exercitare (separata) a caii de atac a recursului impotriva incheierii.


Inalta Curte observa ca, intr-adevar, in dosarul Curtii de Apel Galati, ulterior pronuntarii incheierii din 7.12.2015 a acestei instante, nu exista atasata nicio dovada a comunicarii incheierii fata de niciuna din partile implicate, aspect care nu determina insa nelegalitatea incheierii insesi, pentru a se justifica solicitarea pronuntarii unei solutii de casare a acesteia, dupa cum s-a aratat in finalul motivelor de recurs.


Comportamentul nelegal al instantei de apel, manifestat prin neefectuarea actului procedural al comunicarii incheierii data asupra cererii recurentei de suspendare a executarii vremelnice a hotararii de prima instanta nu demonstreaza insa nelegalitatea solutiei adoptate in privinta acesteia, ci apara pe recurenta de eventualitatea invocarii exceptiei de tardivitate si a celei de inadmisibilitate a recursului la incheiere, exercitat deodata cu recursul impotriva solutiei de fond a judecatii din apel (exceptii care, tocmai in considerarea acestor circumstante ale cauzei, nici nu au fost ridicate de instanta de recurs).


Inalta Curte mai are in vedere ca, ulterior pronuntarii instantei de apel asupra cererii apelantei de suspendare a executarii vremelnice a hotararii de prima instanta (la 7.12.2015), dosarul cauzei a mai ramas pe rolul curtii de apel pana la data de 13.01.2016 cand a avut loc solutionarea cererii de apel prin decizia civila nr.2/A/2016, interval de timp in care partea fie putea cunoaste direct considerentele incheierii din 7.12.2015 (in realitate, un singur paragraf), fie putea adresa curtii de apel o solicitare verbala ori scrisa de comunicare a incheierii respective.


Motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.5 C.proc.civ., invocat cu referire la incheierea instantei de apel din 7.12.2015, nu va fi retinut in circumstantele mai sus redate intrucat acesta se refera la ipotezele in care prin hotararea data (incheierea mentionata), instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin.(2) C.proc.civ.


Conform art.105 alin. (2), actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.


Or, in acord cu explicatiile anterioare, neefectuarea de catre instanta de apel a actului procedural al comunicarii incheierii putea, cel mult afecta dreptul recurentei la exercitarea caii de atac a recursului impotriva incheierii, consecinta care in speta nu s-a produs, vatamarea ce s-ar fi putut pricinui partii fiind inlaturata ori surmontata chiar prin posibilitatea recunoscuta a exercitarii recursului la incheiere, deodata cu fondul, asadar in conditiile art.316 coroborate cu cele ale art. 282 alin.(2) C.proc.civ.


Atata timp cat partea a avut acces la dosar ulterior pronuntarii din 7.12.2015, in conditiile procedurale obisnuite, nu se poate admite ca necomunicarea incheierii instantei de apel din 7.12.2015 a pus-o pe aceasta intr-o situatie de imposibilitate absoluta a cunoasterii considerentelor ce au stat la baza adoptarii solutiei asupra cererii sale de suspendare a executarii vremelnice a sentintei Tribunalului Vrancea.


Intrucat neregularitatea procedurala semnalata prin recursul partii si constatata de instanta de recurs nu a pricinuit partii o vatamare ce nu s-ar putea inlatura decat prin anularea actului atacat, Inalta Curte va retine ca fiind nefondat recursul declarat impotriva incheierii instantei de apel pronuntata la 7.12.2015 (in absenta unor critici care sa vizeze fondul dezlegarilor din incheiere si care sa sustina motive de nelegalitate a acesteia).


In ceea ce priveste recursul declarat impotriva deciziei civile nr.2/A/2016, se retine ca primele trei critici de recurs formulate invoca nelegalitatea hotararii de apel pentru motive ce tin de cadrul procesual in care a fost solutionat litigiul. In esenta, cea dintai critica, intemeiata pe art.304 pct.9 C.proc.civ., reclama incalcarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare prin recalificarea de catre instanta a temeiului de drept al actiunii si judecarea acesteia prin aplicarea dispozitiilor O.U.G. nr. 195/2005, in absenta punerii in prealabil in discutia partilor a acestui temei de drept . Cea de-a doua critica, intemeiata pe art.304 pct.6 C.proc.civ., a invocat judecarea eronata a litigiului in raport de dispozitiile O.U.G. nr. 195/2005, iar nu in raport de cele indicate de intimata - art.8 si 9 din Legea petrolului nr.238/2004, in timp ce a treia critica a semnalat prezenta unor motive contradictorii in hotarare, decurgand din aplicarea simultana de catre instanta atat a dispozitiilor speciale ale O.U.G. nr. 195/2005, cat si ale dreptului comun, respectiv art.998-999 C.civ.


Nici una din aceste critici nu este intemeiata.


In acest sens, Inalta Curte are in vedere ca la 04.04.2012 reclamanta SC A. SRL a sesizat Tribunalul Vrancea cu solutionarea unei actiuni pentru repararea prejudiciului actual si a celor viitoare, decurgand din poluarea solului si luciului de apa prin deversarea de produse petroliere pe terenul de aproximativ 1 ha, detinut cu titlu de concesiune, si pentru achitarea despagubirilor decurgand din aplicarea art.8 si 9 din Legea nr.283/2004, pentru prejudiciile decurgand din lucrarile de interventie in caz de avarie .


Temeiul de drept al actiunii a fost indicat ca fiind dat de dispozitiile art. 1349, 1357,1385,1386 din Codul civil si de art.8 si 9 din Legea nr.283/2004.


Prin inscrisul depus la dosarul de prima instanta pentru termenul din 7.11.2012, reclamanta a precizat ca renunta la judecata in privinta celui de al doilea capat de cerere, imprejurare de care instanta a luat act la termenul mentionat.


Solutionand cauza, prima instanta a calificat faptele deduse ei spre solutionare ca reprezentand un accident de mediu, iar pentru stabilirea responsabilitatii producerii acestuia a facut aplicarea dispozitiilor arl.95 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, care instituie o raspundere obiectiva, independenta de culpa pentru prejudiciile aduse mediului.


Astfel fiind, exceptiile si apararile formulate de parata in cauza au fost apreciate ca neintemeiate, instanta stabilind ca atata timp cat raspunderea poluatorului este una obiectiva, iar nu subiectiva, singura ei misiune este de a determina intinderea raspunderii prin raportare la intinderea prejudiciului produs.



La randul sau, instanta de apel a retinut ca faptele deduse judecatii antreneaza raspunderea obiectiva a paratei in temeiul art.95 din O.U.G. nr.195/2005, raspundere speciala care este intemeiata pe raspunderea civila delictuala prevazuta de art.998 C.civ.


Intrucat se reclama incalcarea de catre instanta a normei de procedura, prin judecarea litigiului si retinerea incidentei art.95 din O.U.G. nr.195/2005, cu consecinta incalcarii principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare al recurentei, cea dintai critica de recurs va fi analizata in raport de motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.5 C.proc.civ., in care se incadreaza in mod real, iar nu in raport de motivul de recurs indicat de parte - art. 304 pct.9 C.proc.civ., critica neinvocand un caz de gresita interpretare sau aplicare a legii in sens de drept material .


In examinarea criticii, se are in vedere ca revine instantei de judecata sarcina calificarii juridice a imprejurarilor de fapt deduse judecatii, chiar in absenta neindicarii de catre parte a unui text de lege ori a indicarii gresite a acestuia.


Faptul ca prin cererea de chemare in judecata ori pe parcursul solutionarii acesteia, reclamanta nu a indicat ca temei legal al pretentiilor sale si dispozitiile O.U.G. nr.195/2005, nu constituia un impediment legal pentru instanta de a face in cauza aplicarea acestor dispozitii legale, de vreme ce faptele reclamate si cercetate se inscriu in ipoteza normei legate [art.95 alin.(1), care stabileste conditiile raspunderii in cazul accidentelor de mediu].


Nu se poate retine o prejudiciere a recurentei, care a sustinut ca functie de calificarea juridica pe care instantele au dat-o actiunii, ea nu a mai putut propune probe sau formula argumentele juridice in aparare.


Asa cum s-a retinut prin considerentele hotararilor ambelor instante de fond, consecinta aplicarii dispozitiilor art.95 (1) din O.U.G. nr. 195/2005, a fost aceea a retinerii unei raspunderi obiective a poluatorului, independent de culpa acestuia, fara ca celelalte elemente ale raspunderii civile delictuale din dreptul comun sa fie inlaturate.


Prin urmare, doar o parte a apararilor invocate de recurenta prin intampinarea sa de la fond au devenit lipsite de relevanta urmare a retinerii de catre instante a acestui temei de drept, respectiv cele prin care invoca lipsa culpei sale ori fapta tertului pentru care nu raspunde (cazul de furt prin ruperea flanselor de la capul de eruptie, constatata la 7.12.2011).


In plus, recurenta a avut beneficiul unei cai de atac devolutive impotriva hotararii de prima instanta care a facut aplicarea in cauza a dispozitiilor art.95 (1) din O.U.G. nr.195/2005, putand propune probe si formula aparari atat in raport de calificarile juridice date faptelor de catre prima instanta, cat si pe fondul dreptului, in privinta consecintelor decurgand din aceste calificari.


In consecinta, Inalta Curte apreciaza ca fiind nefondata cea dintai critica de recurs, pe care a incadrat-o in dispozitiile art.304 pct.5 C.proc.civ., neinvocandu-se un caz de incalcare a formelor legale care sa fi pricinuit partii o vatamare ce nu s-ar putea inlatura decat prin sanctiunea anularii lor.


Si cea de-a doua critica este nefondata intrucat procedand la calificarea juridica a faptelor deduse judecatii, prin retinerea incidentei si a dispozitiilor art.95 (1) din O.U.G. nr.195/2005, in virtutea functiei jurisdictionale (juris dictio) care presupune tocmai spunerea dreptului asupra situatiilor de fapt, nu se poate sustine ca instantele de judecata au acordat reclamantei ceea ce nu a cerut (motiv de recurs prevazut de art.304 pct.6 C.proc.civ.).


De asemenea, nu se poate retine aceasta critica nici cu referire la sustinerea ca in loc sa judece cererea reclamantei in raport de dispozitiile art.8 si 9 din Legea petrolului nr.238/2004 (dispozitiile legale despre care recurenta a sustinut constant ca nu-si au incidenta in cauza), instantele au procedat la recalificarea juridica a acesteia prin retinerea incidentei prevederilor O.U.G. nr. 195/2005, precizandu-se in cele de mai sus ca reclamanta, a renuntat la judecarea celui de-al doilea capat al cererii (intemeiat pe dispozitiile Legii nr.238/2004) la termenul din 7.11.2012.


Este adevarat ca nu a existat o solicitare expresa din partea reclamantei privind plata costurilor lucrarilor de eliminare a deseurilor petroliere ce afecteaza helesteul, insa o atare pretentie se inscrie In continutul cererii introductive de instanta, de reparare a prejudiciului actual si a celui viitor decurgand din poluarea solului si luciului de apa al helesteului amenajat de reclamanta.


Prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate retine critica intemeiata pe dispozitiile art.304 pct.6 C.proc.civ.


Hotararea instantei de apel nu contine nici motive contradictorii din punct de vedere al dreptului aplicabil, instanta de apel retinand corect raportul dintre norma speciala si norma generala, in sensul ca dispozitiile art.95 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2005, care instituie un caz de raspundere obiectiva a poluatorului, independent de elementul vinovatiei, se completeaza cu cele ale dreptului comun in materia raspunderii civile delictuale date de dispozitiile art.1349 C.civ.


Astfel fiind, Inalta Curte nu va retine nici critica intemeiata pe dispozitiile art.304 pct.7 C.proc.civ.


Prin cea de-a patra critica a recursului s-a invocat nelegalitatea hotararii, data fiind respingerea probelor solicitate de recurenta in apel, sustinandu-se fie ca din motivarea curtii de apel nu se intelege daca s-a respins proba cu expertiza judiciara ori inscrisul constand in expertiza extrajudiciara, fie ca in mod cert instanta nu s-a pronuntat asupra administrarii probei cu expertiza in petrol si gaze.


Raportat la aspectele criticate, si acest motiv apare ca fiind nefondat intrucat penultimul paragraf al filei 2 a deciziei atacate, in care este redata pozitia instantei de apel in raport cu probele propuse de apelanta, dovedeste pronuntarea explicita a curtii de apel in sensul respingerii atat a probei cu expertiza extrajudiciara, a probei cu martori, cat si a celeia cu expertiza judiciara, apreciate ca fiind neutile cauzei in considerarea expertizelor deja efectuate la instanta de fond si a cercetarii locale.


Cum se va arata in cele ce urmeaza, respingerea acestor probe propuse in apel de recurenta, dobandeste relevanta in analiza urmatoarei critici de recurs, respectiv aceea relativa la neanalizarea de catre instanta a legaturii de cauzalitate intre fapta imputata si rezultatul prejudiciabil produs.


Prin ultimele trei critici ale recursului, recurenta a invocat nelegalitatea hotararii atacate ca fiind data cu incalcarea dispozitiilor generale care reglementeaza raspunderea civila delictuala, prin neanalizarea legaturii de cauzalitate intre fapta imputata ei si rezultatul (consecinta) produs, cel al poluarii masive a helesteului, prin neverificarea cerintelor legale ale prejudiciului ori a apararilor despre care recurenta a pretins ca se inscriu in notiunea de fapta a victimei.


Inalta Curte apreciaza criticile ca fiind intemeiate in conditiile in care constata ca astfel de aparari au fost sustinute de recurenta inca de la momentul formularii intampinarii acesteia in fata primei instante, fara sa rezulte ca, macar una din ele ar fi trecut prin filtrul vreuneia din cele doua instante de fond, in conditiile in care importanta acestora este considerabila din punct de vedere al antrenarii chiar a unei raspunderi civile delictuale obiective, dupa cum s-a retinut ca este cazul in speta.


Astfel, fata de faptele imputate prin cererea de chemare in judecata - poluarea masiva cu produse petroliere a terenului de 1 ha, concesionat reclamantei si amenajat ca helesteu, in urma unei grave defectiuni la conducta de transport y, apartinand B. SA, ce a survenit in cursul lunii octombrie 2011, atribuita lipsei efectuarii lucrarilor de intretinere si/sau reparatii - parata s-a aparat aratand ca desi au fost facute mai multe verificari de catre diverse autoritati ale statului cu atributii in protectia mediului, niciuna nu a constatat existenta defectiunilor la instalatiile ce deservesc sonda de extractie si depozitare titei si, mai ales, ca niciuna nu a dispus sanctionarea sa pentru acuzatia de poluare ce i s-a adus de catre reclamanta. Recurenta a facut referire la cele trei rapoarte de inspectie intocmite de Garda de Mediu, precizand ca niciunul nu se pronunta asupra existentei unei avarii la conducta/sonda y, ci dimpotriva, ca in ultimul dintre acestea chiar se retine ca ``s-au efectuat verificari asupra traseului conductei de transport extractie de la Sonda y pe o lungime de 100 m, nefiind identificate defectiuni ale conductei".


In sfarsit, verificarile Garzii de Mediu realizate in urma sesizarii reclamantei din 1.11.2011 au condus la constatarea poluarii cu produse petroliere a helesteului detinut de aceasta, fara insa ca respectivele constatari din teren sa conduca si la identificarea faptuitorului.


Tot astfel, recurenta a sustinut ca expertizele in petrol si gaze nu justifica o legatura de cauzalitate intre fapta imputata ei si situatia bunurilor apartinand intimatei, ori ca nici un expert desemnat nu a concluzionat, prin prezentarea unei dovezi clare, a faptului ca produsul petrolier extras de sonda ar avea caracteristici asemanatoare celui identificat in suprafata de teren a intimatei.


Cazul de poluare reclamat, a carui cauza generatoare a fost pus de reclamanta pe seama unor defectiuni grave la conducta de transport ce deserveste Sonda y, a fost atribuit de prima instanta evenimentului recunoscut de parata ca petrecut la 7.12.2011 (asadar ulterior momentului indicat prin cererea de chemare in judecata), constand in ruperea flanselor conductei de catre hoti.


In continuare, astfel cum rezulta din rationamentul dezvoltat de ambele instante de fond, faptul incontestabil al poluarii helesteului detinut de reclamanta, unit cu recunoasterea de catre parata a cazului de poluare accidentala petrecut la 7.12.2011, corelat cu aspectul vecinatatii helesteului fata de Sonda y si cu inexistenta in zona a altui operator in domeniul extractiei de produse petroliere, au constituit elemente pe baza carora a fost atribuita paratei responsabilitatea starii grave de poluare cu hidrocarburi grele a terenului detinut de reclamanta, in absenta oricarei analize a legaturii de cauzalitate intre fapta imputata paratei si starea terenului poluat.


Inalta Curte retine ca aceasta atribuire a responsabilitatii s-a intemeiat in mod considerabil pe recunoasterea paratei, desi inscrisurile care contineau aceasta asumare/recunoastere au fost emise (si contineau informatii) tocmai spre a anunta masurile de decontaminare a zonei intreprinse de societatea parata.


Nemanifestand preocupare fata de verificarea legaturii de cauzalitate intre fapta asumata/imputata paratei si rezultatul regasit in starea terenului detinut de reclamanta (prima instanta apreciind chiar ca raspunderea obiectiva este una independenta atat de culpa, cat si de legatura de cauzalitate), instantele nu au manifestat interes nici in a determina in ce au constat masurile de decontaminare luate de parata ulterior datei de 7.12.2011 si care a fost rezultatul atins.


Tot astfel, desi afirma ca inclusiv expertiza judiciara petrol si gaze a expertului G. le-a fundamentat solutia, instantele de fond au trecut cu vederea concluziile acesteia care, astfel dupa cum sustine si recurenta si similar concluziilor expertizei intocmite de expert F. (administrata in dosarul de asigurare de dovezi al Judecatoriei Vrancea, dar inlaturata din analiza de tribunal pentru caracterul sau subiectiv si partinitor) nu fundamenteaza o legatura de cauzalitate intre starea de poluare a helesteului si activitatea desfasurata in zona de parata, chiar prin includerea evenimentului de furt din conducte, semnificative fiind observatiile de la punctele B9, B11, B12 si concluzia C10.


Mai mult, Inalta Curte retine ca probele a caror administrare a fost voita de catre parata in calea de atac a apelului si care urmareau in mod evident demonstrarea lipsei legaturii de cauzalitate intre faptul ilicit atribuit in responsabilitatea SC B. SA prin hotararea tribunalului - poluarea accidentala prin deversarile din conducte in urma furtului de titei - si prejudiciul produs reclamantei, respectiv probele cu martori si cu expertiza judiciara, au fost respinse de instanta de apel ca neutile cauzei.


In considerentele hotararii recurate, instanta de apel explica decizia sa de respingere a probelor propuse de apelanta, sustinand ca aspectele ce se dorea a fi dovedite prin acestea erau irelevante fata de temeiul juridic incident cauzei - art. 95 din O.U.G. nr. 195/2005, care ridica la rang de principiu caracterul obiectiv al raspunderii pentru prejudiciul produs prin poluare, independent de culpa - si de constatarea accidentului de poluare de catre Garda Nationala de Mediu - Comisariatul judetean Vrancea.


Or, asa dupa cum a criticat recurenta, raspunderea obiectiva, independenta de elementul vinovatiei (culpei) nu inseamna si o raspundere independenta de elementul legaturii de cauzalitate, fiind de remarcat ca prin niciunul din procesele-verbale intocmite de Garda Nationala de Mediu, poluarea nu a fost atribuita paratei (ci, dimpotriva, s-a retinut ca in urma constatarilor din teren nu a putut fi identificat faptuitorul), singurul aspect constatat fiind cel al existentei cazului de poluare a helesteului, in timp ce probele din apel, contrar aprecierilor instantei, nu tindeau la demonstrarea lipsei culpei societatii parate, ci a lipsei legaturii de cauzalitate, asa cum rezulta din teza probatorie a partii sustinuta la termenul de solutionare a apelului.


In mod incontestabil insa, lipsa oricarei preocupari a instantei de apel fata de elementul legaturii de cauzalitate a raspunderii civile obiective angajata fata de recurenta e demonstrata de imprejurarea ca apararile acesteia, invocate in calea de atac a apelului, prin care sustinea chiar lipsa acestei legaturi de cauzalitate, au fost inlaturate fata de o pretinsa maniera improprie de invocare, ramanand, in realitate, neexaminate.


Tot neexaminate au ramas si apararile paratei prin care aceasta a sustinut ca reclamanta poarta raspunderea amplasarii si amenajarii helesteului pentru peste in imediata vecinatate a sondei, in absenta autorizarilor, a acordului sau si a avizelor impuse de lege pentru ridicarea de constructii in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze.


Desi astfel de aparari au fost valorificate de recurenta ca si cauza de inlaturare a raspunderii sale, sub forma faptei victimei, a carei retinere nu poate avea loc pe taramul unei raspunderi obiective (fapta victimei constituind o cauza de inlaturare a vinovatiei autorului faptului prejudiciabil, element inexistent, precum s-a retinut, in cazul unei raspunderi obiective), nu mai putin se constata ca aceleasi aparari au fost invocate si ar fi trebuit analizate in legatura cu conditiile de reparare a prejudiciului. Astfel, se retine ca, desi pe tot parcursul judecatii parata a invocat lipsa autorizatiei de constructie pentru amplasarea si amenajarea helesteului, iar absenta sa a fost semnalata chiar in expertiza G., niciuna dintre instante nu a dat importanta cuvenita apararii paratei prin care a sustinui ca reclamanta nu actioneaza pentru apararea unui drept sau interes proteguit legal deoarece constructia acesteia a fost executata nelegal. Aceasta conditie a repararii prejudiciului decurge din principiul general al dreptului civil potrivit caruia nimeni nu-si poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept subiectiv civil.


Cu toate acestea, chiar in prezenta unor astfel de aparari, ambele instante au stabilit ca reclamanta este indreptatita a fi despagubita, pe langa lipsa de folosinta a terenului concesionat (incepand cu data autorizarii sale pentru desfasurarea de activitati piscicole, respectiv 5.07.2012, si pentru viitor), si cu valoarea intregii investitii constand in contravaloarea lucrarii de amenajare a helesteului in perioada 2002-2005 (424.078 lei) si in cheltuielile legate de concesionarea terenului (taxe, redevente, impozite in valoare de 89.085 lei


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1255 din 1 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    accident de mediu    raspundere civila delictuala    OUG 195/2005



Comentează: Raspundere obiectiva in cazul prejudiciului de mediu. Neanalizarea existentei legaturii de cauzalitate
Alte Speţe

Obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru intarzierea nejustificata a platii salariului
Pronuntaţă de: Tribunalul C, Sectia Civila, Sentinta Civila nr. 922 din 21.04.2016

Executarea cu intarziere a obligatiei de plata. Dobanda legala aferenta sumelor datorate salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul C, Sectia I Civila, Sentinta Civila nr. 850 din 18.04.2016

Afirmatii ce aduc atingere demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016

Actiune pentru repararea prejudiciului cauzat de ruina edificiului. Solidaritate pasiva intre coproprietari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 279 din 4 februarie 2016

Actiune in raspundere civila contractuala versus actiune in raspundere civila delictuala. Garantie de buna executie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1558 din 4 octombrie 2016

Actiune in raspundere civila delictuala. Noul Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2358 din 24 iunie 2014

Actiune in raspundere civila delictuala. Competenta teritoriala alternativa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 905 din 18 martie 2014

Actiune in raspundere civila delictuala. Determinarea instantei competente potrivit Noului Cod de procedura civila
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 905 din 18 martie 2014

Actiune in raspundere civila delictuala promovata impotriva administratorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Decizia nr. 2827 din 27 septembrie 2011