Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii

  Publicat: 30 May 2019       398 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
In Monitorul Oficial nr. 427 din 30.05.2019 a fost publicata Decizia nr. 8/2019 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara referitor la competenta solutionarii cererii prin care persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza Legii nr. 169/2017 privind restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si cumulat cu pedeapsa in a carei executare se afla.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevazuta in cap. III, t. VII, art. 131, alin. 2, C. pen., partea generala, cauza de inlaturare a raspunderii penale.Conform legii, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, retragerea acesteia are ca efect inlaturarea raspunderii penale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act adoptat de organele de stat,
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Masura prevazuta in sectiunea I, cap. III, t. III, art. 59, C. pen., partea generala si consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei care i s-a aplicat,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Masura prevazuta in sectiunea I, cap. III, t. III, art. 59, C. pen., partea generala si consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei care i s-a aplicat,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 190/1/2019 este legal constituit, conform dispozitiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedura penala si art. 271 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Sedinta este prezidata de catre vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Ilie Iulian Dragomir.
La sedinta de judecata participa doamna procuror Marinela Minca, sef Serviciu judiciar penal, Biroul de reprezentare, Sectia judiciara din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Simona Danaila, magistrat-asistent in cadrul Completului pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara referitor la competenta solutionarii cererii prin care persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza Legii nr. 169/2017 privind restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si cumulat cu pedeapsa in a carei executare se afla.
Magistratul-asistent refera cu privire la obiectul recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 190/1/2019, aflat pe rolul completului de judecata, precum si cu privire la faptul ca la dosarul cauzei s-a depus raportul intocmit de judecatorul-raportor desemnat conform art. 473 alin. (4) din Codul de procedura penala.
Dupa prezentarea referatului cauzei, presedintele completului, constatand ca nu sunt cereri prealabile, a acordat cuvantul reprezentantului Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut ca, desi titularul sesizarii a depus in sustinerea cererii de recurs in interesul legii un numar insuficient de hotarari judecatoresti considerate relevante, la nivel national au fost identificate hotarari judecatoresti definitive prin care s-a solutionat diferit problema dedusa azi judecatii, iar dovada existentei practicii neunitare a fost facuta cu anexele la punctele de vedere transmise la dosar, astfel incat recursul in interesul legii poate fi considerat admisibil.
Pe fondul sesizarii, a aratat ca instantele interpreteaza diferit dispozitiile legale in materie, in practica judiciara conturandu-se doua opinii.
Astfel, intr-o prima opinie se apreciaza ca judecatorul de supraveghere a privarii de libertate este competent a solutiona astfel de cereri, intrucat masura compensatorie prevazuta de art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal constituie un drept al persoanelor condamnate, cererile fiind solutionate in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (8) si (12) din acelasi act normativ.
Intr-o a doua orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca instanta de judecata, respectiv instanta de executare sau instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla locul de detentie este competenta sa solutioneze astfel de cereri, pe calea contestatiei la executare intemeiate pe dispozitiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul ca solutionarea cererilor astfel formulate este in competenta instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, facand obiectul contestatiei la executare, intemeiate pe dispozitiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
Din considerentele Deciziei nr. 7/2018 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala rezulta ca in sfera de aplicare a art. 551 alin. (1) si (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal intra nu doar persoanele aflate in executarea pedepsei cu inchisoarea la momentul intrarii in vigoare a acestor dispozitii legale si care au vocatie de liberare conditionata, ci si persoanele care au fost deja liberate conditionat anterior pronuntarii deciziei sus-mentionate.
In acest sens a opinat ca recalcularea perioadei executate efectiv din pedeapsa anterioara, in considerarea conditiilor de detentie necorespunzatoare, va avea ca efect reducerea restului ramas neexecutat si, implicit, reducerea pedepsei rezultante aplicate ca urmare a savarsirii unei noi infractiuni, operatie care intra in sfera notiunii de cauza de micsorare a pedepsei, in acceptiunea art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala, iar cererile condamnatilor trebuie analizate prin prisma dispozitiilor legale referitoare la contestatia la executare .
Presedintele completului competent sa judece recursul in interesul legii, constatand ca nu sunt intrebari din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
deliberand, asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Prin Hotararea nr. 1 din 10 ianuarie 2019 a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Timisoara a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie cu un recurs in interesul legii avand ca obiect "competenta solutionarii cererii prin care persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza Legii nr. 169/2017 privind restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si cumulat cu pedeapsa in a carei executare se afla".
2. Examenul jurisprudential. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
In sustinerea recursului in interesul legii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la competenta de solutionare a cererilor prin care persoane aflate in executarea unor pedepse privative de libertate solicita, in baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, introdus prin Legea nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, acordarea zilelor compensatorii cu privire la restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si care se regaseste in pedeapsa in a carei executare se afla.
2.1. Astfel, in cadrul primei orientari jurisprudentiale s-a apreciat ca intr-o asemenea ipoteza cererea este de competenta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, intrucat masura compensatorie prevazuta de art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal constituie un drept al persoanelor condamnate, astfel incat solutionarea unor astfel de cereri se face potrivit procedurii prevazute de art. 56 alin. (9) si (12) din actul normativ sus-mentionat.
2.2. Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, cererile condamnatilor au fost solutionate de instanta de executare sau instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, pe calea contestatiei la executare conform art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala, fiind vorba despre o cauza de micsorare a pedepsei.
3. Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Punctul de vedere exprimat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul ca cererile prin care persoane aflate in executarea unor pedepse privative de libertate solicita aplicarea dispozitiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si recalcularea restului de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si care se regaseste in pedeapsa in a carei executare se afla sunt de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere in care condamnatul se gasea la data formularii cererii.
Interpretand dispozitiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat ca pentru determinarea restului de pedeapsa ramas neexecutat in vederea aplicarii tratamentului sanctionator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculata, incepand cu data de 24 iulie 2012, perioada executata efectiv din pedeapsa din a carei executare a fost dispusa eliberarea conditionata anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate in considerarea conditiilor de detentie necorespunzatoare.
Eficientizarea dispozitiilor acestei decizii presupune recalcularea perioadei executate efectiv si, implicit, a restului ramas neexecutat din pedeapsa anterioara, ceea ce conduce la scaderea duratei pedepsei pe care condamnatul o executa in prezent, in ipoteza in care aceasta inglobeaza in urma revocarii liberarii conditionate si restul de pedeapsa ramas neexecutat din pedeapsa anterioara.
In doctrina s-a apreciat ca cererile formulate atat de persoanele aflate in executarea pedepsei, cat si de cele liberate conditionat fata de care nu s-a implinit termenul de supraveghere, avand ca obiect stabilirea incidentei art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, pot fi analizate pe calea contestatiei la executare intemeiate pe art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala dispozitiile privind recursul compensatoriu reprezentand o cauza de micsorare sau, dupa caz, de stingere a pedepsei.
In acest caz de contestatie, competenta este exclusiva, conform art. 598 alin. (2) din Codul de procedura penala, aceasta apartinand instantei in circumscriptia careia se afla locul de detinere in care condamnatul se gasea la data formularii cererii.
Pe de alta parte, s-a aratat ca judecatorul de supraveghere a privarii de libertate nu poate fi considerat competent sa solutioneze cererile prin care persoanele private de libertate solicita recalcularea restului de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara, ca efect al aplicarii art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, intrucat, potrivit art. 9 alin. (2) lit. a) din aceeasi lege, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege, drepturi expres prevazute in art. 56-80 din titlul III capitolul V - Drepturile persoanelor condamnate.
Or, remediul compensatoriu introdus prin Legea nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal nu poate fi considerat un drept in sensul legii de executare a pedepselor, el fiind doar o compensare, un beneficiu acordat celor care si-au executat pedeapsa in conditii necorespunzatoare, vointa expresa a legiuitorului fiind instituirea unui sistem de compensare pentru conditiile necorespunzatoare din penitenciare. De altfel, acest fapt este ilustrat si prin plasarea dispozitiilor art. 551 privind compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare in cadrul cap. IV din aceeasi lege.
4. Raportul asupra recursului in interesul legii
Judecatorul-raportor a constatat ca recursul in interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara este admisibil, intrucat jurisprudenta aflata la dosar demonstreaza ca problema de drept supusa analizei a primit solutii diferite din partea instantelor.
Rezumand problema de drept care a generat practica neunitara, judecatorul-raportor a apreciat ca solutia corecta este exprimata in cea de-a doua orientare jurisprudentiala, intrucat zilele considerate ca executate, ca masura compensatorie prevazuta de dispozitiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, intra in sfera notiunii de "cauza de micsorare a pedepsei", iar cererile formulate de condamnati avand ca obiect acordarea zilelor compensatorii pentru restul neexecutat dintr-o pedeapsa anterioara urmeaza a fi analizate pe calea contestatiei la executare intemeiate pe dispozitiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
Avand in vedere dispozitiile art. 598 alin. (2) din Codul de procedura penala, competenta de solutionare a unor asemenea cereri apartine instantei de executare sau instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere .
5. Dispozitii legale aplicabile
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, modificata si completata prin Legea nr. 169/2017
Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate
Art. 9. -
(1) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, prin exercitarea atributiilor stabilite prin prezenta lege. Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.
(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii administrative si administrativ- jurisdictionale:
a) solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege;
b) solutioneaza plangerile privind stabilirea si schimbarea regimurilor de executare a pedepselor si a masurilor educative privative de libertate;
c) solutioneaza plangerile detinutilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare;
d) participa la procedura refuzului de hrana;
e) participa, in calitate de presedinte, la sedintele comisiei pentru liberare conditionata;
f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.
(3) Atributiile administrativ-jurisdictionale se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute in prezenta lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit incheiere .
(4) In exercitarea atributiilor sale, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate audia orice persoana, poate solicita informatii ori inscrisuri de la administratia locului de detinere, poate face verificari la fata locului si are acces la dosarul individual al detinutilor, la evidente si orice alte inscrisuri sau inregistrari necesare pentru exercitarea atributiilor prevazute de lege.
(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si dispozitiile scrise date administratiei locului de detinere in procedura refuzului de hrana, potrivit legii, sunt obligatorii.
(6) Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie pune la dispozitia judecatorului un spatiu amenajat. Ministerul Justitiei asigura dotarea spatiului cu mijloacele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia.
CAPITOLUL IV
Conditiile de detentie
Cazarea persoanelor condamnate
Art. 48. -
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2) Reamenajarea spatiilor de detinere existente si construirea spatiilor de detinere noi se fac cu respectarea prevederilor alin. (1) si a recomandarilor internationale, in special ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(3) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
(4) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate dispun de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(5) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(6) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat si cazarmamentul stabilit prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(7) Conditiile de cazare in penitenciare-spital trebuie sa respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii.
(8) In cazul in care capacitatea legala de cazare a penitenciarului este depasita, directorul acestuia are obligatia de a informa directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor in vederea transferarii persoanelor condamnate in alte penitenciare. Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileste daca transferul se impune, cu precizarea penitenciarelor in care se transfera persoanele condamnate.
Compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare
Art. 551. -
(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are in vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca masura compensatorie, si executarea pedepsei in conditii necorespunzatoare, caz in care, pentru fiecare perioada de 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare, chiar daca acestea nu sunt consecutive, se considera executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicata.
(2) In sensul prezentului articol, se considera conditii necorespunzatoare cazarea unei persoane in oricare centru de detentie din Romania care a avut lipsuri la conditiile impuse de standardele europene.
(3) In sensul prezentului articol, se considera executare a pedepsei in conditii necorespunzatoare cazarea in oricare dintre situatiile urmatoare:
a) cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4 mp/detinut, care se calculeaza, excluzand suprafata grupurilor sanitare si a spatiilor de depozitare a alimentelor, prin impartirea suprafetei totale a camerelor de detinere la numarul de persoane cazate in camerele respective, indiferent de dotarea spatiului in cauza;
b) lipsa accesului la activitati in aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilatie;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilitatii de a folosi toaleta in privat si de a se respecta normele sanitare de baza, precum si cerintele de igiena;
f) existenta infiltratiilor, igrasiei si mucegaiului in peretii camerelor de detentie .
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si la calcularea pedepsei executate efectiv ca masura preventiva/pedeapsa in centrul de retinere si arestare preventiva in conditii necorespunzatoare.
(5) In sensul prezentului articol, nu se considera executare a pedepsei in conditii necorespunzatoare ziua sau perioada in care persoana a fost:
a) internata in infirmerii din cadrul locurilor de detinere, in spitale din reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din reteaua sanitara publica;
b) in tranzit.
(6) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica in cazul in care persoana a fost despagubita pentru conditii necorespunzatoare de detentie, prin hotarari definitive ale instantelor nationale sau ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despagubiri si a fost transferata sau mutata intr-un spatiu de detentie avand conditii necorespunzatoare.
(7) Beneficiul aplicarii dispozitiilor alin. (1) nu poate fi revocat.
(8) Perioada pentru care se acorda zile considerate ca executate in compensarea cazarii in conditii necorespunzatoare se calculeaza incepand cu 24 iulie 2012.
CAPITOLUL V
Drepturile persoanelor condamnate
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate
Art. 56. -
(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei altei persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii .
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea .
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.
Dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare
Art. 80. -
Persoanelor condamnate li se asigura dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, conform art. 48-50.
Codul de procedura penala
Titlul V
Executarea hotararilor penale
Capitolul IV
Dispozitii comune
Art. 597. - Procedura la instanta de executare
(1) Cand rezolvarea situatiilor reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei de executare, presedintele completului de judecata dispune citarea partilor interesate si, in cazurile prevazute la art. 90, ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu . La judecarea cazurilor de intrerupere a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata se citeaza si administratia penitenciarului in care executa pedeapsa condamnatul.
(2) Condamnatul aflat in stare de detentie sau internat intr-un centru educativ este adus la judecata .
(21) Condamnatul aflat in stare de detentie sau internat intr-un centru educativ poate participa la judecata in vederea rezolvarii situatiilor reglementate in prezentul titlu si prin intermediul videoconferintei, la locul de detinere, cu acordul sau si in prezenta aparatorului ales sau numit din oficiu si, dupa caz, si a interpretului.
(3) Participarea procurorului este obligatorie.
(4) Dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor, instanta se pronunta prin sentinta.
(5) Dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului capitol se aplica in mod corespunzator.
(6) Dispozitiile alin. (1)-(5) se aplica si in cazul in care rezolvarea uneia dintre situatiile reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere . In acest caz, solutia se comunica instantei de executare .
(7) Hotararile pronuntate in prima instanta in materia executarii potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare .
(8) Judecarea contestatiei la hotararea primei instante se face in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat in stare de detentie sau internat intr-un centru educativ este adus la judecata . Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instantei prin care se solutioneaza contestatia este definitiva. Prevederile alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
Art. 598. - Contestatia la executare
(1) Contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri:
a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva;
b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare;
c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare;
d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d), contestatia se face, dupa caz, la instanta prevazuta la art. 597 alin. (1) sau (6), iar in cazul prevazut la alin. (1) lit. c), la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. In cazul in care nelamurirea priveste o dispozitie dintr-o hotarare pronuntata in apel sau in recurs in casatie, competenta revine, dupa caz, instantei de apel sau Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
6. Decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala
Prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 2 iulie 2018, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit ca "in interpretarea dispozitiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsa ramas neexecutat in vederea aplicarii tratamentului sanctionator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculata, incepand cu data de 24.07.2012 - perioada executata efectiv din pedeapsa din a carei executare a fost dispusa liberarea conditionata anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate in considerarea conditiilor de detentie necorespunzatoare."
Prin Decizia nr. 15 din 26 septembrie 2018 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 975 din 19 noiembrie 2018, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit ca "in interpretarea dispozitiilor art. 43 alin. (1) si (5) din Codul penal, prin pedeapsa A«executata sau considerata ca executataA», ce constituie primul termen al recidivei, se are in vedere pedeapsa recalculata ca urmare a aplicarii art. 551 din Legea nr. 254/2013".
7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorul- raportor si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
Dispozitiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, introduse prin Legea nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, reglementeaza o masura compensatorie in favoarea persoanelor care au executat pedepse ori masuri preventive privative de libertate in conditii necorespunzatoare, prin cazarea in centre de detentie ori de retinere si arestare preventiva lipsite de conditiile impuse de standardele europene.
In esenta, aceasta masura presupune considerarea ca executate, suplimentar, a 6 zile din pedeapsa aplicata pentru fiecare 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare incepand cu 24.07.2012, cu consecinte asupra cuantumului pedepsei executate efectiv si, implicit, asupra restului de pedeapsa ramas neexecutat, in ipoteza liberarii conditionate.
Prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, pentru determinarea restului de pedeapsa ramas neexecutat in vederea aplicarii tratamentului sanctionator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculata, incepand cu data de 24.07.2012, perioada executata efectiv din pedeapsa din a carei executare a fost dispusa liberarea conditionata anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate in considerarea conditiilor de detentie necorespunzatoare.
Din considerentele acestei decizii rezulta ca in sfera de aplicare a dispozitiilor art. 551 alin. (1) si (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal intra nu doar persoanele aflate in executarea pedepsei inchisorii la momentul intrarii in vigoare a acestor dispozitii legale, care au vocatia de a beneficia de liberarea conditionata, ci si persoanele care au fost liberate conditionat anterior acestui moment.
Desi aceasta decizie are in vedere determinarea restului ramas neexecutat dintr-o pedeapsa anterioara in vederea aplicarii tratamentului sanctionator in caz de recidiva postcondamnatorie, ceea ce presupune, ca situatie premisa, existenta unui proces penal pendinte, considerentele deciziei sunt deopotriva aplicabile, pentru identitate de ratiune, si persoanelor aflate in executarea unor pedepse rezultante in cuprinsul carora se regaseste, cumulat cu pedeapsa aplicata pentru o noua infractiune, un rest ramas neexecutat dintr-o pedeapsa pentru care aceste persoane au beneficiat de liberare conditionata anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor art. 551 alin. (1) si (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si Deciziei nr. 7 din 26 aprilie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
Intr-o asemenea ipoteza, recalcularea partii executate efectiv din pedeapsa anterioara, prin luarea in considerare a zilelor compensatorii acordate pentru executarea acesteia in conditii de detentie necorespunzatoare, va avea ca efect reducerea restului ramas neexecutat si, prin aceasta, reducerea pedepsei rezultante definitiv aplicate, in conditiile in care restul neexecutat dintr-o pedeapsa anterioara s-a adaugat la pedeapsa stabilita pentru noua infractiune .
In aceste conditii, in ipoteza analizata, zilele considerate ca executate, ca masura compensatorie prevazuta de art. 551 alin. (1) si (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, intra in sfera notiunii de "cauza de micsorare a pedepsei" in acceptiunea art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala, iar cererile condamnatilor avand ca obiect acordarea zilelor compensatorii pentru restul neexecutat dintr-o pedeapsa anterioara urmeaza a fi analizate prin prisma dispozitiilor legale referitoare la contestatia la executare .
In consecinta, avand in vedere dispozitiile art. 598 alin. (2) din Codul procedura penala raportat la dispozitiile art. 597 alin. (1) si (6) din Codul de procedura penala, competenta de solutionare a unor asemenea cereri formulate in faza de executare a pedepsei apartine instantei de executare sau instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere .
In privinta atributiilor judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, acestea sunt strict reglementate in art. 9 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, iar intre ele nu se regaseste si aceea de a solutiona cererile prin care condamnatii solicita acordarea zilelor compensatorii, in ipoteza analizata.
Este adevarat ca potrivit art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de lege, intre care se afla si dreptul la conditii minime de cazare (art. 80 teza finala din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal).
Incalcarea acestui drept de catre administratia penitenciarului, datorata insa conditiilor obiective ale locului de detinere, nu poate face obiectul plangerii adresate judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, in conditiile art. 9 alin. (2) lit. a) si art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, ci conduce la reducerea pedepsei executate in conditii necorespunzatoare, in baza mecanismului compensatoriu prevazut de art. 551 din aceeasi lege si aplicat conform art. II-VI din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
Dispozitiile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, care reglementeaza "compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare", se regasesc in titlul III, cap. IV al legii mentionate referitor la "Conditiile de detentie", in timp ce "Drepturile persoanelor condamnate" fac parte din cap. V al aceleiasi legi.
In acceptiunea legii, "compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare" nu este un drept, ci o masura compensatorie pentru incalcarea unui drept, aplicata in temeiul legii, iar nu ca urmare a procedurii desfasurate de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in conditiile art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
Intrucat "compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare" nu se regaseste in categoria drepturilor persoanelor condamnate, nu exista un temei legal pentru stabilirea competentei judecatorului de supraveghere a privarii de libertate in solutionarea cererilor prin care persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
De altfel, asa cum rezulta explicit din dispozitiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, atributiile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate au caracter administrativ sau, dupa caz, administrativ-jurisdictional.
Or, avand in vedere cele expuse anterior privind natura juridica a zilelor considerate ca executate, ca masura compensatorie prevazuta de art. 551 alin. (1) si (8) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, incidenta unei cauze de micsorare a pedepsei nu poate fi analizata in procedura administrativ-jurisdictionala prevazuta de art. 56 raportat la art. 9 alin. (2) lit. a) din aceeasi lege.
In considerarea celor expuse, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, competenta solutionarii cererii prin care o persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si care se regaseste in pedeapsa in a carei executare se afla revine instantei de executare sau instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, pe calea contestatiei la executare intemeiate pe dispozitiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
In consecinta, in temeiul art. 473 si 474 din Codul de procedura penala,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Timisoara.
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, modificata prin Legea nr. 169/2017, stabileste urmatoarele:
Competenta solutionarii cererii prin care o persoana privata de libertate solicita acordarea zilelor compensatorii in baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsa rezultat dintr-o condamnare anterioara si care se regaseste in pedeapsa in a carei executare se afla revine instantei de executare sau instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, pe calea contestatiei la executare intemeiate pe dispozitiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedura penala.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 martie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    RIL    Decizia 8/2019    Zile compensatorii    Legea 169/2017    Legea 254/2013



Comentează: Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Alte Speţe

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „imi place” al Facebook poate fi operator, impreuna cu Facebook, in privinta colectarii si a transmiterii catre Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului sau
Sursa: EuroAvocatura.ro

Operatorul de transport aerian care a efectuat primul zbor este obligat sa acorde compensatii pasagerilor care au suferit o intarziere prelungita
Sursa: EuroAvocatura.ro

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Descentralizarea in Noul Cod Administrativ. Principiu si componenta esentiale in desfasurarea activitatilor administrative (III)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro