Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Desfacere disciplinara a contractului de munca. Depunere demisie fara preaviz. Rejudecarea fondului

Desfacere disciplinara a contractului de munca. Depunere demisie fara preaviz. Rejudecarea fondului

  Publicat: 02 Jan 2021       443 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr. 702 din 28 mai 2020 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosarul nr. _, s-a respins actiunea formulata de catre reclamantul B_ B_ in contradictoriu cu parata S. C. P. A. C. R.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Varietate de gaj reglementata prin Legea nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, avand ca obiect o suma de bani care este egala cu minimum un salariu sau, dupa caz, castig lunar, si maximum trei salarii sau castigul mediu pe trei luni.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Restrangere a caracterului in principiu deplin al devolutiunii care opereaza in apel.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Obligatie ce revine vanzatorului si care, in linii generale, consta in indatorirea acestuia de a garanta cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamantul B_ B_, a fost angajat al paratei la Depozitul Cluj in functia de manipulant colete, avand incheiat Contractul individual de munca inregistrat cu nr.22. _/12. 12.2012, incepand cu data de 13. 12.2012 si pana la data de 04. 11.2019 cand i s-a desfacut disciplinar contractul de munca prin decizia nr.22. 3713/01. 11.2019, in temeiul art.248 (l) lit. e, coroborat cu art. 61 lit. a din Codul muncii.


Desfacerea disciplinara a contractului de munca al reclamantului a survenit urmare a incalcarii de acesta a prevederilor Regulamentului Intern, cap. VI art. 33 alin. (l), constand in absentarea nemotivata de la serviciu 3 zile consecutive sau 5 zile in cursul unei luni, coroborat cu alin. (22), constand in nerespectarea termenului de preaviz.


Prin scriptul de la fila 13, reclamantul a solicitat conducerii aprobarea demisiei ``la zi`` incepand cu data de 25.09.2019.


Codul muncii prevede la art. 81 ca ``(1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.


(2) Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba .


(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.


(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere .


(5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele .


(6) in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.


(7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.


(8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca .


Analizand cererea de demisie a reclamantului (f. 13), instanta a retinut ca aceasta nu are numar de inregistrare, iar faptul ca a fost notificata angajatorului reiese din decizia nr.22. 373/01. 11.2019.


S-a constatat ca desi reclamantul sustine ca si-a dat demisia la zi, parata a demarat procedura cercetarii disciplinare prealabile pentru absentele din perioada de preaviz.


in cuprinsul cererii de demisie reclamantul invoca prevederile art. 81 al. 8 Codul muncii, ceea ce da dreptul angajatului sa puna capat contractului de munca fara a fi necesar a respecta perioada de preaviz. Din probele administrate in cauza reiese ca, in fapt reclamantul si-a dat demisia ``la zi``, ceea ce presupune un acord al societatii la desfacerea contractului de munca si, desi a cunoscut ca trebuie sa respecte perioada de preaviz, nu s-a prezentat la serviciu, angajandu-se la o alta societate .


Pentru a fi aplicabile prevederile art. 81 al. 8 Codul muncii este necesar ca angajatorul sa nu respecte prevederile contractului individual de munca . La punctul J ``salarizare`` pct. 1 lit. a si b din Contractul individual de munca inregistrat sub nr.22 _/12. 12.2012 sunt indicate prestatiile suplimentare in bani intre care si sporul pentru zilele libere conform codului Fiscal in vigoare si CCM aplicabil.


in aprecierea corecta a starii de fapt referitor la existenta neindeplinirii de catre societatea angajatoare a obligatiilor asumate prin contractul de munca, trebuie retinuta si obligatia impusa angajatului prin fisa postului, respectiv de a respecta programul de lucru. Eventuala nerespectare de catre angajator a unei obligatii trebuie analizata si prin prisma modului in care angajatul a inteles sa respecte, la randul sau, obligatiile asumate.


Avand in vedere ca in cazul demisiei salariatului, termenul de preaviz este in beneficiul angajatorului, acesta din urma poate renunta total sau partial la preaviz, nefiind obligat sa mai pastreze salariatul pana la implinirea acestui termen.


Din actele dosarului nu reies aspectele relevate de reclamant cu privire la faptul ca angajatorul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul individual de munca .


in speta este important de mentionat ca, desi reclamantul avea nemultumiri in legatura cu modul in care se respecta contractul de munca acesta a cunoscut ca actul demisiei sale nu se poate intemeia pe prevederile art. 81 al. 8 Codul Muncii si trebuie sa fie urmat de o perioada de preaviz pe care acesta nu a inteles o respecte. Este de retinut ca reclamantul nu s-a prezentat la serviciu nici dupa data de 18. 10.2019 cand a primit notificarea pentru efectuarea cercetarii disciplinare.


Cu privire la demisia reclamantului, instanta a retinut ca la art. 81 pct. (8) din Codul muncii se prevede posibilitatea salariatului de a demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca . Totusi, avand in vedere ca o astfel de demisie constituie o exceptie, este necesar ca ea sa contina si justificarea/argumentele salariatului pentru a nu respecta termenul de preaviz. Simplul fapt ca angajatorul intarzie o zi/cateva zile plata salariului nu se incadreaza in textul legal si nu e de natura sa justifice o demisie fara respectarea termenului de preaviz de catre salariat .


Dimpotriva, parata a depus la dosar (f. 49,50) scripte denumite ``situatia concediului angajatului`` din care rezulta ca acesta a efectuat in integralitate zilele de concediu de odihna aferente anului 2018, respectiv 7 zile in luna iulie 2018, 3 zile in luna august 2018 si 11 zile in luna aprilie 2019.


De asemenea, parata a depus (f. 52) fisa contului 4281.02, din care rezulta ca reclamantul figureaza in evidentele contabile ale societatii cu o garantie materiala in suma de 1. 386,73 lei, iar potrivit Contractului de garantie in numerar nr.22. _/12. 12.2012 (f. 51), garantia materiala constituita in societate, se restituie gestionarului la 6 luni dc la data lichidarii, pe baza de cerere scrisa. Reclamantul nu a dovedit ca a facut demersurile necesare recuperarii sumei de la angajator .


intrucat din actele dosarului nu reies aspectele relevate de reclamant cu privire la faptul ca angajatorul nu si-ar fi indeplinit obligatiile asumate prin contractul individual de munca, instanta a respins ca neintemeiata actiunea retinand ca acesta avea obligatia de a respecta perioada de preaviz de 20 de zile, stabilita prin Contractul individual de munca la punctul L lit. c. astfel ca neprezentarea la serviciu in aceasta perioada constituie abatere disciplinara conform art.247 al.2 Codul muncii.


impotriva acestei hotarari reclamantul B_ B_ a declarat apel, in termen legal, prin care a solicitat modificarea sentintei pe care o considera nelegala si netemeinica.


in motivarea cererii de apel s-a aratat ca aprecierea probelor s-a facut in mod eronat si documentele depuse de parata pentru dovedirea achitarii datoriilor si concediului de odihna au fost insuficiente si au indus in eroare.


Chiar daca apelantul a argumentat demisia la zi cu neplata concediului de odihna pentru anul 2018, parata S. C Posta Atlasib Curier Rapid a adus ca dovada doua situatii de zile de concedii pentru anul 2018, respectiv 2019, nespecificand ca zilele luate in acesti ani au fost pentru anii anteriori. Pentru a dovedi cele de mai sus anexeaza prezentei copie de pe fluturasii pe care ii detine unde se vede clar ca zilele de concediu au fost luate pentru anii din urma.


De asemenea, in ceea ce primeste garantia ce trebuia restituita, pana la data redactarii prezentului apel aceasta nu a fost restituita, mai mult de atat, angajatorul sustine ca garantia retinuta este in valoare de 1386. 73 lei, suma contestata de chiar fluturasii de salar emisi S. C Posta Atlasib Curier Rapid. Suma reala de recuperat si cea retinuta fiind de cel putin 1765 lei, acest aspect dovedindu-i spusele prin care S. C Posta Atlasib Curier Rapid, au depus un numar redus de acte pentru a induce in eroare instanta si de a nu plati toata datoria pe care o au fata de apelant.


Apelantul in continuare prezinta pe scurt sumele retinute anual pentru garantie si zilele de concediu de odihna, calculate conform fluturasilor si care dovedesc ca a avut un motiv intemeiat de a demisiona la zi, si faptul ca parata S. C Posta Atlasib Curier Rapid, asa cum a incercat sa duca in eroare instanta, au intarziat cu plata salariilor, nu a vrut sa plateasca concediul de odihna in totalitate, a scazut din salar penalitati lunare neargumentate si fara acoperire sau explicatii.


in concluzie din 141 zile de concediu cate trebuia sa primeasca, in perioada 2012-2019, a primit 116 zile ramanand o diferenta este de 25 zile de concediu neachitate.


Garantia retinuta din salar a fost de 1765 lei si nu 1386. 73 lei cum sustine parata, diferenta fiind de 378.27 lei.


in drept, a invocat dispozitiile art.282-298 C. pr. civ. coroborat cu art. 81 al 8 din Codul Muncii.


in apel s-a administrat proba cu inscrisuri noi depuse de reclamant si de catre parata.


Intimata parata S. C. POSTA ATLASIB CURIER RAPID a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea in parte a apelului reclamantului, in limita contravalorii unui numar de 3 zile de concediu neefectuat pentru anul 2019, cu mentinerea in rest a sentintei civile atacate, ca fiind temeinica si legala.


Analizand decizia atacata prin prisma motivelor de apel invocate si a apararilor formulate Curtea, in temeiul art. 479 alin. 1 C. pr. civ. , retine urmatoarele:


Astfel, prin cererea de chemare in judecata pendinte, reclamantul asolicitat in contradictoriu cu parata S. C. POSTA ATLASIB CURIER RAPID, sa anuleze Decizia nr.22. 3713 din 01. 11.2019 prin care parata a dispus incetarea contractului individual de munca, incetarea contractului individual de munca conform demisiei la zi transmisa catre societate, obligarea paratei la plata unei despagubiri egala cu drepturile de plata a concediului de odihna pentru anul 2018 si returnarea garantiei retinuta lunar din salar incepand cu anul 2012.


Cererea reclamantului apelant avand ca obiect obligarea paratei la plata unei despagubiri reprezentand contravaloarea drepturile de plata a concediului de odihna aferente perioadei 2012-2019, respectiv 25 de zile de concediu de odihna neefectuat reprezinta o cerere noua in apel care este inadmisibila conform art. 478 alin. 3 C. pr. civ.


Potrivit art. 9 alin.2 C. pr. civ, obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor, iar art.22 alin. 6 C. pr. civ. prevede ca judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.


Textele legale mai sus enuntate consacra principiul disponibilitatii astfel ca in toate cazurile judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.


Conform principiului disponibilitatii care guverneaza intreg procesul civil, partile sunt cele care determina cadrul procesual, inclusiv sub aspectul apararilor formulate. Cu alte cuvinte, partile sunt cele care determina obiectul si limitele procesului si nu instanta de judecata .


intr-adevar, instanta de judecata are un rol activ pe toata perioada procesului civil, insa acest rol activ este limitat de prevederile art.22 alin. 6 din C. pr. civ. Ori, investirea trebuie sa fie legal efectuata cu respectarea inclusiv a art. 478 alin. 3 din C. pr. civ.


Art. 478 C. pr. civ. reglementeaza limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta iar alin. 3 stabileste ca in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.


Este stiut faptul ca apelul este devolutiv, in sensul ca el readuce in discutia instantei superioare toate chestiunile de fapt si de drept care au fost dezbatute in fata primei instante si au fost rezolvate prin hotararea acesteia, hotarare care face obiectul apelului.


in principiu, deci, apelul provoaca o rejudecare a fondului litigiului, insa, efectul devolutiv al apelului este limitat prin doua reguli, exprimate in adagiile latine tantum devolutum quantum appellatum (adica nu se devolueaza decat ceea ce s-a apelat) si tantum devolutum quantum iudicatum (adica nu se devolueaza decat ceea ce s-a judecat).


Cea de a doua limitare a efectului devolutiv al apelului exprima ideea ca nu se poate devolua in apel decat ceea ce s-a judecat la fondul cauzei, si aceasta, pentru a se asigura respectarea principiului dublului grad de jurisdictie si prevenirea exercitarii abuzive a apelului. Cu alte cuvinte, in apel nu se pot face ``cereri noi``.


in concluzie, apelul nu repune in discutie decat ceea ce s-a judecat in fata primei instante.


Obiectul cererii de chemare in judecata evoca pretentia dedusa judecatii si sub acest aspect legea nu ingaduie schimbarea, in niciun mod, a pretentiilor deduse in fata primei instante. Orice schimbare in acest sens ar conduce la privarea partilor de beneficiul celor doua grade de jurisdictie.


Interpretarea care trebuie data textului legal este aceea ca interdictia vizeaza acele cereri prin care se urmareste valorificarea unor pretentii direct in fata instantei de apel, deci cu excluderea primului grad de jurisdictie, ceea ce, evident, este inadmisibil.


Doctrina mai veche a precizat ca cererea noua este aceea care difera de cea originara prin obiectul ei, prin calitatea pe care partile si-o atribuie, prin cauza ei si chiar prin intinderea pretentiilor, respectiv, aceea care tinde la o condamnare care n-a fost solicitata in fata primei instante (Em. D, Codul de procedura civila adnotat, ed. a III - a, Ed. Librariei Socec, Bucuresti, 1921, pg. 493; M. G. C_, Consideratii privitoare la unele probleme de procedura civila, Bucuresti, 1942, pg. 32; I. D, Tratat de procedura civila, Ed. C. H. B_, editia a II -a, 2007, vol. II, pg. 180).


Continutul conceptului de ``cereri noi`` in apel a fost subsumat de doctrina la toate actele de procedura care au natura unei cereri de chemare in judecata si care se raporteaza cu necesitate la introducerea unor noi pretentii de catre parti in faza judecatii in apel.


Din coroborarea textelor legale mai sus citate, se desprinde cu evidenta faptul ca in instanta de apel nu se pot invoca niciun fel de cereri care nu au facut obiectul dezbaterii in fond, nu se poate schimba calitatea partilor, cauza actiunii sau obiectul cererii de chemare in judecata, orice altfel de demers aparand ca inadmisibil.


Asa fiind, Curtea constata ca pretentia reclamantului apelant respectiv, obligarea paratei la plata unei despagubiri reprezentand contravaloarea drepturilor de plata aferente concediului de odihna pentru perioada 2012-2019, respectiv 25 de zile de concediu de odihna neefectuat reprezinta o cerere noua formulata pentru prima data in apel, in sensul celor anterior expuse, fiind deci inadmisibila prin prisma art. 478 alin. 3 C. pr. civ.


Reclamantul B_ B_, a fost angajat al paratei la Depozitul Cluj in functia de manipulant colete, avand incheiat Contractul individual de munca inregistrat cu nr.22. _/12. 12.2012, incepand cu data de 13. 12.2012 si pana la data de 04. 11.2019 cand i s-a desfacut disciplinar contractul de munca prin decizia nr.22. 3713/01. 11.2019, in temeiul art.248 (l) lit. e, coroborat cu art. 61 lit. a din Codul muncii.


Critica reclamantului apelant referitoare la aprecierea eronata a probelor depuse de parata cu privire la zilele de concediu cuvenite pe anul 2018 este nefondata.


Astfel, parata a depus la dosarul de fond inscrisul denumite ``Situatia concediului angajatului`` din care rezulta ca reclamantul a efectuat in integralitate zilele de concediu de odihna aferente anului 2018, respectiv 7 zile in luna iulie 2018, 3 zile in luna august 2018 si 11 zile in luna aprilie 2019 (f. 49,50 dosar fond).


in apel, pentru lamurirea acestei imprejurari de fapt, Curtea a dispus din oficiu suplimentarea probatiunii astfel ca parata a depus copii de pe urmaatoarele inscrisuri: ``Istoric stat de plata`` si cererile de efectuare a concediului de odihna formulate de reclamant (f. 36-36, f. 40-43).


Din aceste inscrisuri rezulta, cu certitudine, ca reclamantul a efectuat in integralitate concediul de odihna aferent anului 2018 respectiv 7 zile in luna iulie 2018, 3 zile in luna august 2018 si 11 zile in luna aprilie 2019 astfel incat solutia data de tribunal acestui capat de cerere este legala si temeinica.


La data de 12. 12.2012 intre reclamant si parata s-a incheiat ``Contractul de garantie in numerar`` prin care reclamantul s-a obligat sa constituie o garantie pe perioada derularii contractului individual de munca prin retinerea lunara a 1/10 parte din retributia tarifara. Partile au stipulat ca garantia va fi restituita gestionarului la 6 luni de la data lichidarii pe baza de cerere scrisa (f. 51 dosar fond).


Din copiile fluturasilor de salarii pentru perioada 2013 - 2019, depuse de reclamant in apel, rezulta ca acestuia i s-a retinut lunar o garantie reprezentand 1/10 parte din retributia tarifara lunara, in cuantum total de1765 lei, iar pentru restituirea acesteia reclamantul a formulat cerere la data de 01.07.2020 (f. 6-17, f. 19).


Potrivit art. 40 alin.2 din Codul muncii ``Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii (a€¦) c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca; (. . . )``.


Avand in vedere ca partile au incheiat contractul de garantie ca fiind accesoriu contractului individual de munca al reclamantului, care a fost desfacut incepand cu data de 04. 11.2019 in baza art.248 alin. 1 lit. e coroborat cu art. 61 lit. a din Codul muncii, iar acesta a formulat o cerere pentru restituirea garantiei Curtea apreciaza ca reclamantul este indreptatit la restiutirea sumei de 1765 lei reprezentand garantie aferenta perioadei 2013 -2019.


Pentru aceste considerente de fapt si de drept, Curtea in temeiul art. 480 alin.2 C. pr. civ. va admite in parte apelul declarat de reclamantul B_ B_ impotriva sentintei civile nr. 702 din 28.05.2020 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosar nr. _, pe care o va schimba in parte in sensul ca va admite in parte actiunea formulata de reclamantul B_ B_ in contradictoriu cu parata S. C. POSTA ATLASIB CURIER RAPID si, in consecinta va obliga parata sa restituie reclamantului suma de 1765 lei, reprezentand garantie, mentinand restul dispozitiilor sentintei apelate.


PENTRU ACESTE MOTIVE


iN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Admite in parte apelul declarat de reclamantul B_ B_ impotriva sentintei civile nr. 702 din 28.05.2020 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosar nr. _, pe care o schimba in parte in sensul ca admite in parte actiunea formulata de reclamantul B_ B_, cu domiciliul in mun. Cluj-N_, _, , jud. Cluj, in contradictoriu cu parata S. C. POSTA ATLASIB CURIER RAPID, cu sediul in mun. Sibiu, _, jud. Sibiu si, in consecinta:


Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 1765 lei, reprezentand garantie .


Mentine restul dispozitiilor sentintei apelate.


Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul instantei azi, 18. 11.2020.




Pronuntata de: CURTEA DE APEL CLUJ - DECIZIA CIVILa NR. 1317 din 18 noiembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    demisie    demisie 2021    cercetare disciplinara    preaviz    preaviz 2021    model demisie 2021
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018

Incetarea contractului de munca din initiativa angajatului. Nedatorare a cheltuielilor privind cursurile de perfectionare profesionala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila - Decizia civila nr. 501 din 24 iunie 2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020

Clauza penala privind nedenuntarea unilaterala a contractului de munca intr-un anumit termen in schimbul unei prime este contrara principiului libertatii muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2493 din data de 20 Mai 2019

Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019

Domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 1399 din data de 10 Decembrie 2019

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019

Imposibilitatea intentarii unei actiuni intemeiata pe raspunderea civila contractuala derivata dintr-un contract individual de munca incetat. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia civila nr. 44R din data de 03 martie 2020



Articole Juridice

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Nerespectarea prevederilor legale la concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Practici de mobbing. Punerea in imposibilitate de a presta munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Inopozabilitatea clauzei de „neracolare” fata de salariat. Diferente fata de clauza de neconcurenta
Sursa: MCP Cabinet avocati

Codul muncii 2019: Concedierea salariatilor. Legalitate si temeinicie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim