din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4059 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a sporului de noapte

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a sporului de noapte

  Publicat: 21 Feb 2017       2634 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Act adoptat de organele de stat,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul R. I. in contradictoriu cu parata COMPANY SRL Iasi, a solicitat instantei de judecata sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna obligarea paratei la plata salariului pe luna august plus 12 zile de concediu de odihna aferent anului 2014, sporul de noapte plus ore suplimentare pentru perioada lucrata (2011-2014) . Pentru perioada septembrie 2011-2014, i se cuvine suma de xxxxx lei reprezentand ore suplimentare si spor de noapte plus dobanda de 5%.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani provenita de la bugetul de stat,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

A aratat reclamantul ca este angajat la societatea parata din data de 06.09.2011 pana la data de 29.08.2014 cand contractul de munca a incetat conf. art 55, lit. B din Codul muncii .


Prin incheierea de sedinta din data de 23 februarie 2015, Tribunalul Iasi a dispus atasarea dosarului inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX, retinand disp. art 96 ind. 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.


A mai retinut Tribunalul ca in dosarul inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul a solicitat sporul de noapte, ore suplimentare, plata a 2100 ore depasire program, salariile pe luna iulie si august 2014. concediul de odihna pentru 1 an si 3 luni, neplata drepturilor banesti curente si contravaloarea bonurilor de masa pe luna august 2014.


La termenul de judecata din data de 23. 02. 2015, reclamatul a precizat actiunea in sensul ca nu mai solicita daune morale.


Legal citata, parata nu a formulat intampinare.


Prin sent. civ. nr. 1050 din 29. 05. 2015, Tribunalul Iasi a hotarat :


Admite, in parte, actiunea formulata si precizata de reclamantul R. I. avand CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in, in contradictoriu cu parata S. C. I. G. S. Company S. R. L. Iasi cu sediul in Iasi,, avand CUI xxxxxxx.


Obliga parata sa achite reclamantului drepturile salariale aferente lunii august 2014, contravaloarea concediului de odihna aferent anului 2014 corespunzator perioadei efectiv lucrate.


Obliga parata sa achite reclamantului drepturile salariale reprezentand sporul de noapte si orele suplimentare lucrate peste programul normal de lucru si in zilele de sambata si duminica, efectuate in perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxx14.


Respinge cererea privind obligarea la plata tichetelor de masa aferente lunii august 2014.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Reclamantul R. I. a fost salariatul paratei S. C. I. G. S. Company S. R. L. conform contractului individual de munca inregistrat in REVISAL sub nr. 15/3036/ 05.09.2011 incheiat pe perioada nedeterminata pe postul de paznic


Prin cererea dedusa judecatii, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata salariului pe luna august plus 12 zile de concediu de odihna aferent anului 2014, sporul de noapte plus ore suplimentare pentru perioada lucrata (2011-2014) .


Pentru perioada septembrie 2011-2014 considera acesta ca i se cuvine suma de xxxxx lei reprezentand ore suplimentare si spor de noapte plus dobanda de 5%.


A mai retinut Tribunalul ca in dosarul inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul a solicitat sporul de noapte, ore suplimentare, plata a 2100 ore depasire program, salariile pe luna iulie si august 2014. concediul de odihna pentru 1 an si 3 luni, neplata drepturilor banesti curente si contravaloarea bonurilor de masa pe luna august 2014


Conform art. 39 alin. 1 lit. c din Codul muncii salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar conform art. 40 alin. 2 lit. c Codul muncii angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca.


Potrivit dispozitiilor art. 159 alin. 1 din Codul muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, iar pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani si potrivit art. 161 Codul muncii, salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Dreptul la salariu este considerat corolarul dreptului la munca; el este afirmat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit careia "cel care munceste are dreptul la un salariu echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale o existenta conforma cu demnitatea umana``. Potrivit art. 166 Codul Muncii, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca .


Intarzierea nejustificata a platii salariului, sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Prin urmare angajatorul, in speta parata, avea obligatia de a plati in totalitate drepturile salariale cuvenite salariatului.


Cum cauza dedusa judecatii este un litigiu de munca, sarcina probei revine unitatii angajatoare, conform art. 272 din Codul muncii.


De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 168 alin 1 Codul muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Parata nu a depus nici un inscris la dosarul cauzei.


A mai constatat Tribunalul ca din depozitia martorului audiat in cauza rezulta ca reclamantul lucra o tura 12 ore si 2 ture de noapte de la 22 la ora 6 dimineata. Sustine martorul ca reclamantului nu i s-au achitat bani pentru tura de noapte desi era prevazut in contract, nu i s-au achitat banii pentru luna august si nici pentru concediul de odihna,din concediul de odihna a efectuat doar 8 zile din 20, nu i-au fost platite orele suplimentare pe care era obligat sa le faca. Precizeaza ca in prezent ambii lucreaza la > In raport de dispozitiile art 144 din Codul muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Potrivit art. 145 din Codul muncii durata minima a concediului de odihna este de 20 de zile lucratoare. Compensarea in bani a concediului de odihna este permisa in cazul incetarii contractului de munca potrivit art. 146 din acelasi act normativ. Reclamantului i-a incetat raportul de munca prin acordul partilor la data de 05.09.2011. Fata de aceste considerente, raportat la dispozitiile legale invocate si avand in vedere pozitia procesuala a paratei, instanta de fond a constatat ca solicitarea reclamantului referitoare la obligarea paratei la plata drepturilor salariale aferente lunii august 2014, contravaloarea concediului de odihna aferent anului 2014 corespunzator perioadei efectiv lucrate este intemeiata si, in consecinta, a admis-o.


In ceea ce priveste cererea de obligare a paratei la plata orelor suplimentare si a sporului de noapte, instanta de fond a apreciat-o ca intemeiata avand in vedere dispozitiile art. 126 alin 2 din Codul muncii, text care prevede ca salariatii care presteaza munca de noapte beneficiaza de un spor de 25% din salariul de baza, daca timpul lucrat noaptea reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul de lucru. Din sustinerea reclamantului si din depozitia martorului rezulta ca acesta lucra in tura de noapte de la ora 10 seara la ora 6 dimineata.


Cat priveste munca suplimentara, atat dispozitiile art 123 din codul muncii cat si dispozitiile pct. 3 de la litera J din contractul individual de munca stabilesc ca orele suplimentare se platesc cu un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza . Cat priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica, instanta de fond, in raport de dispozitiile art 137 din Codul muncii si probatoriul administrat, a considerat intemeiata si aceasta cerere . Avand in vedere si depozitia martorului cu privire la efectuarea de ore suplimentare precum si pozitia procesuala de pasivitate a angajatorului,Tribunalul a admis cererea de obligare a acestuia la plata orelor suplimentare peste programul normal de lucru si in zilele de sambata si duminica si a sporului de noapte pentru perioada 01.10.xxxxxxxxxxxxxxxx14.


In ceea ce priveste cererea privind plata contravalorii tichetelor de masa, instanta de fond a retinut ca potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998, salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator . De asemenea, potrivit disp. art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.


Prin urmare, aceste beneficii prevazute de Legea nr. 142/1998 nu reprezinta un drept, ci o vocatie, ce se poate realiza doar in conditiile in care angajatorul are prevazute in buget sume cu aceasta destinatie si acordarea acestora a fost negociata prin contractele colective de munca . De altfel, in acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 14/2008. Astfel, atat timp cat legea nu obliga angajatorul la acordarea tichetelor de masa si nici nu exista acest drept stipulat in contractul individual de munca al reclamantului, Tribunalul Iasi a apreciat ca este neintemeiata cererea de obligare a paratei la plata contravalorii tichetelor de masa pentru luna august 2014 si a respins-o.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi,, jud. Iasi.


Arata apelantul, prin cererea olografa depusa la fila 4 dosar apel, ca sentinta de fond este nelegala deoarece, din eroare, Tribunalul Iasi a dispus atasarea dosarului sau, inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX, la prezentul dosar. Cele doua dosare privesc doi reclamanti diferiti, drept pentru care prima instanta trebuia sa le judece separat.


Invoca apelantul si faptul ca, desi s-a adresat Tribunalului Iasi, aceasta instanta i-a comunicat administrativ la data de 28. 01. 2016 ca s-a dezinvestit si ca situatia poate fi remediata doar in apel.


Intimata Company ``SRL Iasi nu a depus intampinare.


La termenul de astazi, Curtea de Apel a invocat, prioritar, din oficiu, inadmisibilitatea apelului declarat de R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx impotriva sentintei civile nr. 1050/29. 04. 2015 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.


Retine instanta de control judiciar ca, potrivit disp. art. 458 NCPC, caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane .


Astfel, data fiind obligativitatea si relativitatea hotararii judecatoresti,textul anterior citat prevede posibilitatea atacarii acesteia doar pentru partile din cauza. In categoria partilor sunt inclusi reclamantul, paratul, intervenientul voluntar/accesoriu,in unele situatii succesorii acestora ori creditorii chirografari.


Ori, in prezentul dosar, nr. XXXXXXXXXXXX, inaintat de Tribunalul Iasi instantei de apel, apelantul R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, nu a avut calitatea de parte iar sentinta nr. 1050/29. 04. 2015 priveste un alt reclamant, cu nume identic, insa cu CNP si domiciliu diferit, respectiv pe R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in .


Ca atare, apelantul R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, nu a avut calitatea de parte in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX iar apelul declarat de acesta impotriva sentintei civile nr. 1050/29. 04. 2015 este inadmisibil.


Este reala insa sustinerea apelantului ca in mod eronat si cu neobservarea imprejurarii ca dosarul nr. XXXXXXXXXXX priveste o alta persoana, Tribunalul Iasi a dispus administrativ atasarea acestuia la prezenta cauza si, drept consecinta, actiunea formulata de R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, in contradictoriu cu parata Company ``SRL Iasi a ramas nesolutionata.


Singura in masura sa remedieze aceasta situatie este instanta de fond, Tribunalul Iasi.


Aceasta instanta, dupa restituirea cauzei de catre Curtea de Apel, va trebui sa procedeze la dezatasarea pe cale administrativa a dosarului nr. XXXXXXXXXXX, repunerea acestuia pe rol si solutionarea actiunii formulata de R. R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, in contradictoriu cu parata Company ``SRL Iasi . O alta posibilitate a apelantului R. R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, - deoarece indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii sau completarea unei hotarari nu poate fi ceruta pe calea apelului - este cea de a sesiza Tribunalul pe procedura prevazuta de art. 442-444 NCPC.


Fata de cele retinute, Curtea, in baza art. 480 al. 1 NCPC, va respinge ca inadmisibil prezentul apel impotriva sentintei civile nr. 1050/29. 04. 2015, urmand ca apelantul sa se adreseze Tribunalului Iasi conform celor anterior mentionate.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII,


DECIDE :


Respinge ca inadmisibil apelul declarat de R. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in municipiul Iasi, impotriva sentintei civile nr. 1050/29. 04. 2015 pronuntata de Tribunalul Iasi, sentinta pe care o pastreaza.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 489 din data de 30.05.2016


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale    spor de noapte    ore suplimentare    contravaloare concediu de odihna    contraprestatia muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Inlocuirea zilelor de concediu de odihna neefectuate cu o indemnizare financiara
Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) � Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu