Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca

  Publicat: 21 Feb 2017       125 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului B. la data de 31 august 2015 reclamanta M. A. prin Sindicatul Invatamantului Preuniversitar B. a chemat in judecata pe paratul I. Scolar Judetean B. solicitand sa se dispuna anularea deciziei de imputare nr. 575/29. 06. 2015.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Legea 10 din 2001). Este persoana fizica sau juridica cu experienta semnificativa in domeniu, competenta in evaluare pe piata proprietatilor imobiliare,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare prin Instrumentele Structurale. Se constituie cate o autoritate de management pentru fiecare program operational sectorial si Fondul de coeziune, precum si autoritati de management pentru initiativa comunitara INTERREG.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Parte dintr-un proces
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
A fost promulgat la 11.09.1865
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte dintr-un proces
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Parte dintr-un proces
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Termen care defineste creanta
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

In fapt, reclamanta a aratat ca are calitatea de angajat la I. Scolar Judetean B. si ca a dobandit calitatea de formator - expert pe termen lung in cadrul Proiectului POSDRU /87/1. 3/S/xxxxx finantat din fonduri europene, durata contractului fiind de 6 luni, pe perioada 13.10.2012 - 13. 04. 2013, prelungita ulterior pana la data de 30.09.2013 prin actul aditional nr. 1/3.12.2012, timpul de munca fiind stabilit la maxim 90 ore/luna.


In data de 29. 06. 2015, paratul ISJ a emis Decizia nr. 575 prin care s-a dispus imputarea sumei de 650 lei reprezentand contravaloarea a 30 de ore declarate neeligibile pentru perioada februarie - iunie 2013. Decizia a fost comunicata prin posta, returnata la ISJ B. si ridicata ulterior de reclamanta la 21 august 2015. Din preambulul deciziei rezulta ca paratul a avut in vedere Instructiunea AMPOSDRU 64/1. 02. 2013 privind numarul maxim de ore zilnic/ sau saptamanal de 13 ore/zi si respectiv 65 ore/ saptamana.


Dar, decizia de imputare este un act juridic care nu poate produce nici o consecinta juridica, intrucat procedura de atragere a raspunderii patrimoniale a salariatilor si cea de restituire a sumelor nedatorate este reglementata de art. 254 - 259 Codul muncii.


S-a mai aratat ca reclamanta nu a fost informata cu privire la existenta Instructiunii nr. 64/1. 02. 2013 si la obligatia de a nu depasi plafonul de 65ore/saptamana si respectiv 13 ore/zi, obligatia de informare fiind prevazuta atat de clauza M pct. 3 lit. c) din contractul individual de munca dar si de art. 40 alin. 2 lit. a din Codul muncii, instructiunea invocata nu reprezinta un act normativ care sa fie publicat in Monitorul Oficial sau care sa fi fost adus la cunostinta reclamantei in vreun alt mod.


Or, nu a fost incheiat nici un act aditional la contractul individual de munca prin care sa se modifice clauza referitoare la durata muncii de maxim 90 de ore pe luna, contrar prevederilor art. 41 din Codul muncii.


Paratul nu poate invoca propria culpa intrucat a ordonantat plata salariului pe baza fiselor de pontaj din care rezulta clar numarul de ore zile si saptamanal prestate efectiv de reclamanta.


In drept, reclamanta a invocat art. 28 (2) din Legea dialogului social, art. 159, 253 - 256, 266 si urm. din Codul muncii.


Paratul ISJ B. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii si mentinerea deciziei de imputare ca fiind legala si temeinica.


In aparare, paratul a aratat ca potrivit contractului individual de munca nr. 1450/12.10.2012 incheiat pentru proiectul POSDRU /87/1. 3/S/xxxxx denumit "Competenta, profesionalism si dimensiune europeana prin integrarea TIC in actul educational``, in afara orelor de program cu timp partial de lucru reclamanta trebuia sa efectueze in cadrul contractului un numar de 90 de ore/luna.


Proiectul /contractul s-a derulat pe o perioada determinata incepand cu data de 13.10.2012 - 13. 04. 2013, care a fost prelungita prin actul aditional nr. 1/3.12.2012 pana la data de 30.09.2013, iar reclamanta ar fi putut sa opteze la reducerea orelor din norma de baza pentru a evita incalcarea prevederilor instructiunii. Aceasta a fost informata asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca .


Referitor la contractele de munca initiale ale personalului angajat in proiect, s-a aratat ca s-a stabilit de comun acord cu toti membri echipei de implementare, ca in functie de graficul proiectului si la convocarea managerului de proiect, in fiecare zi de luni a saptamanii fiecare membru al echipei din proiect sa isi prezinte programul de lucru pentru toata saptamana. De aceea, in functie de solicitarile managerului de proiect si in functie de activitatile din proiect conform graficului, echipa s-a intalnit ori de cate ori a fost necesar pentru buna derulare a proiectului.


Legislatia mentionata in Instructiunea AMPOSDRU nr. 64/01. 02. 2013 respectiv: Codul muncii, Directiva Consiliului 93/104/CE/1993 si Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate pentru organizarea timpului de lucru si se refera la perioadele minime de repaus zilnic, saptamanal precum si la anumite aspecte legate de munca de noapte, munca in schimburi pentru munca desfasurata in cadrul unui contract de munca .


In speta insa, este vorba de mai multe contracte de munca, iar Codul muncii permite incheierea mai multor contracte cu norma intreaga sau timp partial, cu angajatori diferiti sau acelasi angajator,


In plus, Legea unica de salarizare a personalului din unitatile bugetare permite efectuare unor ore de munca in cadrul proiectelor pana la nivelul unei norme pe luna, deci maxim 176 ore.


S-a mai aratat ca Instructiunea AMPOSDRU nr. 64/01. 02. 2013 de 13 ore /zi si respectiv 65 ore/saptamana priveste activitatea in cadrul proiectelor pentru ca sunt incheiate mai multe contracte de munca cu timp partial. Urmare a depunerii Cererilor de Rambursare nr. 5, versiunea 2, inregistrata la I. Scolar Judetean B. cu nr. 4255/27. 05. 2014 si a Scrisorii standard de informare a beneficiarului referitoare la Cererea de Rambursare nr. 6, versiunea nr. 2, inregistrata la ISJ cu nr. 344/19. 01. 2015 privind cheltuielile efectuate de catre Beneficiar si Parteneri pentru proiectul POSDRU/87/1. 3/S/xxxxx "Competenta, profesionalism si dimensiune europeana prin integrarea TIC in actul educational", acestea au fost supuse controlului si verificarii de catre OIPOSDU care au comunicat diminuarea sumelor pentru cheltuielile solicitate spre rambursare.


Din scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 4255/27. 05. 2014, rezulta faptul ca OIPOSDRU MEN nu valideaza sumele efectuate de catre Liderul de parteneriat referitor la salariile formatorilor aferente lunii februarie 2013, neputand fi validate in totalitate deoarece s-a constatat in urma verificarilor ca a fost depasita limita saptamanala maxima prevazuta in Instructiunea nr. 64/01. 02. 2013.


S-a mai precizat in aparare, ca I. Scolar Judetean B. a contestat in termen de 5 zile lucratoare, atat Scrisoarea standard de informare a beneficiarului referitoare la Cererea de Rambursare nr. 6, versiunea nr. 2, inregistrata cu nr. 4255/27. 05. 2014 cat si Scrisoarea standard de informare a beneficiarului referitoare la Cererea de Rambursare nr. 6, versiunea nr. 2, inregistrata la I. Scolar Judetean B. cu nr. 344/19. 01. 2015 in ceea ce priveste diminuarea cheltuielilor.


Dar, OIPOSDRU MEN a respins contestatia asupra cheltuielilor in cauza cu toate ca I. Scolar Judetean B. a precizat prin contestatie faptul ca formatorii si-au desfasurat efectiv activitatea de formare, ca nu a fost blocat proiectul si ca au fost depuse eforturi suplimentare din partea formatorilor si a intregii echipe pentru atingerea obiectivelor proiectului.


Prin raspunsul la intampinare reclamanta a sustinut ca trimiterea prin e mail a Instructiunii nr. 64 din 01. 02. 2013 nu reprezinta o modalitate legala de modificare a contractului, ci doar o informare a salariatului asupra clauzei din contract . ISJ B. avea obligatia incheierii unui act aditional prin care sa modifice clauza privind timpul de munca conform art. 17 alin. 3 lit. l din Codul Muncii.


Prin sentinta civila nr. 1332 din 18 decembrie 2015, Tribunalul B. a respins ca nefondata contestatia formulata de reclamanta M. A. prin Sindicatul Invatamantului Preuniversitar B., impotriva deciziei de imputare nr. 575/29. 06. 2015 emisa de paratul I. Scolar Judetean B. .


Pentru a hotari astfel, prima instanta analizand sustinerile partilor in raport de dispozitiile legale incidente in cauza si de probele administrate, a retinut ca prin Decizia nr. 575 din 29. 06. 2015 I. Scolar Judetean B. a imputat reclamantei M. A. suma de 650 lei reprezentand contravaloarea a 30 ore declarate neeligibile de catre OIPOSDRU pentru perioada februarie-iunie 2013 respectiv 20 ore in februarie, 10 ore in martie 2013.


Motivul emiterii deciziei a fost acela al nerespectarii Instructiunii AMPOSDRU 64 din 01. 02. 2013 privind numarul maxim de ore zilnic de 13 ore si respectiv 65 ore pe saptamana.


Reclamanta a contestat aceasta Decizie sustinand ca este lovita de nulitate absoluta deoarece procedura de atragere a raspunderii patrimoniale este reglementata de art. 254-259 din Codul Muncii, care impune obligatia promovarii unei actiuni in justitie.


Tribunalul a retinut ca reclamanta are calitatea de cadru didactic si ca a fost angajata atat cu norma de baza intr-o unitate scolara din B. cat si pentru activitatea de formator de catre ISJ B. pentru a desfasura activitati specifice proiectului in cadrul unitatilor de invatamant. Posibilitatea cumulului celor doua activitati este reglementata nu numai prin Codul Muncii, ci si prin Legea 1/2011.


La solutionarea cauzei, instanta a avut in vedere ca potrivit art. 283 din Legea nr. 1 /2011 raspunderea patrimoniala a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum si a celui de conducere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se fac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza, in afara de cazurile cand, prin lege, se dispune altfel``.


Iar conform art. 357 din acelasi act normativ "personalul care lucreaza in domeniul educatiei permanente poate ocupa urmatoarele functii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practica, evaluator de competente, mediator, facilitator al invatarii permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul educatiei permanente``.


Prin urmare, in privinta raspunderii patrimoniale, pentru personalul nominalizat in Legea 1/2011 se aplica acest regim special, derogatoriu fata de cel general prevazut de Codul Muncii. Or, art. 283 prevede expres decizia de imputare ca mijloc de recuperare a prejudiciului, astfel incat decizia 575 este legala.


In privinta contractului individual de munca Tribunalul a retinut ca prin contractul individual nr. 1450 din 12.10.2012 partile nu au stabilit o anumita structura a programului de munca trebuie structurat intr-un anumit mod ci, doar ca acesta trebuie sa totalizeze 90 ore pe luna conform art. H din contract . Iar Instructiunea nr. 64 din 01. 02. 2013 a Autoritatii de Management POSDRU nu constituie o modificare a programului ci, aduce la cunostinta despre necesitatea respectarii unor reglementari comunitare in intocmirea actelor ce atesta desfasurarea unor activitati .


De asemenea, instanta a constatat ca din pontajele depuse rezulta ca programul de lucru era stabilit chiar de catre reclamanta fara ca angajatorul sa intervina in acesta sau sa stabileasca un anumit calendar de desfasurare a activitatilor. Din acest punct de vedere raporturile de munca sunt partial atipice fata de cele stabilite de Codul Muncii prin art. 17 si urm. intrucat angajatorul nu a pastrat prerogativa de a stabili si programul de activitate, respectiv de a verifica indeplinirea acestuia, fiind lasata chiar la latitudinea reclamantei modalitatea de indeplinire a sarcinilor ce decurg din fisa postului.


Or, instructiunea AMPOSDRU 64/2013 a fost comunicata reclamantei la data de 06. 02. 2013 prin e-amil (f. 3), iar primul pontaj a fost intocmit de reclamanta la 28. 02. 2013 (f. 15 dosar). Rezulta deci, ca aceasta ar fi trebuit sa aiba in vedere consemnarea activitatilor pe ore/zi sau ore/saptamana in acord cu Directivele 93/104/CE si 2003/88/CE .


Instanta a mai avut in vedere ca sub aspectul numarului de ore, reclamanta nu a contestat consemnarile paratei din decizia de imputare.


Intr-adevar, parata si-a invocat propria culpa deoarece a ordonantat plata salariului pe baza fiselor de pontaj. Insa, chiar daca a procedat astfel eronat, cu toate acestea, potrivit art. 256 din Codul Muncii salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie .


Din acest text reiese ca obligatia de restituire subzista indiferent daca exista sau nu o culpa a angajatorului in stabilirea sumei initiale ce a fost platita. Daca s-ar fi dorit instituirea regulii privind restituirea sumei cu exceptia situatiei in care a existat o greseala din partea angajatorului, legiuitorul ar fi stabilit acest lucru in mod expres in textul mentionat.


De altfel, paratul are obligatia emiterii deciziei de imputare fiind vorba despre venituri ce provin din alte fonduri decat cele ale angajatorului, fiind asigurate pe baza unui proiect desfasurat in conditiile Programului Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane finantat de Uniunea Europeana. Astfel, desi initial drepturile salariale sunt asigurate de ISJ B., cu toate acestea controlul privind respectarea conditiilor de desfasurare a Proiectului si de rambursare a sumelor nu este efectuat de angajator ci, de Autoritatea de Management a POSDRU care poate stabili neregularitati in legatura cu desfasurarea operatiunilor derulate in cadrul contractelor de finantare . Or, aceasta institutie a stabilit ca este necesara respectarea limitei maxime de 65 ore pe saptamana pentru incadrarea in fonduri .


Asa fiind, instanta a respins actiunea ca nefondata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivarea apelului a aratat ca nu au fost analizate temeinic inscrisurile depuse la dosar si ca s-a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale incidente in cauza.


Astfel, primul motiv de anulare invocat cu privire la decizia de imputare a fost acela ca decizia de imputare este un act juridic nul absolut, care nu poate produce nici o consecinta juridica. A motivat ca procedura de atragere a raspunderii patrimoniale a salariatilor si cea de restituire a sumelor nedatorate este reglementata in art. 254 - 259 din Codul muncii si ca din analiza acestei proceduri se constata ca decizia de imputare nu este reglementata ca instrument juridic de stabilite a raspunderii patrimoniale a salariatului ori de restituire a sumelor incasate necuvenit.


Actuala procedura legala presupune chemarea in judecata a salariatului urmand ca instanta de judecata, pe baza de probe si in urma analizei dispozitiilor legale aplicabile, sa hotarasca daca salariatul trebuie sa raspunda patrimonial sau nu fata de angajator ori daca trebuie sa restituie vreo suma de bani incasata necuvenit sau nu.


Instanta de fond a considerat neintemeiat acest motiv de anulare invocand dispozitiile art. 283 din Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale care reglementeaza acest instrument juridic de atragere a raspunderii, considerand ca astfel se stabileste un regim derogatoriu fata de cadrul general stabilit de Codul muncii.


Considera gresita aceasta motivare pentru urmatoarele considerente :


Dispozitiile primei teze a art. 283 din Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale fac trimitere la legislatia muncii, de unde concluzia ca legiuitorul nu a dorit sa stabileasca un regim derogatoriu in cazul personalului din invatamant. Intr-adevar, in teza a doua a art. 283, legiuitorul mentioneaza decizia de imputare dar precizeaza totodata faptul ca aceasta, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si prejudiciilor se fac de conducerea unitatii sau institutiei, in afara de cazurile cand, prin lege. se dispune altfel.


Coroborand prima teza cu ultima teza a art. 283 din Legea nr. 1/2011, rezulta ca legiuitorul nu a dorit sa creeze un cadru derogatoriu de la dreptul comun, ci dimpotriva, trimiterea expresa la legislatia muncii si reglementarea emiterii deciziei de imputare numai in cazul cand printr-o alta lege nu se dispune altfel (in speta Legea nr. 53/2003) denota intentia legiuitorului de a nu crea un cadru derogatoriu, ci unul supus dreptului comun in materie.


O dovada in plus, o constituie reglementarea cu adevarat speciala derogatorie, din Legea nr. 188/1999 privind Statulul functionarilor publici. Astfel, pe de o parte, in art. 85, este reglementata decizia de imputare ca fiind actul juridic de atragere a raspunderii civile a functionarului public pentru situatiile reglementate la art. 84 lit. a) si b), cu mentionarea expresa a cadrului procedural si a termenelor procedurale in care poate fi emisa si contestata, dar si hotararea judecatoreasca pentru situatia de la art. 84 lit. e). Pe de alta parte, in art. 117 se prevede faptul ca dispozitiile legii se completeaza cu prevederile din legislatia muncii etc., dar numai in masura in care nu contravin dispozitiilor din legea in discutie, exprimarea literara fiind categorica in a defini caracterul de lege speciala a Legii nr. 188/1999.


Facand o comparatie intre cele doua reglementari ale deciziei de imputare, se poate lesne constata ca vointa legiuitorului a fost aceea ca Legea nr. 188/1999 sa fie o lege speciala in privinta raspunderii civile a functionarilor publici (fapt explicabil prin regimul juridic special al acestei categorii profesionale), in timp ce Legea nr. 1/2011 se supune, din acest punct de vedere, reglementarii generale din legislatia muncii.


In consecinta, sustine ca instanta de fond nu a dat interpretarea corecta textului art. 283 din Legea nr. 1/2011 si in consecinta a pronuntat o sentinta nelegala, cel putin din acest punct de vedere.


Un alt motiv de anulare a deciziei de impunere pe care l-a invocat a fost cel referitor la faptul ca nu a fost incheiat nici un act aditional la contractul individual de munca prin care sa se fi modificat clauza referitoare la durata muncii de maxim 90 de ore pe luna, asa cum prevad imperativ disp. art. 41 din Codul muncii si cum s-a stipulat in mod expres in penultima clauza din contractul individual de munca .


A motivat ca potrivit disp. art. 41 alin. 1 si alin. 3 lit. f) din Codul muncii, timpul de munca este unul dintre elementele esentiale ale CIM care poate fi modificat numai prin acordul partilor, iar potrivit disp. art. 17 alin. 5 din Codul muncii " orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii. "


Mai arata ca, chiar daca i s-a comunicat Instructiunea nr. 64 /1. 02. 2013, paratul ISJ B. - in calitate de angajator - avea nu numai obligatia informarii, ci si obligatia incheierii unui act aditional la contractul individual de munca prin care, de comun acord cu salariatul, sa modifice clauza referitoare la timpul de munca sau durata muncii (art. 17 alin. 3 lit. l ) din Codul muncii). Aceasta intrucat, asa cum rezulta in mod expres din ClM : temeiul legal al incheierii si executarii contractului individual de munca in discutie este Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.


Sustine ca prima instanta a inlaturat in mod gresii si acest motiv de anulare, cu motivarea ca instructiunea nu a modificat cu nimic clauza din contractul individual de munca, ca programul de lucru era stabilit chiar de catre reclamanta, fara interventia angajatorului.


In opinia sa, este evidenta modificarea clauzei numerotate cu H in contractul individual de munca al reclamantei, cata vreme initial s-a convenit ca durata muncii de expert - formator era de maxim 90 de ore pe luna, iar prin Instructiunea nr. 64/1. 02. 2013 s-a plafonat aceasta durata la maxim 13 ore/zi si respectiv 65 ore/saptamana, inclusiv norma de baza stabilita prin contractele individuale de munca incheiate separat, in calitate de cadru didactic.


In consecinta, sustine ca instanta de fond a nesocotit disp. art. 17 si 41 din Codul muncii, desi se impunea aplicarea lor in cauza.


Un alt motiv de anulare invocat a fost cel referitor la culpa paratului - intimat care a verificat fisele de pontaj depuse de reclamanta, din care rezulta clar nr. de ore lucrate zilnic si saptamanal, nu a cerut niciodata modificarea acestor documente, dimpotriva a ordonantat plata salariului raportat la acest nr. de ore .


Solicita sa se observe ca, anexat intampinarii depuse in prima instanta, paratul a depus cateva adrese in care recunoaste ca a fost necesara concentrarea programului pentru o perioada mai scurta de timp pentru a putea duce la indeplinire obiectivele proiectului, astfel ca s-a lucrat si in zilele de sambata si duminica, precum si ca formatorii si-au desfasurat activitatea si ca au depus eforturi suplimentare pentru a nu fi blocat proiectul (adresa nr. 344 / 26. 01. 2015 - pg. 3, adresa nr 5900 / 29. 06. 2015- pg. 3 ).


Din acest punct de vedere, considera gresita motivarea instantei de fond ca, potrivit art. 256 din Codul muncii, culpa angajatorului nu este relevanta si ca obligatia de restituire a sumei subzista in orice conditii .


Sustine ca, pentru a exista obligatia de restituire in sarcina salariatului, este necesar ca acesta sa o fi incasat in mod nedatorat, conditie prevazuta expres de textul art. 256 din Codul muncii.


Ori, apelanta a prestat efectiv munca pentru care a incasat salariul, situatie recunoscuta de catre paratul-intimat prin adeverintele sus-mentionate, iar salariul a reprezentat contraprestatia muncii sale, asa cum prevede art. 159 din Codul muncii. Mai mult, in loc sa lucreze doar in timpul saptamanii, aceasta a facut efortul de a lucra in zilele de repaos saptamanal pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor proiectului si pentru a nu bloca lucrarile acestui proiect.


Mai mult, desi era obligat sa respecte deopotriva Instructiunea nr. 64, paratul - intimat a ordonantat la plata salariul reclamantei, desi cunostea din foile de pontaj ca nr. de ore maxim saptamanal a fost depasit.


In conditiile aratate, nu se poate retine ca apelanta a cauzat vreun prejudiciu angajatorului si nici ca aceasta a incasat sume de bani in mod necuvenit, in acceptiunea disp. art. 256 din Codul muncii.


Asa cum rezulta din partea a doua a Instructiunii nr. 64/1. 02. 2013, sumele aferente orelor care vor depasi limita stabilita nu se vor rambursa din fondul Social European / Bugetul national, dar fata de situatia anterior descrisa rezulta ca aceste sume vor putea fi acoperite din alte fonduri, prin demersurile efectuate de paratul - intimat in calitate de angajator .


Pentru toate aceste motive, considera ca sentinta apelata este nelegala si netemeinica si solicita schimbarea ei in tot prin admiterea apelului declarat.


Intimatul nu a formulat intampinare in cauza.


Analizand apelul sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca acesta este intemeiat pentru urmatoarele considerente:


Prin decizia nr. 575 din 29. 06. 2015 s-a imputat contestatoarei suma de 650 lei cu titlu de daune, reprezentand valoarea a 30 de ore declarate neeligibile de catre OIPOSDRU.


In conformitate cu dispozitiile art. 169 alin. 2 din Codul muncii: "Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. ``


Potrivit art. 283 din Legea nr. 1 /2011: "Raspunderea patrimoniala a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum si a celui de conducere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se fac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel in cauza, in afara de cazurile cand, prin lege, se dispune altfel``.


Din modul de reglementare cuprins in teza I a art. 283 din Legea nr. 1/2011 rezulta ca legiuitorul a inteles sa supuna raspunderea patrimoniala a personalului didactic regimului de drept comun in materie si anume legislatiei muncii. Teza a doua nu stabileste un regim derogatoriu ci mentioneaza doar persoanele care au atributii in emiterea deciziilor de imputare si a celorlalte acte de stabilire a prejudiciilor in conditiile reglementarii generale. Nu exista nici o mentiune in sensul ca angajarea raspunderii personalului didactic se poate realiza(prin derogare de la norma generala) pe baza deciziei de imputare. Sau, daca aceasta ar fi fost intentia legiuitorului, in mod cert reglementarea ar fi trebuit sa contina si alte norme referitoare al conditiile emiterii deciziei, elementele acesteia, termene etc. Si desigur, nu ar mai fi avut nici un sens norma cuprinsa in teza I a art. 283 din Legea 1/2001. Prin urmare, nu se poate aprecia ca art. 283 din Legea 1/2011 contine o reglementare speciala fata de legea generala reprezentata de Codul muncii.


Iar asa cum am aratat deja, in conformitate cu dispozitiile art. 169 alin. 2 din Legea nr. 53/2003(Codul muncii), angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului nu se poate realiza decat in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, decizia de imputare nr. 575 din 29. 06. 2015 emisa de angajator fiind nelegala.


Ca urmare, in temeiul art. 480 alin. 2 din Codul muncii, Curtea va admite apelul si va schimba sentinta atacata in sensul ca va admite contestatia si va anula decizia nr. 575 din 29. 06. 2015 emisa de intimatul I. Scolar Judetean B. .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E:


Admite apelul declarat de reclamanta M. A. (CNP xxxxxxxxxxxxx) prin Sindicatul Invatamantului Preuniversitar B., cu sediul in mun. B., . 10, C. xxxxxxxx, impotriva sentintei civile 1332 din 18 decembrie 2015, pronuntata de Tribunalul B. in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat fiind paratul I. Scolar Judetean B., cu sediul in . 28, CF xxxxxxx.


Schimba in tot sentinta civila nr. 1332 din 18.12.2015 a Tribunalului B. in sensul ca:


Admite contestatia .


Anuleaza decizia nr. 575 din 29. 06. 2015 emisa de intimatul I. Scolar Judetean B. .


Definitiva.



Pronuntata de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 390 din data de 07.04.2016


Citeşte mai multe despre:    raspundere patrimoniala    daune cauzate angajatorului    durata muncii    recuperarea pagubei    hotarare judecatoreasca    fise de pontaj    definitiva    irevocabila    Legea nr. 1/2011



Comentează: Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca
Alte Speţe

Raspunderea patrimoniala a salariatului intemeiata pe dispozitiile Codului muncii
Pronuntaţă de: Tribunalul Giurgiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 54/LM AS din 16.02.2016

Plata contravalorii tichetelor de masa catre salariati
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3418 din 29.06.2016

Retrogradarea din functie a salariatului pentru savarsirea unei fapte ilicite in legatura cu munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 858 din data de 11.05.2016

Clauza penala in raporturile de munca. Renuntarea salariatului la dreptul de a i se evalua prejudiciul produs angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1087 din data de 04.05.2016

Modalitatea de angajare a raspunderii patrimoniale in cazul salariatilor. Constatare prin hotarare judecatoreasca
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila, Sectia Civila, Sentinta Civila nr. 449 din data de 21.06.2016

Lipsa interesului in promovarea actiunii impotriva angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 534 din data de 30.06.2016

Codul muncii este aplicabil si primarilor si viceprimarilor in raporturile juridice cu unitatea administrativ-teritoriala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului se poate realiza doar in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Aplicabilitatea legislatiei muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 433 din data de 19 aprilie 2016

Raspunderea materiala a salariatului. Promovarea unei actiuni in instanta
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud, Sectia I Civila, Decizia nr. 265/F/2016 din data de 1 iunie 2016



Articole Juridice

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Retinerile din salariu, posibile doar in cazul existentei unei hotarari judecatoresti definitive
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Raspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele produse anagajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Angajare raspundere patrimoniala pentru nedeclarare concediu de odihna neefectuat
Sursa: MCP Cabinet avocati

CJUE: Statele membre sunt libere sa prevada numai o raspundere patrimoniala impotriva proprietarilor care nu sunt raspunzatori pentru poluarea terenurilor lor
Sursa: Euroavocatura.ro

Efectele clauzei de neconcurenta
Sursa: Articolul a fost publicat in nr. 2/2008 al Revistei de dreptul muncii si dreptul securitatii sociale

Clauza (obligatia) de neconcurenta si clauza (obligatia) de confidentialitate
Sursa: EuroAvocatura