Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata de dauna-interese, sub forma dobanzii legale, pentru neexecutarea hotararii judecatoresti reprezentand drepturi salariale

Plata de dauna-interese, sub forma dobanzii legale, pentru neexecutarea hotararii judecatoresti reprezentand drepturi salariale

  Publicat: 04 Jan 2019       1092 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr. 2290/04.10.2016, pronuntata de T_ C__-S_ in Dosarul nr. x, a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamanta O__ I__, impotriva paratei C_ de C_ a R__ Bucuresti si-n consecinta, a fost obligata parata la plata, catre reclamanta, a dobanzii legale, aferenta sumelor reprezentand drepturi salariale datorate in baza sentintei civile nr. 310/07.04.2009, pronuntata de T_ C__ - S_, calculata pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii si pana la data Platii efective.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
IPC - Masura a variatiei preturilor calculata de Institutul National de Statistica prin compararea preturilor cu amanuntul ale unui cos de bunuri si servicii reprezentative pentru consumul populatiei.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act adoptat de organele de stat,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Perioada anterioara implinirii conditiei
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Operatiune prin care o suma ce trebuie platita de catre un debitor creditorului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a analizat cu prioritate exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie invocata de parata C_ de C_ a R__, pe care a admis-o, cu motivarea ca, potrivit dispozitiilor art. 283, actualmente art. 268 alin. 1 lit. c, Codul muncii, termenul de prescriptie de 3 ani curge de la data nasterii dreptului. Dreptul la actiune privind prestatiile succesive, potrivit dispozitiilor art. 12 din Decretul nr. 167/1958, curge de la data cand a devenit exigibila fiecare dintre aceste prestatii, astfel ca, raportat la data formularii actiunii - 14.03.2016, dreptul la actiune in sens material este prescris, pentru perioada cuprinsa intre data cand hotararea a devenit executorie si data de 13.03.2013. sustinerile reclamantei privind intreruperea cursului prescriptiei, nu poate fi acceptata, urmand a fi inlaturate, deoarece nu suntem in ipoteza in care debitorii, prin faptul Platii creantei au recunoscut pretentiile solicitate prin prezenta actiune, constand in daune interese, sub forma dobanzii legale, pentru neexecutare sau executare cu intarziere a obligatiei. Cu aceasta motivare, prima instanta a respins ca prescrise pretentiile reclamantei privind obligarea paratei la plata dobanzii, incepand cu data introducerii actiunii principale 22.08.2008 si pana la data de 13.03.2013. Decizia nr. 7/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, (obligatorie in baza dispozitiilor art. 251, alin. 3 din Codul de procedura civila), a stabilit ca, Platile voluntare esalonate in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, efectuate in baza unui titlu executoriu, nu intrerup termenul de prescriptie a dreptului material la actiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobanzii penalizatoare.


Cu privire la M_ Economiei si Finantelor P_, se constata ca acest minister nu are calitate de ordonator principal de credite, iar reclamanta, fosta salariata a Curtii de C_ a R__ nu a avut raporturi juridice cu M_ Economiei si Finantelor P_, prin urmare nu s-a realizat raportul de identitate intre calitatea de parat cu cea de subiect pasiv ``obligat`` in raportul juridic supus analizei. Se retine ca intre M_ Finantelor P_ si celelalte institutii parate nu exista nicio obligatie de garantie sau de despagubire in cazul neexecutarii de catre o institutie publica a obligatiei ce ii incuba in baza raportului juridic de munca . Este adevarat ca in cadrul procesului bugetar, M_ Economiei si Finantelor P_ repartizeaza ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, indeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar in conformitate cu dispozitiile art. 28^1 din Legea nr. 500/2002, insa nu are atributia de a vira acestora alte sume decat cele prevazute in legea bugetului de stat si nici de a proceda la modificarea bugetelor ordonatorilor principali de credite cuprinse in bugetul de stat .


Asadar intre reclamanta si M_ Economiei si Finantelor P_ nu exista un raport juridic obligational, iar atributiile stabilite in sarcina sa prin dispozitiile art. 19 din Legea nr. 500/2002 nu pot constitui fundamentul unui asemenea raport .


Pe fond, s-a retinut ca reclamanta si-a desfasurat activitatea in cadrul paratei C_ de C_ a R__, in prezent fiind pensionara.


Prin sentinta civila nr. 310/07.04.2009 pronuntata de T_ C__- S_ in dosar nr. x, ramasa irevocabila prin Decizia civila nr. 82/15.01.2010, paratii au fost obligati la plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50%, calculat la salariul de baza brut lunar, din data de 01.09.2000 si pentru viitor, pana la data cand reclamanta nu-si va mai exercita functia, sume actualizate cu rata inflatiei incepand cu data de 01.09.2000 si pana la momentul Platii integrale.


existenta acestui titlu executoriu nu a fost contestata de parata.


Potrivit dispozitiilor art. 160 codul muncii, republicat salariul cuprinde pe langa salariul de baza si indemnizatiile, sporurile, alte adaosuri, rezultand ca sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% acordat reclamantei, prin hotararea judecatoreasca invocata in cauza, sunt cuprinse in notiunea de salariu . De asemenea, dispozitiile art. 161 codul muncii, republicat reglementeaza prioritatea Platii salariului, prevazand ca acesta se plate?te inaintea oricaror alte obligatii ale angajatorului, iar dispozitiile art. 166 alin. 4 fac referire la intarzierea nejustificata a Platii salariului sau neplata acestuia, fapt ce poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului.


In raport cu aceste dispozitii legale, se constata ca obligatia de plata a drepturilor salariale cuvenite reclamantei, Asa cum au fost stabilite prin hotararea judecatoreasca mentionata a fost executata partial si cu intarziere de catre parati. In acest context, se apreciaza ca reclamanta este indreptatita la acordarea de daune interese, pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a neexecutarii obligatiilor ce incumba paratilor, potrivit hotararii judecatoresti susmentionata.


Incepand cu data de 01.10.2011, data intrarii in vigoare a Noului cod civil, se apreciaza ca, fiind in prezen?a unei obligatii succesive si distincte de aceea de plata a drepturilor salariale neachitate, sunt incidente dispozitiile noului cod civil, potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 1, deoarece fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu, constand in neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata, a fost savarsita succesiv, pentru creantele neachitate, si pentru cele achitate dupa aceasta data, dupa _ acestuia. In acest context, se constata ca, potrivit dispozitiilor art. 1531 alin. 1 si alin. 2 noul Cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit urmare a neexecutarii, acesta cuprinzand pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta a fost lipsit. Totodata, dispozitiile art. 1535 alin. 1 Cod civil dispun ca, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la data scadentei si pana la momentul Platii, in cuantumul prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.


Din interpretarea dispozitiilor art. 1531, art. 1535 Cod civil rezulta ca daunele interese cuvenite reclamantei sunt daune moratorii si pentru acordarea acestora nu este necesara incheierea unei conventii intre parti, intrucat se acorda in cuantumul stabilit de lege, nefiind necesara dovedirea prejudiciului de catre creditor, existenta acestuia fiind prezumata. Totodata, potrivit dispozitiilor art. 1489 alin. 1 noul Cod civil se reglementeaza dobanzile sumelor de bani si prevede ca dobanda este cea convenita de parti sau, in lipsa, cea stabilita de lege.


Prin OUG nr. 71/2009, s-a reglementat plata unor sume prevazute in titlurile executorii, avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar si s-a dispus ca plata drepturilor salariale, prevazute in titlurile executorii, sa se faca esalonat pana la data de 31.12.2009, ulterior termenele de plata fiind prelungite, prin OUG nr. 45/2010 si Legea nr. 230/2011, pana in anul 2016. Se mai constata ca, prin aceste acte normative, s-a prevazut ca sumele de bani se vor plati esalonat, actualizate cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_, insa actualizarea nu echivaleaza cu o reparare integrala a prejudiciului produs reclamantei, reparare care, prin plata cu intarziere a drepturilor cuvenite, este acoperita atat prin acordarea indicelui de inflatie, cat si prin acordarea dobanzii legale. In plus, aceste daune moratorii se acorda in cuantumul prevazut de lege, fara a fi necesar ca reclamanta sa dovedeasca existenta vreunui prejudiciu, conform dispozitiilor art. 1535 alin. 1 noul cod civil, astfel ca nu este necesara indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale.


instanta a apreciat ca este nefondata si Sustinerea paratei potrivit careia in conditiile in care a operat actualizarea creantei in functie de rata inflatiei, nu s-ar mai justifica si dobanda legala, vazuta ca o masura penalizatoare, intrucat, Asa cum rezulta din titlul executoriu invocat de reclamanta, prin acestea s-a acordat numai actualizarea cu indicele de inflatie, iar acordarea dobanzii legale nu este echivalenta cu acordarea indicelui inflatiei si nu constituie o ,,sanctiune``. In acest sens se retine ca natura juridica a dobanzii este diferita de natura juridica a actualizarii obligatiei cu rata inflatiei, prima reprezentand o sanctiune - daune moratorii pentru neexecutarea obligatiei de plata - iar a doua reprezinta valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii Platii - daune compensatorii. De asemenea, indicele de inflatie reprezinta un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piAsa si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie, adusi astfel la actuala lor putere de cumparare.


Referitor la dobanda legala aceasta reprezinta castigul, folosul pe care l-ar fi obtinut reclamanta din investirea banilor daca acestia ar fi fost platiti la termen. Prin urmare, este admisibil cumulul dobanzii cu actualizarea obligatiei cu rata inflatiei, intrucat nu se ajunge la o dubla reparare. Acest prejudiciu consta atat in pierderea puterii de cumparare a sumei de bani, reprezentand aceste creante prin devalorizarea monedei nationale, cat si in daune interese la care este indreptatit reclamanta pentru neexecutare.


Se retine ca, pentru creantele initiale stabilite prin hotarare judecatoreasca, reclamanta are un titlu executoriu, iar executarea acestor creante a fost esalonata prin acte normative succesive. Plata creantei, reprezentand cuantumul drepturilor salariale din titlu executoriu, a fost esalonata independent de vointa reclamantei, creantele urmand a fi executate in anumite procente si la anumite termene. Aceasta nu inseamna ca aceste creante nu sunt exigibile, nefiind ajunse la scadenta, nefiind cazul obligatiilor afectate de un termen suspensiv, cand creanta devine exigibila numai in momentul implinirii acelui termen. In cauza, nu este vorba de astfel de creante intrucat creantele au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca, iar hotararile judecatoresti pronuntate in solutionarea conflictelor de munca sunt definitive si executorii, potrivit dispozitiilor art. 289 codul muncii, ceea ce conduce la concluzia ca aceste creante, de la data pronuntarii hotararii, au devenit certe, lichide si exigibile.


Mai mult, prin Decizia nr. 2/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii stabilind ca, in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I si art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009, privind codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale, pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, in conditiile art. 1 si art. 2 din OUG nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.


Pe de alta parte, Decizia nr. 21/22.06.2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, (obligatorie in baza dispozitiilor art. 251, alin. 3 din Codul de procedura civila) a stabilit ca dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii, Asa cum rezulta din interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) si (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 161 alin. (1) si (4) din Codul muncii in forma anterioara republicarii] si art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1.535 din Codul civil.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel in termenul legal parata-apelanta C_ de C_ a R__, solicitand admiterea apelului formulat, si rejudecand fondul, instanta de apel sa dispuna schimbarea in parte a hotararii apelate, cu consecinta respingerii in totalitate a actiunii ca neintemeiata.


Hotararea instantei de fond a fost criticata din perspectiva aplicarii eronate a legii, in sensul ca in mod gresit T_ a apreciat ca in cauza ar fi indeplinite toate conditiile acordarii dobanzii legale, conform art. 1073 Cod civil vechi si ale art. 166 alin.(4) din Codul muncii, fara sa observe ca aceste texte de lege pornesc de la premisa ca neexecutarea obligatiei principale, ori executarea sa cu intarziere este nejustificata. Ori, in speta de fata, intarzierea in executarea creantei are un caracter nejustificat deoarece angajatorul a trebuit sa sina seama de prevederile art. l alin. (1) lit. a)-e) din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, text modificat prin articolul unic din Legea nr. 230/2011 care a intrat in vigoare in data de 11 decembrie 2011.


Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. l din actul normativ anterior mentionat: ``plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: a) in anul 2012 se plate?te 5% din valoarea titlului executoriu; b) in anul 2013 se plate?te 10% din valoarea titlului executoriu; c) in anul 2014 se plate?te 25% din valoarea titlului executoriu; d) in anul 2015 se plate?te 25% din valoarea titlului executoriu; e)in anul 2016 se plate?te 35% din valoarea titlului executoriu``.


De asemenea, prevederile art. l alin. 2 din actul normativ mentionat anterior au ramas neschimbate, in sensul ca, in aceasta perioada orice procedura de executare silita se suspenda de drept .


Astfel, apreciaza ca, prin sentinta apelata prin care s-a dispus plata dobanzilor solicitate, au fost incalcate dispozitiile unui act normativ cu caracter special prin care au fost instituite reguli speciale de executare a acestor titluri executorii,


Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 379 alin. (l) Cod procedura civila, executarea silita nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila, ori din perspectiva dispozitiilor legale precizate, obligatia de plata a Curtii de C_ nu era ajunsa la scadenta, ci era afectata de termenele de esalonare a Platii statuate prin interven?ia legiuitorului. Asadar, este evident ca respectiva creanta nu este exigibila.


Pe cale de consecinta, pendente conditione debitorul nu poate fi considerat in intarziere, intrucat datoria sa, desi exista, nu este ajunsa la scadenta, principiul care se desprinde din art. 1023 Cod civil conform caruia ``creditorul nu poate cere plata inainte de implinirea termenului, daca acesta a fost stipulat in favoarea debitorului``.


A reiterat apelanta ideea ca, in cazul concret al spetei de fata, nu i se poate retine vreo culpa pentru neplata drepturilor salariale, atata vreme cat printr-un act normativ, respectiv OG nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, se stabileste atat plata esalonata a drepturilor de natura salariala stabilite in baza unor hotarari judecatoresti cat si suspendarea de drept a executarii silite pentru perioada mentionata in acest act normativ.


Apelanta a mai sustinut ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru angajarea raspunderii civile a Curtii de C_ a R__, care, in calitate de angajator a pus in aplicare dispozitiile unui act normativ.


In conditiile in care obligatiile de plata ce formeaza obiect al reglementarii instituite prin OUG nr. 71/2009 nu sunt ajunse la scadenta decat pro parte, in limita transelor anuale care, de altfel, au si fost achitate, iar pentru viitor, acestea nu sunt ajunse la scadenta, pretentiile creditorilor, de acordare a dobanzii legale aferente, cu titlu de acoperire a prejudiciului cauzat prin executarea cu intarziere conform reglementarii speciale, nu sunt sustinute in plan probator.


S-a mai precizat in continutul apelului ca angajatorul a pus in plata titlurile executorii, conform calendarului de executare stabilit prin OUG nr. 71/2009. Pe cale de consecinta, demersul reclamantei este nejustificat, intrucat dispozitiile art. 1 din OUG nr. 71/2009, anterior citate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 230/2011 stipuleaza un grafic de esalonare.


De altfel, indiferent de izvorul originar al creantei, raspunderea debitorului pentru pasivitatea manifestata in executarea unei hotarari judecatoresti de obligare la plata unei sume de bani este o raspundere delictuala, iar pentru angajarea raspunderii civile, contrar celor retinute de catre instanta de fond, in cauza nu este indeplinita conditia referitoare la existenta unui fapt ilicit, deoarece indeplinirea unei activitati impuse de lege reprezinta o cauza justificativa care inlatura caracterul ilicit ai faptei, atat in materie delictuala, cat si contractual.


Referitor la Decizia nr. 2/17.02.2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, apelanta a mai sustinut ca, in considerentele acesteia, debitorul este chiar statul prin institutiile sale, or C_ de C_ a R__ nu reprezinta Statul Roman si nici nu a fost emitentul actului normativ mentionat, respectiv OUG nr. 71/2009, conditie in care nici nu se poate retine raspunderea civila delictuala a institutiei parate.


In concluzie, fapta debitorilor de a se conforma prevederilor legii si de a efectua Platile esalonate cu respectarea regulilor generale privind efectuarea cheltuielilor bugetare, instituite prin art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, nu are un caracter ilicit si, ca atare, nu poate atrage raspunderea civila a acestora pentru pretinsul prejudiciu invocat de creditori, cum gresit a interpretat instanta de fond .


In raport de eventualele aparari ale intimatei-reclamante, care au fost prezentate si in actiunea introductiva, fundamentate pe protocolul 1 art. 1 alin. (2) din conventia Europeana a Drepturilor Omului, s-a mai sustinut ca acestea nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le considera necesare reglementarii folosirii bunurilor conform interesului general.


De altfel, C_ Europeana a Drepturilor Omului prin Decizia nr. 4/2012 in cauza ``D_ Daniei D_ si al?ii impotriva R__``, a statuat ca statului roman nu i se imputa faptul ca a refuzat executarea unor hotarari judecatoresti ce recunosteau intimatilor-reclamanti anumite drepturi salariale si nici nu a urmarit, prin aceasta reglementare, eliminarea efectelor acestor hotarari.


Prin aceeasi decizie C_ Europeana a Drepturilor Omului, analizand circumstan?ele economice si financiare concrete existente la momentul adoptarii acestei reglementari a observat ca, desi mecanismul de esalonare a suferit modificari, autoritatile nationale l-au respectat, dand dovada de diligenta in executarea hotararilor judecatoresti, astfel incat plata esalonata a sumelor datorate reclamantilor a fost considerata ca rezonabila, neafectand insasi substanta dreptului.


In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466 - 470 Cod procedura civila si art. art. (1) si (2) din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 230/2011.


Reclamanta-intimata O__ I__ a formulat intampinare prin care solicita respingerea apelului, mentinerea hotararii primei instante ca temeinica si legala, iar apararile paratei angajatoare au fost inlaturate in mod temeinic.


In apel nu au fost administrate probe noi.


Analizand apelul paratei, prin prisma motivelor invocate, a actelor de procedura efectuate in fata primei instante de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urm. Cod de procedura civila, C_ retine urmatoarele:


C_ retine ca obiectul actiunii introductive poarta asupra acordarii de catre parata, in calitate de angajatoare a reclamantei, a dobanzilor legale, cu titlul de daune-interese pentru neexecutarea unor hotarari judecatoresti, prin care cea din urma a fost indatorata la plata unor sume de bani, reprezentand drepturi salariale.


Problema de drept a carei dezlegare presupune transarea pe fond a litigiului dintre parti a fost solutionata prin Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, pe calea recursului in interesul legii reglementat de art. 514 si urm. din Codul de procedura civila, a statuat ca in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare ``pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011``.


Decizia instantei supreme a fost publicata in Monitorul Oficial la data de 03.06.2014, context in care C_ observa ca dezlegarea chestiunii de drept ce a facut obiectul sau este obligatorie pentru instante in conditiile art. 517 alin. 4 din NCPC.


Raportandu-se in mod corect la aceasta decizie, T_ a analizat situatia concreta a reclamantei, retinand ca aceasta a obtinut pe cale judiciara drepturi salariale, in baza sentintei civile nr. 310/07.04.2009 pronuntata de T_ C__-S_, in Dosarul nr. x, care a fost executata de parati partial si cu intarziere, ca efect al art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.


Asa fiind, instanta de apel observa in primul rand ca, in legatura cu izvorul obligatiei a carei indeplinire se solicita prin actiunea de fata, Inalta Curte a apreciat ca neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca poate antrena raspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul obligatiei a carei incalcare a fost sanctionata prin hotararea judecatoreasca ce reprezinta titlu executoriu este un contract . In consecinta, la temelia pretentiei dedusa judecatii sta institutia raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a angajatorului, constand in neexecutarea sau executarea cu intarziere a titlurilor.


In continuare, avand de analizat in ce masura sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, instanta suprema a stabilit ca, ``in ce priveste existenta unei fapte ilicite, savarsite cu vinovatie, in sensul dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, aceasta consta in executarea cu intarziere de catre debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii in favoarea persoanelor din sectorul bugetar``.


``Fapta imbraca forma ilicitului civil, deoarece, in analiza indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale nu se poate retine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 reprezinta un caz fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei, intrucat acestui element ii lipsesc doua caracteristici esentiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului (care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita asteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atat mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin institutiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constitutie, ``creantele asupra statului sunt garantate`` si faptul ca masura de esalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un tert``.


Prin consideratiile de drept mai sus expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a raspuns obiec?iilor paratei C_ de C_ a R__, ridicate prin cererea de apel supusa analizei, care a pretins ca nu ii este imputabila esalonarea executarii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea reclamantei si ca aceasta lipsa de culpa ar exonera-o de la plata daunelor-interese, potrivit art. 1082 din vechiul Cod civil.


In temeiul art. 517 alin. 4 din NCPC, instanta de apel va prelua rationamentul juridic al ICCJ, astfel ca argumentele paratei-apelante cu privire la neindeplinirea conditiilor raspunderii civile sunt nefondate.


Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, C_ va respinge ca nefondat apelul paratei, luand act ca partile litigante nu au solicitat cheltuieli de judecata in apel.



Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 8 sedinta publica din data de 11 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Drepturi salariale    Daune-interese    Dobanda legala    OUG 71/2009    Executarea hotararii judecatoresti    Raspundere delictuala



Comentează: Plata de dauna-interese, sub forma dobanzii legale, pentru neexecutarea hotararii judecatoresti reprezentand drepturi salariale
Alte Speţe

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG nr. 57/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Prin hotararile pronuntate in contestatiile la executare derulate intre aceleasi parti s-a stabilit in mod definitiv faptul ca nu s-a prescris dreptul de a cere executarea silita
Pronuntaţă de: Judecatoria Timisoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 3693, in sedinta din 21 martie 2017

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Nu se poate vorbi despre o suma nedatorata cata vreme plata acesteia s-a efectuat in baza unei decizii a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1467, in sedinta publica din 9 martie 2017

La nivelul personalului bugetar, plata sporului de vechime nu este obligatorie in lipsa unor clauze prevazute in Contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 801/2017, in sedinta publica din 7 martie 2017

Nu se poate dispune obligarea salariatului la restituirea sumei incasate daca aceasta i-a fost remisa in baza unor acte valide si necontestate la acel moment
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1467/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Prescrierea dreptului la actiune pentru recuperarea foloaselor nerealizate
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 157/2017, in sedinta publica din 22 martie 2017

Daca salariul este stabilit sub nivelul prevazut printr-un act normativ, situatia se rezolva prin constatarea nulitatii clauzei prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca, ci nu prin emiterea unei decizii unilaterale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 105/2017, in sedinta publica din 12 ianuarie 2017



Articole Juridice

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Deciziile de stabilire a drepturilor salariale nu reprezinta acte administrative in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Sursa:

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim