Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Contract de munca temporara. Angajarea muncitorilor pusi la dispozitie. Plata de daune compensatorii

Contract de munca temporara. Angajarea muncitorilor pusi la dispozitie. Plata de daune compensatorii

  Publicat: 04 Jan 2021       300 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de apelanta J SRL impotriva sentintei civile nr. 1581 pronuntata la data de 04. 10.2018 in dosarul nr. X al Tribunalului Maramures in contradictoriu cu intimata S_, avand ca obiect - actiune in daune contractuale.


Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act adoptat de organele de stat,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Orice tanar cu o varsta de mai putin de 25 ani care nu a avut pana in acel moment o activitate regulata remunerata, pe perioada primelor sase luni dupa angajarea sa;
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Traducatoriul autorizate este un traducator specializat in stiinte juridice, si care este abilitat in mod oficial de catre Ministerul de Justitie pentru realizarea de traduceri ale documentelor oficiale sau de uz international.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Datoria persoanei creditate.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V,t. II, art. 44, C. pen., partea speciala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Denumire data monedei unice europene.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire data monedei unice europene.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Denumire data monedei unice europene.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Orice tanar cu o varsta de mai putin de 25 ani care nu a avut pana in acel moment o activitate regulata remunerata, pe perioada primelor sase luni dupa angajarea sa;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Orice tanar cu o varsta de mai putin de 25 ani care nu a avut pana in acel moment o activitate regulata remunerata, pe perioada primelor sase luni dupa angajarea sa;
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Diferenta dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil rezultat in urma actualizarii creantelor si a obligatiilor in devize la sfarsitul exercitiului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Diferenta dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil rezultat in urma actualizarii creantelor si a obligatiilor in devize la sfarsitul exercitiului.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
A fost promulgat la 11.09.1865
Agentul de munca temporara este o societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personalul pe care il angajeaza in acest scop.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Agentul de munca temporara este o societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personalul pe care il angajeaza in acest scop.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Traducatoriul autorizate este un traducator specializat in stiinte juridice, si care este abilitat in mod oficial de catre Ministerul de Justitie pentru realizarea de traduceri ale documentelor oficiale sau de uz international.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
Registru de contabilitate in care operatiunile economice se inregistreaza in mod sistematic pe conturi.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Apartenenta persoanei la o anumita natiune.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
In cadrul unui contract de inchiriere a suprafetelor locative,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
In sens larg, locutiune latina care indica intelesul cel mai cuprinzator al unei notiuni
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire data monedei unice europene.
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Agentul de munca temporara este o societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personalul pe care il angajeaza in acest scop.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Agentul de munca temporara este o societate comerciala autorizata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personalul pe care il angajeaza in acest scop.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
A fost promulgat la 11.09.1865
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
A fost promulgat la 11.09.1865
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc in sedinta publica din data de 10 septembrie 2019, mersul dezbaterilor si concluziile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta hotarare a carei pronuntare a fost amanata pentru termenul de azi.


La data de 16 septembrie 2019 la dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise din partea reprezentantului intimatei.


INSTANtA


Prin sentinta civila nr. 1581/4. 10.2018 pronuntata in dosarul nr. X al Tribunalului Maramures s-a respins actiunea formulata de reclamanta S. C. I A-Z J S. R. L. , in contradictoriu cu parata S. C. A V P S. A. R. L. , avand ca obiect actiune in daune contractuale.


S-a respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata si a fost obligata reclamanta la plata catre parata a sumei de 6. 645 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale reprezentand contravaloare onorariu avocat.


Pentru a hotari astfel, analizand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut urmatoarele:


Prin cererea formulata, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 134. 571,52 euro formata din: 55. 368,12 euro reprezentand sold restant reprezentant de diferenta dintre valoarea facturilor emise de reclamanta si platile efectuate de parata in perioada 29. 10.2012 - 19.09.2014, 33. 933,4 euro reprezentand penalitati contractuale de intarziere, de 15% stabilite conventional si calculate pentru plata cu intarziere a sumelor achitate de catre parata in perioada 11.09.2012 - 19.09.2014 si 45.000 euro reprezentand daune - compensatorii de 15.000 euro/muncitor, pentru incalcarea clauzei de neangajare directa/indirecta a muncitorilor C_ G_ si C_ s_ din contractul nr. 7/27.08.2012 si S I_ di n contractul nr. 8/27.08.2012.


in esenta, reclamanta a aratat ca se ocupa cu activitati de munca de agent de munca temporar constand in contractarea si detasarea temporara a personalului din Romania pentru diverse persoane juridice de pe teritoriul Republ icii Franceze.


Din anul 2012 reclamanta a incheiat trei contracte de punere la dispozitie pe o perioada de 2 ani cu parata, respectiv contractele nr. 7/27.08.2012, 8/27.08.2012 si nr. 9/26.09.2012 pentru un numar total de 7 muncitori, toti beneficiari ai formularului A1, in contractele incheiate prevazandu-se interdictia paratei in calitate de intreprindere utilizatoare de a angaja direct sau indirect muncitorii pusi la dispozitie de reclamanta sub sanctiunea unor daune compensatorii de 15.000 euro pentru fiecare muncitor . Reclamanta a invederat ca in contracte se prevede ca daca factura emisa de reclamanta nu este achitata in termen de 8 zile de la comunicare, parata va achita o majorare de 15% din valoarea facturii. in acest context, reclamanta a aratat ca fostul angajat al acesteia l-a cunoscut pe administratorului paratei cu care a purtat numeroase discutii in sensul de a elimina reclamanta din colaborarea care pana atunci a avut loc fara nicio incalcare contractuala, in perioada 2012 - 2014. Sens in care, numitul C_ s_ a infiintat pe numele sotiei acestuia, in anul 2014 si a angajat prin intermediul firmei 3 angajati ai reclamantei: C_ s_, C_ G_ G si S I_.


Din contractul de punere la dispozitie nr. 7/27.08.2012 a 4 lucratori, dintre care C_ G_ G si C_ s_, la ``Plata`` se prevede ca ``Fiind vorba de prestari servicii, plata se efectueaza cel tarziu de indata ce s-a primit factura noastra saptamanala, prin virament swift - urgent. Clauza penala: Dupa 8 zile de intarziere de plata o majorare de 15% va fi aplicata. ``


La ``Anularea anticipata a contractului`` se prevede ca ``De altfel, intreprinderea utilizatoare promite sa nu angajeze muncitorul sau fostul muncitor al J SRL direct sau indirect, in caz contrar clientul va trebui sa plateasca lui I A-Z J SRL daune compensatorii de 15.000 euro per muncitor``.


Facturarea s-a convenit a fi facuta saptamanal iar plata saptamanal (marti sau miercuri) iar mod de plata: vi rament swift la primirea facturii.


La ``Cazare, cheltuieli de trai si cheltuieli de deplasare`` s-a convenit ca asumarea eventuala a cheltuielilor de cazare si de deplasare se fixeaza la conditiile specifice: intreprinderea utilizatoare pastreaza muncitorul cu un maxim de concediu de 2 luni pe an daca acesta depaseste 2 luni/an, clientul (intreprinderea utilizatoare) va suporta pentru perioada de depasire cheltuielile de cazare a muncitorului cat si cheltuielile locative aferente. in acest caz, reclamanta va factura cheltuielile de cazare inclusiv cheltuielile cu utilitatile pentru perioada de concediu fortat care depaseste 2 luni pe an si intreprinderea utilizatoare se obliga sa plateasca aceste facturi la primire.


Cheltuielile de deplasare in timpul orelor de lucru si nu numai, vor fi in sarcina intreprinderii utilizatoare. Orice vehicul pus la dispozitie va fi folosit pentru deplasarile de serviciu si numai in orele de serviciu . in niciun caz, muncitorul nu se va putea servi de vreun vehicul de societate pentru deplasari personale``.


Prin contractul nr. 8/27.08.2012 de punere la dispozitie, au fost pusi la dispozitie 2 lucratori dintre care numitul S I_. Contractul nr. 8 contine aceleasi prevederi ca si contractul nr. 7, redate mai sus.


Din raportul de expertiza financiar - contabila (f. 18 - 30, vol. IV) a rezultat ca reclamanta a emis in perioada septembrie 2012 - septembrie 2014 un numar de 129 facturi, in valoare totala de 331. 852,50 euro; din suma totala facturata conform extraselor de banca, parata a achitat reclamantei suma de 276. 952,97 euro, suma neachitata fiind de 54. 899,53 euro, fara penalitati contractuale. Din raportul de expertiza conform raspunsului la obiectivul nr. 5, daca facturile de utilitati emise pentru imobilele din Franta unde au fost cazati muncitorii reclamantei, au fost sau nu compensate in mod legal cu facturile emise de reclamanta paratei, rezulta ca parata nu a emis facturi pentru aceste utilitati ci pur si simplu a achitat mai putin reclamantei, fara a prezenta vreo justificare, aceasta fiind obligata sa emita facturi catre reclamanta; conform raspunsului la obiectivul 9, penalitatile de intarziere, solicitate de reclamanta au fost corect calculate la valoarea de 32. 173,88 euro.


Din Actul aditional nr.2 la Contractul de dispozitie nr.09/26.09.2012 (care priveste punerea la dispozitie a unui lucrator - F_ B_ I) a rezultat ca s-a convenit ca reclamanta va achita cheltuielile cu cazare si ca aceste sume considerate ca avans vor fi deduse din facturile emise de reclamanta (f. 40, vol. IV).


Din inscrisul intitulat ``Atestat`` (f. 52, vol. IV) eliberat de expert - contabilul firmei de audit franceze FIMA si f. 121, vol. IV, traducerea autorizata de traducator autorizat numit de instanta, a rezultat ca suma de 54. 799,57 euro ca a fost contabilizata in contul furnizorilor I J ca si cheltuieli de interimat (refacturare taxe si cazare conform contractului)


Conform inscrisurilor depuse de parti in 13.09.2018 prin ``cheltuieli de cazare`` cuprinse in Actul aditional nr.2, acestea reprezinta cheltuieli cu chiriile si utilitatile - efectuate, apa, gaz pentru perioada 2012 - 2014.


Din aceste probe, inclusiv corespondenta purtata de parti, a rezultat ca desi in contractele incheiate de punere la dispozitie, nu era prevazuta deducerea, partile au convenit, in acest sens si cheltuielile cu chiriile si utilitatile pentru lucratori se deduceau din facturile emise de reclamanta paratei, cu toate ca parata era obligata sa emita facturi pentru sumele deduse, in vederea operarii compensarii.


Or, primul petit are ca obiect, tocmai plata sumei de 55. 368,12 euro (in actiune) - 54. 894,53 euro conform raportului de expertiza sau 54. 799,57 euro conform atestatului firmei de audit -, care reprezinta cheltuieli cu chiriile si utilitatile, si la care astfel parata nu poate fi obligata in raport de intelegerea dintre parti privind plata acestora prin deducere din facturile emise de reclamanta paratei si dovada faptului ca s-au achitat conform celor cuprinse in atestat.


Al doilea petit al actiunii privind penalitatile de intarziere au caracter accesoriu si astfel, prin respingerea petitului principal se va respinge si cel accesoriu.


Cu privire la solicitarea de plata a sumei de 45.000 euro ce reprezinta daune compensatorii de 15.000 euro/muncitor, pentru incalcarea clauzei de neangajare directa/indirecta a muncitorilor C_ Ghe. G si C_ s_ din contractul nr. 7/27.08.2012 si S I_ din contractul 8/27.08.2012, instanta o apreciaza ca neintemeiata pentru motivele ce suc ced.


Din contractul nr. 7/27.08.2012 de punere la dispozitie a rezultat ca lucratorii C_ s_ si C_ Ghe. G, au fost pusi la dispozitia paratei pentru perioada 27.08.2012 - 26.08.2014, iar din contractului nr. 8/27.08.2012, lucratorul S I_ a fost pus la dispozitia paratei in perioada 27.08.2012 - 26.08.2014.


Conform celor sustinute de reclamanta, C_ s_ si-a incheiat activitatea la aceasta in 01.08.2014.


Prin interogatoriul paratei aceasta a recunoscut ca a incheiat contract cu angajatii din Romania (f. 3, vol. III) si ca in octombrie 2014, firma FAAZ ACTIVITY SRL i-a propus pe S I_ si C_ Gh. G (intrebarea 3).


Din declaratia martorului L O_ (f. 6, vol. IV) a rezultat ca C_ Ghe. G si C_ s_ si inca o persoana, verisor cu acestia, au ramas sa lucreze pentru parata dupa ce pe martor l-au detasat in 2014 la o alta firma.


Martorul V D (f.236, vol. III) a declarat ca dupa ce a facut lichidarea la reclamanta, a fost sunat de C_ s_ care i-a propus sa lucreze pentru el. A auzit ca au fost persoane care s-au mutat la lucru la C_ s_ dupa ce au lucrat inainte la reclamanta dar nu cunoaste daca finalizasera treaba pentru reclamanta la momentul in care s-au mutat sa lucreze p entru FAAZ ACTIVITY SRL.


Martorul C_ Gh. G (f. 7, vol. IV) a declarat ca a incetat contractul cu reclamanta din vara lui 2014, stie ca pentru S I_ si C_ s_ in momentul in care au incheiat cu FAAZ contractul cu reclamanta incetase, au trecut 2 luni si cateva saptamani intre cele doua colaborari.


Martorul S I_ (f.250, vol. III) a declarat ca dupa ce a terminat contractul pentru reclamanta, a venit acasa in concediu si dupa ce si-a efectuat concediul a fost solicitat de C_ Ghe. G sa se intoarca sa lucreze pentru FAAZ.


in concluzie, angajarea celor 3 lucratori a avut loc dupa incetarea perioadei prevazute in contractele de punere la dispozitie.


Din evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca a rezultat ca s-au incheiat urmatoarele contracte cu F, A. SRL:


- Nr. 8/23.09.2014 - C_ Ghe. G, data de inceput 29.09.2014


- Nr. 4/01.08.2014 - C_ s_, data de inceput 01.08.2014


- Nr. 9/09. 10.2014 - S I_, data de inceput 13. 10.2014 (f.234, vol. II).


Pentru aceste considerente s-a respins actiunea reclamantei si in temeiul art. 453 (1) s-a respins si cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata si a fost obligata la plata sumei de 6. 645 lei catre parata cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand contravaloarea partiala a onorariului avocat, din factura de 9.000 lei rezultand ca doar suma de 6. 645 lei a fost efectiv achitata de parata conform extrasului de cont atasat.


Prin intampinare parata a invocat ca fiind nula clauza inserata in contract prin care se obliga sa nu angajeze direct/indirect personal din randul salariatilor temporari pusi la dispozitie de catre angajatorul de munca temporara, invocand prevederile art. 91 alin. 3 din Codul muncii care prevede ca ``Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula``.


Avand in vedere ca in cauza nu s-a formulat cerere reconventionala, instanta nu poate analiza sustinerile paratei decat ca o simpla aparare fara a putea pronunta o solutie in dispozitiv in acest sens.


Totodata, in raport de faptul ca nu s-au constatat indeplinite conditiile acordarii daunelor compensatorii nu se impune analiza nulitatii clauzelor inserat in contractul de munca si a statua in acest cadru procesual cu autoritate de lucru judecat asupra contractelor de punere la dispozitie.


in plus, instanta a retinut ca legea aplicabila obligatiilor contractuale este reglementata de Regulamentul CE nr. 593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 17.06.2008 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale R_ I, unde la art. 8 alin.2 este reglementata legea aplicabila contractului individual de munca in masura in care legea nu a fost aleasa de parti - cum este cazul in speta.


impotriva acestei sentinte a declarat apel S. C. I A-Z J S. R. L. solicitand schimbarea in tot a hotararii apelate in sensul obligarii paratei, la plata catre apelanta-reclamanta a urmatoarelor sume: 54. 899,53 euro, rezultata din expertiza efectuata la fondul-cauzei, reprezentand debit restant format din diferenta dintre valoarea facturilor emise de apelanta-reclamanta si platile efectuate de intimata-parata in perioada 29. 10. X14; 32. 173,88 euro, rezultata din expertiza efectuata la fondul cauzei, reprezentand penalitati contractuale de intarziere, de 15% stabilite conventional si calculate pentru plata cu intarziere a sumelor achitate de catre intimata-parata in perioada 11.09. X14; 45.000 euro reprezentand daune compensatorii de 15.000 euro/muncitor, pentru incalcarea de catre intimata-parata a clauzei de neangajare directa sau indirecta a muncitorilor C_ G_ G si C_ s_ din contractul nr. 7/27.08.2012 si S I_ din contractul nr. 8/27.08.2012; precum si obligarea intimatei-parate la plata cheltuielilor de judecata efectuate la instanta de fond si in apel.


in motivele de apel se arata cu privire la primul petit referitor la diferenta dintre valoarea facturilor emise si valoarea sumelor incasate aratam ca din probatiunea administrata la instanta de fond, rezulta in mod incontestabil faptul ca, pe parcursul derularii raporturilor din contractele, cu nr. 7/27.08.2012, 8/27.08.2012 si 9/26.09.2012, intimata-parata a achitat reclamantei cu 54. 889,53 euro mai putin, acest fapt fiind recunoscut si de catre intimata-parata.


Este adevarat ca partile litigante au convenit deducerea din facturile emise de apelanta-reclamanta a cheltuielilor de cazare pentru personalul pus la dispozitie dar din continutul ultimei fraze a Actului aditional nr.2 la Contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012 partile au stabilit ca sumele reprezentand chitantele si documentele justificative vor fi luate in considerare doar cele care sunt trimise de intimate la apelanta pe email pana in ultima zi a lunii in curs.


Solicitarea de catre apelanta-reclamanta a acestor sume a fost generata de culpa intimatei care nu a transmis apelantei chitantele sau documentele justificative care sa poata genera deducerea.


Nici in fata instantei de fond intimata-parata nu a depus aceste documente astfel ca solicitarea apelantei-reclamante de achitare a acestei sume pentru care nu s-au prezentat dovezi este legitima .


Hotararea instantei de fond se bazeaza pe o traducere eronata a ultimei fraze si astfel a interpretat gresit conventia partilor din Actul aditional nr.2 la Contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012, in sensul ca partile au convenit ca, sumele reprezentand chitantele si documentele justificative vor fi luate in considerare cele care sunt (sau numai acelea care sunt) trimise la I A-Z J pe email, pana in ultima zi a lunii in curs.


intrucat in fata instantei de fond traducerea sintagmei "que qui sont" a fost efectuata gresit in maiera "precum si cele", solicitam instantei de apel ca in probatiune sa incuviinteze efectuarea unei noi traduceri a Actului aditional nr.2 la Contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012, de catre un expert judiciar autorizat.


Sustinerile instantei de fond cu privire la faptul ca aceste sume nu pot fi solicitate de reclamanta deoarece ele trebuiau deduse din cheltuielile de cazare ale muncitorilor sunt nefondate deoarece:


a) Actul aditional nr.2 la contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012 care este opus de intimata-parata, reglementeaza doar situatia privitoare contractul 9/26.09.2012 prin care a fost pus la dispozitia paratei doar un angajat al reclamantei, respectiv F_ B_ I_. Ori cheltuielile de cazare cu angajatul F_ B_ I_ nu puteau fi nicidecum in valo are de 54. 889,53 euro.


b) Raspunsul la punctele 7 si 8 al expertizei contabile necontestate de parti este ca intimata-parata avea obligatia de a emite facturi si ca aceasta nu putea sa retina contravaloarea utilitatilor fara ca sumele privind cheltuielile sa fie facturate de catre intimata-parata catre apelanta-reclamanta.


c) Intimata-parata avea obligatia de a formula o cerere reconventionala cu privire la aceste cheltuieli, deoarece numai asa puteau fi luate in considerare de catre instanta de fond pentru a fi compensate cu facturile emise de apelanta-reclamanta.


d) Atestatul firmei franceze de contabilitate nu este un inscris opozabil apelantei-reclamante deoarece este un inscris emis in mod unilateral la cererea intimatei-parate efectuat probabil pro-cauza. Pe de alta parte acest inscris atesta faptul ca sumele in cauza au fost contabilizate ca refacturare a taxelor si a cazarii astfel ca parata ar fi trebuit sa prezinte aceste facturi instantei de judecata pentru a putea fi compensate cu facturile reclamantei.


Astfel solicita instantei de apel sa admita actiunea cu privire la diferenta facturata si neincasata in suma de 54. 899,53 euro rezultata din expertiza efectuata in cauza.


Cu privire la al doilea petit din actiune, privind penalitatile contractuale de intarziere instanta de fond a apreciat in mod gresit ca acestea sunt accesorii petitului principal.


Penalitatile in procent de 15% care, asa cum rezulta din expertiza efectuata sunt in suma de 32. 173,88 euro, sunt calculate pentru plata cu intarziere a sumelor ACHITATE de catre societatea parata in perioada 11.09. X14, nu a sumelor neachitate, cum in mod eronat a considerat instanta de fond in antepenultimul paragraf de la pagina 13 a hotararii.


in cele trei contracte de punere la dispozitie partile au convenit la capitolul intitulat "PLATA" o clauza penala prin care dupa 8 zile de intarziere la plata o majorare de 15% va fi aplicata.


intrucat parata a achitat cu intarziere mai mare de 8 zile facturile emise de reclamanta, datoreaza penalizari de intarziere stabilite conventional.


Mentioneaza inca odata ca aceste penalizari nu se refera la debitul neachitat in suma de 54. 899,53 euro ci la sumele achitate de catre parata reclamantei, dar cu intarziere.


Parata nu a avut obiectiuni cu privire la expertiza contabila efectuata in cauza, astfel ca penalitatile pentru plata cu intarziere a sumelor achitate sunt pe deplin datorate.


in contractele de punere la dispozitie partile au convenit la finalul capitolului intitulat "ANULAREA ANTICIPATa A CONTRACTULUI" o clauza prin care parata promite sa nu angajeze direct sau indirect muncitorul sau fostul muncitor al reclamantei iar in caz contrar parata va trebui sa plateasca reclamantei daune compensatorii de 15.000 euro per muncitor .


Din adresa emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca aflata la fila 234 din vol. II si din raspunsul la intrebarea 3 a interogatorului luat paratei aflat la fila 3 vol. III, rezulta faptul ca parata a angajat indirect, respectiv prin S. C. FAAZ ACTIVITY SRL muncitorii C_ G_ G si C_ s_ din contractul nr. 7/27.08.2012 si S I_ din contractul nr. 8/27.08.2012, dupa cum urmeaza: C_ G_ CIM nr. 8/23.09.2014 cu incepere a activitatii din data de 29.09.2014, C_ s_ CIM nr. 4/1.08.2014 cu incepere a activitatii din 1.08.2014 si S I_ CIM nr. 9/9. 10.2014 cu incepere a activitatii din 13. 10.2014.


Interdictia paratei de a angaja atat muncitorul care este angajat cat si fostul muncitor este clara si nu comporta intelesuri diferite, asa ca nu are importanta daca la data preluarii muncitorului acesta avea sau nu relatii de serviciu cu reclamanta asa cum in mod gresit a apreciat instanta de fond .


Argumentele instantei de fond cu privire la faptul ca aceasta conventie a partilor de a acorda daune compensatorii de 15.000 euro pentru incalcarea interdictiei de angajare direct sau indirecta a muncitorului pus la dispozitie de reclamanta ar normelor europene in materie de libertate a muncii, nu sunt fondate si va solicitam sa le inlaturati deoarece:


a) Parata nu a solicitat in mod reconventional sau pe alta cale ca instanta sa constate nulitatea clauzei, sau sa dispuna anularea acesteia astfel aceasta clauza isi produce efectele .


b) Prevederile art. 91 alin. 3 din Codul muncii privind nulitatea clauzei si a normelor europene in materie de libertate a muncii nu sunt aplicabile spetei deoarece nu a avut loc o angajare de catre utilizator a muncitorilor ci acestia au fost angajati de catre S. C. FAAZ ACTIVITY SRL si apoi au fost pusi la dispozitia paratei. Ori, textul de lege interzice angajarea muncitorului de catre utilizator situatie care nu a avut loc in prezentul caz.


c) Clauza contractuala se refera la obligatia partenerului comercial de a nu angaja muncitorii pusi la dispozitie si nu la interdictia muncitorului de a se angaja, astfel ca nu este ingradita libertatea muncii.


d) Cel putin in cazul angajatului C_ s_ care a incheiat cu nr. 4/1.08.2014 parata a incalcat obligatia deoarece conform Contractului de punere la dispozitie nr. 8/27.08.2012 perioada contractata era pana la data de 26.08.2014, deci pe durata misiunii.


Aceasta clauza a fost asumata de catre parti in considerarea faptului ca apelanta a avut de efectuat cheltuieli cu recrutarea si instruirea personalului pus la dispozitia intimatei astfel ca s-a convenit acceptarea platii unor daune in cazul in care conventia asumata nu este respectata.


Avand in vedere cele de mai sus, solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat si schimbarea in tot a hotararii instantei de fond .


Prin intampinarea depusa la dosar, intimata S_, prin administrator Laurent Dos Santos, a solicitat respingerea apelului si mentinerea in totalitate a hotararii atacate, cu obligarea reclamantei apelante la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezenta cale de atac, constand in onorariu avocatial.


in sustinerea intampinarii se arata ca prin cererea de chemare in judecata, precizata, si prin Apel, reclamanta apelanta I A-Z J SRL, solicita obligarea societatii, la plata sumei de 55. 368,12 euro, reprezentand sold restant rezultat din diferenta dintre valoarea facturilor emise si platile efectiv efectuate, penalitatile contractuale de intarziere si obligarea la plata sumei de 45.000 euro, cu titlu de daune compensatorii, aferente incalcarii, in opinia reclamantei apelante, a clauzei ide neangajare directa sau indirecta a trei persoane, fosti angajati ai reclamantei. intre reclamanta apelanta si intimata s-au incheiat in anul 2012, pe o perioada de 2 ani, trei contracte de punere la dispozitie pentru un numar total de 7 muncitori, contracte cu nr. 7/27.08.2012, nr. 8/27 08.2012 si nr. 9/26.09.2012. Dupa derularea si finalizarea acestor contracte; 3 dintre cei 7 muncitori au fost angajati de catre o alta societate, FAAZ ACTIV ITY SRL, care i-a pus la dispozitia intimatei, pentru a munci in Paris, Franta. Practic, sumele de bani pe care le pretinde reclamanta apelanta, ar avea doua surse: prima, se refera la neplata integrala a unor facturi emise de catre reclamanta apelanta pe seama intimatei, in baza contractelor mai sus mentionate si a doua, prin angajarea a trei muncitori de catre o alta societate, FAZZ ACTIV ITY, dupa cum a aratat si punerea la dispozitia intimatei pentru a munci ar fi incalcata o clauza contractuala care prevede ``De altfel, intreprinderea utilizatoare promite sa nu angajeze muncitorul sau fostul muncitor . . . . in caz contrar clientul va trebui sa plateasca I A-Z J SRL daune compensatorii de 15.000 euro per client". Pretentiile reclamantei apelante sunt nefondate, in consecinta, Sentinta Civila nr. 1581/04. 10.2018, pronuntata de Tribunalul Maramures, in dosar nr. X este temeinica si legala, motiv pentru care solicita respingerea prezentului apel si mentinerea acesteia in totalitate.


Cu privire la solicitarea de obligare a intimatei la plata sumei de 54. 899,53 euro, reprezentand sold restant, aceasta arata ca sumele pe care le pretinde reclamanta apelanta reprezinta diferentele dintre sumele facturate si sumele efectiv achitate de catre parata intimata. in realitate, aceste diferente de sume reprezinta cheltuielile de ``interim" cheltuielile din Franta, legate de lucratorii pusi la dispozitie de catre reclamanta apelanta, respectiv chirie; si utilitati, conform urmatoarei proceduri, agreate de catre parti pe parcursul derularii intregii relatii contractuale:


Arata ca trimitea pontajul orelor de munca a fiecarui lucrator, pe baza acestui pontaj, reclamanta apelanta intocmea factura fiscalii aferenta care era transmisa acesteia, iar din acea/acele factura/facturi, intimata scadeam cheltuielile pe care le-a suportat cu lucratorii (chirie si utilitati) si achita diferenta . in acest sens, sunt edificatoare, atat contractele de punere la dispozitie, raspunsurile la interogatorii oferite de catre parti, cat mai ales Actul aditional - Contractul de punere la dispozitie nr.09/26.09.2012, care chiar daca se refera doar la unul dintre cele 3 contracte de punere la dispozitie, prin coroborare cu celelalte probe administrate, releva aspectele invederate: A V P va achita cheltuielile de cazare si ca aceste sume considerate ca avans vor fi deduse din facturile emise de catre I A-Z J SRL ".


in expertiza dispusa in cauzei, expertul desemnat, la raspunsul la Obiectivul nr. 5 arata: ``operatiunea de compensare reciproca de datorii si creante in valuta nu este reglementata in mod expres prin Regulamentul valutar al BNRa€¦ De asemenea, prin legislatia bancara nu este reglementata nici procedura de compensare dintre o persoana juridica rezidenta si o persoana juridica nerezidenta. " si apoi arata, important: Acceptul compensarii datoriilor reciproce . . . se poate dovedi atat in baza unei clauze stipulate in contractul incheiat cu partenerul extern cat si pe baza unei corespondente, sub orice forma intre cei doi parteneri de afaceri" in realitate, nici nu considera ca era necesara efectiv o compensare, din moment ce intelegerea partilor a fost ca acele sume vor fi deduse si nu compensate.


Tot in sustinerea ideii ca aceasta a fost intelegerea partilor, sa invoce, cum de altfel a facut-o si la fond, principiul ``nemo auditur propriam turpitudinem allegans" - nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze in fata justitiei de propria culpa pentru a valorifica un drept, invocand nerespectarea de catre el insusi a unor norme legale. Cu alte cuvinte, timp de doi ani de desfasurare a relatiilor dintre cei doi parteneri, luna de luna cand se emiteau facturile fiscale, saptamana de saptamana cat se trimiteau pontajele, reclamanta apelanta a acceptat aceasta situatie, privind deducerea sumelor reprezentand cheltuielile de ``interim", din toata corespondenta nu rezulta vreo obiectiune la acesta procedura, vreo solicitare de emitere a unor facturi pentru aceste cheltuieli, doar dupa ce relatiile dintre parti s-au deteriorat, reclamanta apelanta ``si-a amintit" ca acele sume trebuiau facturate, compensate etc. Considera ca prin pasivitatea de care a dat dovada de ``propriam turpitudinem", reclamanta apelanta a acceptat aceasta procedura a deducerii cheltuielilor, astfel ca acum nu mai poate invoca aceasta eventuala neregula sau neconcordanta in ceea ce actele fiscale intocmite de catre cele doua societati, in obtinerea unui avantaj (in cazul nostru a sumelor de bani pretinse) din moment cea a fost de acord pe toata perioada derularii contractelor cu aceasta procedura . Nici macar modul de calcul al acestor cheltuieli nu a fost contestat, este relevant in acest sens email-ul din 17 decembre 2012, in care intimata explica si detaliaza cheltuielile de la acel moment.


in ceea ce priveste cuantumul acestor sume: expertul in cauza releva o suma diferenta de 54. 899, 53 euro, suma care coincide identic aproape, minus 100 de euro, cu suma relevata de reprezentantii societatii din Franta care a efectuat auditul intern pentru intimata (54. 799, 57 euro) si cu declaratia administratorului intimatei (54. 777, 57 euro). Este in mod evident vorba de una si aceeasi suma, cele cateva zeci de euro in plus fiind oricum in beneficul reclamantei intimate, care a primit in plus acesta diferenta, nesemnificativa de altfel, fata de intreaga suma.


Prezenta cauza are ca obiect stabilirea urmatorului aspect: daca societatea datoreaza suma pretinsa de catre reclamanta apelanta si nu modul, corect sau nu, in care cele doua societati isi tin contabilitatea. Sigur, erau de preferat alte variante: de exemplu sa fie trimis pontajul, apoi sa fie trimise cheltuielile si ulterior reclamanta apelanta sa factureze diferenta . Nici solutia de a refactura cheltuielile de catre intimata nu este in totalitate cea corecta, pentru ca intimata a fost facturata la randul sau de catre societatile din Franta (chirie, apa, curent etc) pentru regia lucratorilor romani; probabil o solutie era ca societatile din Franta sa factureze societatea reclamanta apelanta cu acele sume. . . . Totusi, cea mai corecta varianta ar fi fost prima, respectiv facturarea, minus utilitati. insa, partile au agreat, prin act aditional si mod de lucru, varianta deducerii din factura totala a acestor cheltuieli, mod de lucru necontestat de catre reclamanta apelanta pe toata derularea relatiilor contractuale. Sumele si modul de calcul al acestor cheltuieli nu au fost de asemenea contestate de catre reclamanta apelanta, atat pe parcursul desfasurarii relatiilor contractuale, suma finala, care rezulta din patru surse (reclamanta apelanta, parata intimata, raport expertiza, comunicarea firmei audit) fiind sensibil identica. Prin aceasta procedura, niciuna dintre societati nu este prejudiciata, cu atat mai mult cu cat nu se percepe TVA in relatiile intracomunitare. Este adevarat ca intimata a achitat mai putin decat sumele facturate, insa s-a incarcat cu sumele pe care companiile de utilitati si proprietarul (pentru chirie) le-a facturat si care, in mod firesc cadeau in sarcina reclamantei, iar reclamanta apelanta, desi a facturat mai mult decat a primit (minus cheltuieli), a ``scapat" de facturile pe care companiile de utilitati si proprietarul (pentru chirie) trebuia sa le emita pe seama acestea. Deci prin aceasta deducere, acceptata de catre ambele parti, niciuna dintre parti nu este prejudiciata.


Din aceste probe, inclusiv corespondenta purtata de parti, corect instanta de fond a concluzionat: ``desi in contractele incheiate de punere la dispozitie, nu era prevazuta deducerea, partile au convenit in acest sens si cheltuielile cu chiriile si utilitatile pentru lucratori se deduceau din facturile emise de reclamanta paratei, cu toate ca parata era obligata sa emita facturi pentru sumele deduse, in vederea operarii compensarii. "


Astfel, suma evidentiata ca fiind diferenta dintre valoarea facturata si valoarea achitata nu este datorata de intimata catre reclamanta apelanta, ci reprezinta tocmai cheltuielile de ``interimar``,. care, conform intelegerii partilor, erau deduse din facturi. Insista pe acest aspect, respectiv faptul ca nu datoreaza aceasta suma, acesta fiind obiectul cauzei si nu modul de tinere, defectuos sau nu, a contabilitatilor celor doua societati. Suma nu este datorata, reprezinta, dupa cum a aratat, cheltuielile de cazare (chirie si utilitati) relative la contractele de punere la dispozitie incheiate de cele doua societati.


Cu privire la penalitatile solicitate de catre reclamanta apelanta, atata timp cat contesta valabilitatea debitului principal, si faptul ca acesta nu este datorat, evident contesta si plata de penalitati, pe principiul conform caruia accesoriile urmeaza soarta debitului principal, cel care practic le-ar genera, astfel ca in lipsa unei sume pe care sa o datoram reclamantei - pentru motivele detaliate mai sus - nu datoreaza nici penalitati.


Cu privire la penalitatile aferente la facturile deja achitate, insa achitate cu intarziere, face urmatoarele precizari: acestea nu sunt dovedite din urmatoarea perspectiva: modul de calcul apartine exclusiv reclamantei apelante; expertiza intocmita in cauza la punctul 9, arata, extrem de succint si lacunar, ca acele penalitati au fost calculate in conformitate cu clauza din contract, fara a arata si faptul ca acestea ar fi fost verificate de catre domnul expert si fara a fi si noi consultati, sa ne exprimam opinia cu privire la acest aspect. h plus, modul de calcul este eronat, de exemplu, multe dintre ``intarzieri" sunt de 9, sau 10 zile, or intre data platii Facturii din Franta si efectiv intrarea in contul reclamantei apelante din Romania, datorita platii intracomunitare, exista o perioada de cel putin 4 zile bancare, datorita bancilor celor doua societati care au rezidenta in state diferite. Or, clauza, astfel cum este formulata ``dupa 8 zile de intarziere de plata . . . " nu se refera la intrarea sumei in contul reclamantei apelante, ci la plata . De aceea, considera ca modul de calcul este eronat.


Oricum, clauza penala fiind ambigua, se interpreteaza, conform principilor de drept, in favoarea celu i care se obliga, deci in favoarea intimatei.


Apoi, in opinia sa, pentru a si produce efecte, clauza penala trebuie sa fie neechivoca, astfel, exprimarea ``o majorare de 15% va fi aplicata" fara a se referi la ce se raporteaza, la factura neachitata, un eventual rest neachitat sau daca procentul se refera la 15% oricate zile de intarziere ar fi etc. Astfel, la modul la care este formulata considera ca este ambiguu, astfel ca nu isi poate produce efecte .


Cererea de chemare in judecata a fost introdusa la data de 21. 12.2015, or se pretind penalitati pentru perioada 11.09. X14. Astfel, pentru perioada 11.09.2012 si pana la data de 21. 12.2012, termenul introducerii cererii de chemare in judecata, penalitatile sunt prescrise; si nu in ultimul rand, aceste penalitati, daca existau, trebuiau facturate, dupa depasirea termenului de plata . in consecinta, considera ca si aceasta solicitare a apelantei reclamante, este nefondata.


in ce priveste solicitarea de obligare a intimatei la plata sumei de 45.000 euro, cu titlu de daune compensatorii, intimata a aratat ca munca temporara a fost reglementata in Codul Muncii in anul 2004, dupa ce in 2003 a fost publicata Hotararea de Guvern 938/2004. Potrivit legii, acest concept presupune ca agentul de munca temporara pune la dispozitia unei companii un salariat angajat prin, contract de munca temporara . Practic, agentul de munca temporara este cel care inchiriaza personal unei companii, atat timp cat aceasta are nevoie de el. Potrivit legii, munca temporara se poate realiza doar in doua situatii: fie cand angajatii pleaca in concediu, fie cand societatea are nevoie de forta de munca sezoniera. Utilizatorul poate apela la societatii specializate in detasarea personalului in vederea efectuarii unor sarcini de serviciu cu caracter temporar. Art. 90 din Codul muncii prevede ca durata misiunii temporare nu poate depasi 24 de luni si ca, in mod exceptional aceasta poate fi prelungita pana la 36 de luni.


Raportul triunghiular stabilit in cazul muncii prestate prin intermediului unui agent de munca temporara este caracterizat de urmatoarele rapoarte: Contract individual de munca intre agentul de munca temporara (``Agent") si salariatul temporar (``Salariat"). Acesta se poate incheia pe perioada determinata; respectiv pe perioada unei misiuni, sau pe perioada nedeterminata, situatie in care, intre doua m isiuni, Salariatul se afla la dispozitia Agentului. Esential este ca pe perioada misiunii Salariatul temporar ramane salariatul Agentului, acesta din urma fiind obligat la respectarea drepturilor sale rezultate din contractul de munca, inclusiv plata salariului. Contractul de punere la dispozitie intre Agent si societatea care necesita personal (``Utilizatorul") si in folosul careia Salariatul presteaza munca . Pe langa elementele specifice oricarui contract de munca,, acesta va cuprinde si clauzele impuse de art. 91 din Codul Muncii, respectiv: durata misiunii, caracteristicile specifice postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru, conditiile concrete de munca, echipamentele individuale de protectie si de munca, pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze, orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar; valoarea comisionului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul, conditiile in care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozitie de un agent de munca temporara . Clauza inserata in contractele de punere la dispozitie, prin care noi ``promitem" a nu angaja direct sau indirect personal din randul salariatilor temporari pusi la dispozitie de catre Agentul de munca temporara a fost inserata in capitolul referitor la Anularea anticipata a contractului, adica inauntrul celor 24 de luni in care era posibila detasarea lucratorilor romani. Or, in cazul acesteia, toti cei trei lucratori la care se face referire, isi incheiasera contractele cu reclamanta apelanta, deci erau liberi de contract, astfel, teoretic, aceasta clauza referitoare la anularea anticipata a contractului nu se aplica in aceasta situatie, a finalizari contractelor.


Practic, dupa expirarea celor 24 de luni, fapt implinit in toate cele trei situatii, reclamanta apelanta nu mai putea desfasura activitate constand in plasarea fortei de munca a acelorasi fosti angajati, la partenerul francez. Este notoriu faptul ca societatile de acest tip depasesc cadrul normativ in vigoare prin mijloace legale constand in infiintarea de societati cu obiect de activitate identic, in scopul pastrarii legaturii cu torul initial. Cu alte cuvinte, dupa finalizarea contractelor de munca cu angajatii sai, invocati in prezenta cauza, societatea reclamanta apelanta nu mai putea sa-i angajeze si ulterior sa ii detaseze in Franta, cel mult administratorul putea si infiinteze o alta societate (ceea ce a si facut) si sa incerce reangajarea acestora. Astfel, dupa expirarea perioadei contractuale, reclamanta apelanta nu mai putea dispune de acesti lucratori. Pentru ca daunele compensatorii sa fie eficiente, trebuie sa fie echivalentul unei pagube actuale sau viitoare care s-ar produce in dauna reclamantei, de aceea aceasta clauza a fost inclusa in capitolul Anularea anticipata a contractului, pentru ca, doar din punct de vedere teoretic, inauntrul celor 24 de luni, ar fi putut crea un eventual prejudiciu pentru reclamanta apelanta, astfel ca daunele compensatorii sa fie eficiente. Dupa finalizarea misiunii, cazul de fata, aceasta clauza este aplicabila.


Probatiunea administrata in cauza este conforma cu sustinerile intimatei.


Din Contractul nr. 7/27.08.2012 de punere la dispozitie, rezulta ca lucratorii C_ s_ si C_ G_ G, au fost pusi a dispozitia paratei pentru perioada 27.08. X14, iar din contractul nr. 8/27.08.2012, lucratorul S I_ a fost pus la dispozitia paratei, in perioada 27.08. X14. Conform celor sustinute de reclamanta, C_ s_ si-a incheiat activitatea la aceasta in data de 01.08.2014 `"in interogatoriul paratei, aceasta a recunoscut ca a incheiat un contract cu angajatii din Romania (f. 3, vol. III) si ca in octombrie 2014, firma FAAZ ACTI VITY S. R. L, i-a propus pe S I_ si C_ Gh. G (intrebarea 3).


Din declaratia martorului L O_ (f. 5, vol. IV), rezulta ca, C_ Ghe. G, C_ s_ si inca o persoana, verisor cu acestia au ramas sa lucreze pentru parata, dupa ce pe martor l-au detasat in 2014 la o alta firma.


Martorul V D (f, 236, vol. III) a declarat ca, dupa ce a facut lichidarea la reclamanta, a fost sunat de C_ s_, c;re i-a propus sa lucreze pentru el. A auzit ca, au fost persoane care s-au mutat la lucru la C_ s_, dupa ce au lucrat inainte la reclamanta, dar nu cunoaste daca finalizasera treaba pentru reclamanta, la momentul la care s-au mutat sa lucreze pentru FAAZ ACTIVITY S. R. L


Martorul C_ Ghe. G (f,7, vol. IV) a declarat ca a incetat contractul cu reclamanta din vara lui 2014, stie ca pentru S I_ si C_ s_, in momentul in care au incheiat cu FAAZ ACTIVITY SRL, contractul cu reclamanta incetase, trecand 2 luni si cateva saptamani intre cele doua colaborari.


Martorul S I_ (f.250, vol. III) a declarat ca, dupa ce a terminat contractul cu reclamanta, a venit acasa in concediu si dupa ce si-a efectuat concediul, a fost solicitat de C_ Ghe. G sa lucreze pentru FAAZ ACTIVITY S. R. L.


Din evidenta inspectoratului Teritorial de Munca a rezultat ca s-au incheiat urmatoarele contracte cu FAAZ ACTIVITY S. R. L: Nr. 8/23.09.2.014 - C_ Ghe. G, data de inceput 29.09.2014; Nr. 4/01.08.2014 - C_ s_, data de inceput 01.08.2014; Nr. 9/09. 10.2014 - S I_, data de inceput 13. 10.2014; (f.234, voi. II).


in concluzie, angajarea celor 3 lucratori a avut loc dupa incetarea perioadei prevazute in contractele de punere la dispozitie.


Poate mai important decat apararile de mai sus, sunt prevederile Codului Muncii si a legislatiei europene in acest domeniu .


- lucratorilor romani, angajati ai reclamantei, chiar detasati la munca in Franta, li se aplica prevederile Codului Muncii Roman. Astfel: art. 91 ailn. 3 din Codul muncii prevede ca ``Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula". Deci acea clauza, pe timpul derularii contractului (misiunii) putea fi valabila, insa dupa incheierea misiunii - cazul acesteia, al celor trei lucratori - este nula de drept, netrebuind a fi constatata, conform sustinerilor reclamantei, prin reprezentant.


De asemenea, conform prevederilor Tratatului de Functionare a Uniunii Europene, una dintre libertatile fundamentale, consfintite la art. 45, este cea referitoare la libertatea de circulatie a persoanelor, care in esenta prevede ca orice ingradire a fortei de munca pe piata din Uniunea Europeana este interzisa, astfel, lucratorii romani, fiind liberi de contract, putea fi angajati de catre oricine, oriunde; cu respectarea legislatie in vigoare.


Analizand apelul formulat prin prisma argumentelor invocate si a apararilor formulate, curtea retine urmatoarele .


Premisa litigiului purtat intre parti il constituie raporturi contractuale, constand in punerea de catre reclamanta apelanta (ca agent de munca temporara) la dispozitia paratei intimate (ca beneficiar) a unui anumit numar de muncitori, prin contracte de munca temporara, pe durata unor misiuni de doi ani.


Societatea reclamanta a reclamat neachitarea integrala a facturilor emise pe seama paratei in perioada 29. 10.2012 - 19.09.2014, solicitand obligarea acesteia la plata diferentelor restante; a mai solicitat obligarea paratei la achitarea unor penalitati de intarziere pentru plata cu intarziere a sumelor facturate in perioada 11.09.2012 - 19.09.2014, precum si la plata unor daune compensatorii pentru incalcarea de catre parata a unei clauze care interzicea angajarea directa/indirecta a muncitorilor care i-au fost pusi la dispozitie.


Prin sentinta civila apelata, actiunea reclamantei a fost respinsa in integralitate. Reclamanta a declarat apel, solicitand admiterea in totalitate a pretentiilor formulate.


in acest context, s-a impus reexaminarea in calea de atac a litigiului sub aspectul celor trei componente ale sale. Argumentele apelantei, respectiv apararile formulate de catre intimata vor fi analizate in mod distinct in raport de fiecare pretentie a reclamantei in considerentele care vor fi expuse in continuare.


I. Sub aspectul starii de fapt, curtea retine ca apelanta (in calitate de agent de munca temporara) a incheiat cu intimata (in calitate de utilizator) trei contracte de punere la dispozitie pe o perioada de 2 ani cu parata, respectiv contractele nr. 7/27.08.2012, 8/27.08.2012 si nr. 9/26.09.2012 pentru un numar total de 7 muncitori.


Contractul de punere la dispozitie nr. 7/27.08.2012 a fost incheiat pentru perioada 27.08.2012 - 26.08.2014 si prevedea detasarea a patru muncitori, dintre care faceau parte C_ G_ G si C_ s_.


Contractul de punere la dispozitie nr. 8/27.08.2012 a fost incheiat pentru perioada 27.08.2012 - 26.08.2014 si prevedea detasarea a doi muncitori, unul dintre acestia fiind numitul S I_.


Contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012 prevedea detasarea unui muncitor, numitul F_ B_ I.


Potrivit celor trei contracte, plata onorariului stabilit in favoarea apelantei urma a se realiza saptamanal (marti sau miercuri), prin virament swift la primirea facturii.


Partile au mai stabilit ca controlul orelor de munca este efectuat cu ajutorul listei de pontaj stabilita pe o baza saptamanala. Aceasta se comunica apelantei saptamanal, in fiecare zi de luni.


Contractele au mai prevazut ca asumarea eventuala a cheltuielilor de cazare si deplasare se fixeaza in conditiile specifice.


Potrivit actului aditional nr.2/26.09.2012 la contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012, cu privire la cazare, cheltuieli de subzistenta si de deplasare, s-a convenit ca societatea intimata sa suporte cheltuielile de cazare si ca aceste sume considerate ca si avansuri sa fie deduse din facturile emise de apelanta. Potrivit unei clauze din acest act aditional, intens dezbatuta de partile in litigiu ``chitantele si documentele justificative vor fi luate in considerare, precum si cele trimise la I A-Z J pe email, pana in ultima zi a lunii in curs. `` (fila 41 vol. IV dosar tribunal). Traducerea acestui act aditional a fost realizata in mai multe randuri in cursul litigiului. Astfel, reclamanta a depus in fata primei instante un prim inscris continand traducerea acestui act (fila 40 vol. IV dosar tribunal), parata a depus la randul sau o traducere potrivit careia ``chitantele si actele justificative vor fi luate in considerare, numai acelea care sunt trimise catre I A-Z J prin email, pana in ultima zi a lunii in curs. `` (fila 47 vol. IV dosar tribunal). inscrisul a fost tradus de un traducator autorizat la solicitarea primei instante (fila 121 vol. IV dosar tribunal), respectiv in cursul solutionarii apelului, la solicitarea instantei de control judiciar (fila 48 dosar curte). Trei dintre aceste traduceri, dintre care doua efectuate la solicitarea instantelor de judecata, sunt concordante in sensul ca ``chitantele si documentele justificative vor fi luate in considerare, precum cele trimise la I A-Z J pe email, pana in ultima zi a lunii in curs``, iar acestea vor fi luate in considerare de instanta de apel, la stabilirea starii de fapt .


Din raportul de expertiza financiar - contabila intocmit de exp. P_ I_ (f. 18 - 30, vol. IV dosar tribunal) a rezultat ca reclamanta a emis in perioada septembrie 2012 - septembrie 2014 un numar de 129 facturi, in valoare totala de 331. 852,50 euro; din suma totala facturata conform extraselor de banca, parata a achitat reclamantei suma de 276. 952,97 euro, suma neachitata fiind de 54. 899,53 euro. La baza acestei concluzii, expertul a analizat documentele aflate la dosarul cauzei, documentele contabile furnizate de apelanta si documentele contabile furnizate de parata, respectiv Cartea mare globala definitiva.


Din inscrisul intitulat ``Atestat`` emis de o societate specializata in expertiza contabila si audit de nationalitate franceza, la data de 30. 11.2017, rezulta ca, in baza documentelor furnizate de intimata si a verificarilor efectuate de catre expert, s-a stabilit ca o suma totala de 54. 799,57 euro a fost contabilizata in contul furnizorilor ``I J `` ca si cheltuieli de interimat (refacturare taxe si cazare conform contractului) (filele 52-53 IV dosar tribunal).


La solicitarea primei instante, ambele parti au oferit lamuriri cu privire la semnificatia sintagmei ``cheltuieli de cazare`` din cuprinsul Actului aditional nr.2, acestea fiind concordante in sensul ca prin aceste cheltuieli se inteleg chiria si cheltuielile cu utilitatile (energie electrica, apa, gaz) aferente spatiului in care au locuit persoanele puse la dispozitie. Reclamanta a sustinut insa ca acestea privesc doar persoana la care se refera contractul de punere la dispozitie nr. 9/26.09.2012, in timp ce parata a avut in vedere muncitorii care i-au fost pusi la dispozitie de catre reclamanta.


in cadrul prezentului litigiu, reclamanta a pretins suma de 55. 368,12 euro reprezentand diferenta neachitata din facturile emise in perioada 2012-2014. Desi initial, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta nu a detaliat in vreun fel aceasta solicitare, prin apelul declarat a afirmat ca desi partile au convenit deducerea din facturile emise la cheltuielilor de cazare pentru personalul pus la dispozitie, intimata a omis sa transmita apelantei chitantele sau documentele justificative care sa poata genera deducerea.


in urma examinarii tuturor probelor administrate in cauza, curtea retine ca pretentiile apelantei referitoare la aceasta componenta a prejudiciului afirmat sunt nejustificate, urmand sa fie validata apararea intimatei in sensul ca suma neachitata din contravaloarea facturilor emise in perioada 2012- 2014 rezulta cheltuieli de cazare (chirie si utilitati), asupra carora partile au convenit in sensul ca vor ramane in sarcina reclamantei.


O prima observatie care se impune este aceea ca aceasta conventie a partilor referitoare la persoana care preia sarcina suportarii cheltuielilor de cazare vizeaza toti muncitorii pusi la dispozitie prin contractele nr. 7/27.08.2012, 8/27.08.2012 si nr. 9/26.09.2012. Chiar daca in contractele incheiate s-a prevazut ca problema acestor cheltuieli va fi reglementata separat, iar o reglementare expresa exista doar in actul aditional nr.2 la contractul nr. 9/26.09.2012, intreaga corespondenta derulata intre parti prin posta electronica, pe parcursul a doi ani, confirma o uzanta a partilor (practica comerciala) de natura a guverna raportul partilor in aceasta chestiune litigioasa.


Astfel, printr-un email din 11.06.2014, reclamanta arata ca a aflat despre doi muncitori noi, pusi la dispozitie de o alta societate, ``cazati se pare de la sosirea lor in locuintele pe care le platesc cu chirie pentru muncitorii mei ``, ceea ce a determinat-o sa conteste deducerea chiriilor din mai-iunie si a cheltuielilor locative aferente cat timp nu va fi lamurit acest aspect (filele 71-73 vol. I dosar tribunal). La 17.06.2014, reclamanta solicita explicatii cu privire la motivele deducerii din totalul chiriilor si a cheltuielilor de intretinere pentru mai si iunie 2014, devreme ce au fost gazduiti muncitori care nu sunt angajati ai reclamantei (fila 76 vol. I dosar tribunal). Corespondenta pe email a partilor atesta de asemenea recunoasterea de catre reclamanta a deducerii sumelor reprezentand chirie si costuri cu utilitatile - lunar- fara vreo diferentiere pentru fiecare din contractele incheiate (filele 144-145, 152, 160-161, 170, 189 vol. III dosar tribunal). Aceasta corespondenta este de natura sa releve faptul ca reclamanta si-a asumat obligatia de a suporta cheltuielile cu cazarea muncitorilor pusi la dispozitie (iar nu doar a unui muncitor pus la dispozitie prin contractul nr. 9/2012), iar in concret indeplinirea acestei obligatii se realiza prin deducerea din contravaloarea facturilor emise pe seama paratei a sumelor datorate cu titlu de chirie si costuri cu utilitatile.


in al doilea rand, conform traducerii actului aditional nr.2 la contractul nr. 9/26.09.2012, pentru justificarea acestor cheltuieli urmau sa fie avute in vedere chitantele si documentele justificative, precum cele trimise reclamantei pana in ultima zi a lunii in curs. Desi apelanta a sustinut ca intelegerea partilor a fost aceea ca deducerea va opera numai daca documentele justificative sunt trimise pana in ultima zi a lunii, o singura proba pare sa sustina acest argument, respectiv traducerea proprie a actului aditional, depusa de reclamanta la dosar. Curtea nu va valida aceasta teza, cat timp aceasta proba este una singulara si subiectiva, fiind combatuta de restul probelor relevante pe acest aspect.


Astfel, celelalte traduceri ale actului aditional, inclusiv cele realizate la solicitarea instantelor de judecata, atesta faptul ca partile au convenit ca urmau sa fie avute in vedere chitantele si documentele justificative, precum cele trimise reclamantei pana in ultima zi a lunii in curs. Mai mult decat atat, corespondenta electronica purtata de parti confirma faptul ca pe parcursul unei perioade mai indelungate de timp au existat intarzieri in comunicarea informatiilor/documentelor justificative de catre parata, legate de aceste costuri, iar reclamanta a acceptat si in aceste conditii deducerea lor. Cu titlu exemplificativ, pe data de 18.02.2013, reclamanta solicita paratei sa comunice justificativele cheltuiala chirii pentru luna ianuarie 2013 (fila 162 vol. III dosar tribunal), fiind mult depasit finalul lunii ianuarie 2013. La data de 19.04.2013, reclamanta solicita de asemenea sa-i fie comunicate cheltuielile cu chiria aferenta lunii martie 2013 (fila 170 vol. III dosar tribunal).


Printr-un email din 25.01.2013, parata comunica documentele justificative pentru chirie aferente perioadei 24.09. X12 (fila 157 vol. III dosar tribunal). in acelasi timp, curtea uzeaza de o prezumtie simpla, judiciara, retinand ca omisiunea reclamantei pe tot parcursul derularii raporturilor contractuale (pe un interval considerabil de timp) de a face demersuri judiciare/extrajudiciare pentru a obtine achitarea integrala a facturilor fiscale permite a se concluziona ca deducerile operate din continutul facturilor fiscale au fost acceptate de reclamanta, chiar daca parata a comunicat informatii/documente pentru cheltuielile de cazare aferente fiecarei luni, la o data ulterioara, pasivitatea reclamantei neavand o alta explicatie, in conditiile in care diferenta intre suma facturata si cea incasata avea un cuantum semnificativ.


Cat priveste imprejurarea ca parata nu a facturat pe seama reclamantei aceste cheltuieli de cazare, invocata de apelanta, desi aceasta este reala, fiind atestata in raportul de expertiza si necontestata de parata, este lipsita de relevanta in contextul analizat, cat timp facturarea priveste conduita financiar contabila a societatii parate, iar nu modul de executare al raportului contractual stabilit intre partile in litigiu, din perspectiva dreptului substantial. Nu poate fi validata nici teza apelantei in sensul ca intimata ar fi avut vreo obligatie de a formula o cerere reconventionala cu privire la aceste cheltuieli, care altfel nu puteau fi luate in considerare, intrucat instanta nu a fost investita cu o cerere de compensare judiciara, ci la momentul demararii procedurii judiciare fusese deja realizata o compensare conventionala intre sumele pretinse de reclamanta si sumele solicitate acesteia de parata cu titlul de cheltuieli de cazare, pe calea deducerii din contravaloarea facturilor emise de catre reclamanta a acestor cheltuieli, conform conventiei partilor.


Pentru considerentele expuse, curtea constata ca nu erau intemeiate pretentiile reclamantei cu privire la suma solicitata cu titlu de diferenta neachitata din contravaloarea facturilor emise pe seama paratei, aceasta suma fiind retinuta de parata cu titlul de costuri cu cazarea muncitorilor, care potrivit conventiei partilor cadeau in sarcina reclamantei.


II. in ceea ce priveste penalitatile de intarziere, apelanta a aratat in mod just ca acestea au fost solicitate pe calea unui capat de cerere principal, fiind calculate prin raportare la sumele achitate in perioada 11.09.2012 - 19.09.2014, nefiind accesorii sumelor pretinse cu titlu de diferente neachitate din contravaloarea facturilor emise de reclamanta, astfel ca solutia de respingere a acestora de catre prima instanta, pe considerentul ca primul petit al actiunii a fost respins, este nefondata.


Potrivit clauzei din cele trei contracte de punere la dispozitie, daca factura emisa de reclamanta nu este achitata in termen de 8 zile de la comunicare, parata va achita o majorare de 15% din valoarea facturii. Aceasta clauza are natura unei veritabile clauze penale, prin care prejudiciul cauzat creditorului prin intarzierea in executarea obligatiei principale este cuantificat la o valoare stabilita de parti, pe care debitorul se obliga sa o achite. imprejurarea ca nu a fost stabilita o penalitate determinata in cuantum procentual pentru fiecare zi de intarziere, ci penalitatile au fost stabilite in suma globala, prin aplicarea unui procent la valoarea inscrisa in factura, nu reprezinta un argument pentru a respinge aceste pretentii, asa cum s-a aparat intimata, intrucat partile sunt libere sa stabileasca prestatia la care se obliga debitorul in cazul neexecutarii lato sensu a obligatiei principale, aceasta prestatie putand consta si intr-o suma de bani stabilita ca procent din valoarea facturii, independent de numarul zilelor de intarziere.


Potrivit raportului de expertiza intocmit in fata primei instante si a completarii la raportul de expertiza intocmite la solicitarea instantei de apel (filele 51-60 dosar curte), valoarea penalitatilor de intarziere aferente sumelor achitate reclamantei, dar cu depasirea termenului de plata cu 8 zile, este de 32. 173,88 euro.


in baza dispozitiilor art. 1538 Cod civil, curtea constata ca sunt fondate pretentiile apelantei reclamante cu privire la aceasta suma, datorata de parata intimata cu titlu de penalitati de intarziere, in baza clauzelor contractuale asumate.


Va fi inlaturata apararea paratei referitoare la prescriptia dreptului la actiune pentru aceste penalitati, cat timp potrivit prevederilor art.2513 Cod civil prescriptia poate fi opusa de cel interesat numai prin intampinare sau cel tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, or in prezenta cauza invocarea prescriptiei s-a realizat tardiv, prin intampinarea depusa in faza de apel. De asemenea, va fi inlaturata si apararea intimatei referitoare la omisiunea reclamantei de a factura aceste penalitati de intarziere, curtea retinand in esenta ca aceste penalitati sunt datorate in baza unei clauze contractuale (care constituie un temei juridic suficient pentru aceasta pretentie), iar eventuala lor facturare priveste conduita financiar-contabila a reclamantei, dar este indiferenta sub aspectul raporturilor juridice de drept material dintre partile in litigiu .


Din aceasta perspectiva, apelul formulat de apelanta S. C. I A-Z J S. R. L. este fondat si va fi admis, urmand a se dispune schimbarea in parte a sentintei civile nr. 1581/4. 10.2018 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. X, in sensul admiterii in parte a cererii de chemare in judecata formulata de I A-Z J SRL impotriva paratei S_ si in consecinta, va fi obligata parata sa plateasca reclamantei suma de 32. 173,88 euro in echivalent la data platii, reprezentand penalitati de intarziere.


III. Cu privire la despagubirile solicitate de catre reclamanta cu titlu de daune compensatorii, curtea retine ca in fiecare dintre cele trei contracte incheiate de partile in litigiu s-a stipulat la clauza


``Anularea anticipata a contractului`` faptul ca ``intreprinderea utilizatoare poate inceta misiunea in orice moment, ea va trebui, in acest caz, sa anunte I A-Z J SRL cu doua luni inainte pentru a opri lucrul unuia dintre muncitori sau al muncitorilor, cu dovezi ale anularii/anularilor intretinerii/intretinerilor spatiilor verzi si sa plateasca orele efectuate de catre muncitorii pusi la dispozitie pana la ora de plecare. De altfel, intreprinderea utilizatoare promite sa nu angajeze muncitorul sau fostul muncitor al J SRL direct sau indirect, in caz contrar clientul va trebui sa plateasca lui I A-Z J SRL daune compensatorii de 15.000 euro per muncitor``.


Apelanta a pretins astfel de despagubiri pentru angajarea indirecta, de catre parata, a trei dintre muncitorii pusi la dispozitie, respectiv C_ G_ G si C_ s_ (pusi la dispozitie prin contractul nr. 7/27.08.2012) si S I_ (din contractul nr. 8/27.08.2012).


Este indiscutabil faptul ca probele administrate in cauza (adresa emisa de ITM - fila 234 vol. II dosar tribunal si raspunsul intimatei la interogatoriu - filele 3-4 vol. III dosar tribunal) atesta imprejurarea ca C_ G_ a incheiat cu contractul individual de munca nr. 8/23.09.2014 cu incepere a activitatii din data de 29.09.2014; C_ s_ a incheiat cu aceeasi societate contractul individual de munca nr. 4/1.08.2014 cu incepere a activitatii din 1.08.2014, iar S I_ a incheiat contractul individual de munca nr. 9/9. 10.2014 cu incepere a activitatii din 13. 10.2014. Acesti muncitori au fost pusi la dispozitia paratei de catre societatea .


Esentiala este, in acest context, clarificarea chestiunii validitatii clauzei de neangajare a muncitorilor de catre parata, respectiv a efectelor sale, devreme ce intimata a formulat aparari prin care a tins la ineficientizarea clauzei mentionate. Practic, partile au avut opinii divergente cu privire la aplicabilitatea acestei clauze, reclamanta afirmand ca angajarea celor trei muncitori genereaza dreptul de a pretinde daune compensatorii, de natura a compensa cheltuielile pe care reclamanta le-a efectuat cu recrutarea si instruirea personalului. Parata in schimb a afirmat ca angajarea celor trei lucratori a avut loc dupa incetarea perioadei prevazute in contractele de punere la dispozitie, iar clauza, pe timpul misiunii, putea fi valida, dar este nula conform art. 91 al. 3 din Codul muncii, dupa incheierea misiunii, cum este cazul din speta.


Curtea retine ca potrivit prevederilor art. 88 al. 1 din Codul muncii, Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Potrivit prevederilor art. 89 din Codul muncii, Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art. 93.


Conform art. 90 al. 1 si 2, (1) Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. (2) Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.


in sfarsit, conform art. 91 al. 1 din Codul muncii, Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa, iar potrivit alineatului 3, Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula .


Raportat la specificul activitatii de munca in baza unui contract de punere la dispozitie, astfel cum rezulta din normele anterior evocate, curtea retine ca optiunea legiuitorului care a interzis inserarea in contractele de punere la dispozitie a unor clauze prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii, a avut un rol de protectie la adresa angajatilor care isi desfasoara activitatea in cadrul unor astfel de raporturi juridice, asigurandu-i acestuia perspectiva unui loc de munca stabil, unde nu este supus unor fluctuatii inevitabile pe care le presupune munca temporara, in ce priveste conditiile de munca si salarizare. De asemenea, s-a intentionat respectarea egalitatii de tratament intre salariatii permanenti si cei temporari care pot aspira la incheierea unui contract individual de munca pe durata nedeterminata la incheierea unei misiuni, in masura in care atat salariatul cat si utilizatorul agreeaza o astfel de solutie. Sanctiunea nulitatii, instituite de art. 91 al. 3 Cod civil, pentru ipoteza inserarii unei clauze de neangajare de catre utilizator, apare ca o solutie fireasca, norma fiind una imperativa.


Pornind de la aceasta premisa, curtea retine ca prevederea contractuala inserata la articolul intitulat ``Anularea anticipata a contractului`` potrivit careia utilizatorul promite sa nu angajeze muncitorul sau fostul muncitor al J SRL direct sau indirect acopera exclusiv acele situatii in care salariatul ar fi angajat direct sau indirect de catre utilizator anterior expirarii duratei inserate in contractul de punere la dispozitie. Aceasta concluzie se fundamenteaza pe cel putin doua elemente, care vizeaza regulile de interpretare a contractelor. Primul il constituie un argument de topografie a clauzelor, clauza supusa analizei fiind inserata la articolul din contracte intitulat ``Anularea anticipata a contractului`` si practic detaliaza efectele pe care le produce aceasta denuntare a contractului de catre utilizator, anterior expirarii duratei contractuale, inclusiv in ce priveste obligatia pe care utilizatorul si-o asuma, de a nu angaja salariatul pe care l-a cunoscut prin intermediul agentului de munca temporara .


Cel de al doilea argument priveste interpretarea clauzei in baza regulii de la art. 1268 al. 3 Cod civil, potrivit careia clauzele se interpreteaza in sensul in care ar produce efecte, iar nu in acela in care nu ar produce niciunul. Or, interpretarea clauzei in sensul ca vizeaza exclusiv ipotezele in care muncitorul este angajat de utilizator inainte de expirarea duratei contractuale este singura care poate produce efectele, intrucat daca s-ar aprecia ca ar viza ipotezele in care muncitorul este angajat dupa perioada misiunii, reglementata in contractul de punere la dispozitie, o astfel de clauza nu ar produce efecte, fiind nula prin raportare la prevederile art. 91 al. 3 Codul muncii. in acelasi context, se mai impune a se preciza ca argumentul reclamantei, fondat pe imprejurarea ca angajarea de catre utilizator a salariatului a fost una indirecta, astfel ca prevederile art. 91 al. 3 Codul muncii nu ar putea fi aplicate in maniera pretinsa de parata, nu poate fi validat, devreme ce aceste dispozitii legale nu disting/indirecta a muncitorului, or unde legea nu distinge nici interpretul nu poate sa distinga.


Apararea formulata de parata, care a solicitat, cu titlu de aparare de fond, a se constata nulitatea acestei clauze pe care s-au fundamentat pretentiile reclamantei, nu va fi validata, nefiind necesar a se retine o nulitate a acestei clauze, devreme ce aplicarea unor reguli de interpretare a contractului a permis a se delimita domeniul de aplicare a clauzei, aceasta acoperind doar ipotezele in care utilizatorul ar angaja muncitorul, in cazul unei denuntari anticipate a contractului de punere la dispozitie.


in continuare, instanta constata ca doi dintre muncitorii pusi la dispozitia utilizatorului de catre reclamanta: C_ G_ G si S I_ si-au inceput activitatea pentru, fiind pusi la dispozitia utilizatorului, dupa incetarea contractelor de punere la dispozitie, astfel incat este cert ca nu se poate angaja raspunderea intimatei pentru incalcarea obligatiei de a nu angaja muncitorul, aceasta obligatie subzistand doar in limitele perioadei misiunii.


in ce il priveste pe C_ s_, acesta a fost pus la dispozitia paratei prin contractul nr. 7/27.08.2012, pe o perioada de doi ani, iar incepand cu data de 1.08.2014 a devenit salariat al, fiind de asemenea pus la dispozitia intimatei de catre aceasta societate . Din cuprinsul cererii de chemare in judecata rezulta ca C_ s_ a fost concediat de catre reclamanta din motive disciplinare la data de 1.08.2014, iar aceste sustineri au valentele unei marturisiri judiciare spontane. in acelasi sens, din decizia civila nr. 193/2.04.2019 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. X* rezulta ca la data de 1.08.2014 a incetat contractul individual de munca al reclamantei cu numitul C_ s_.


Or, desi angajarea numitului C_ s_ de catre si consecutiv punerea sa la dispozitia paratei au survenit la o data anterioara momentului final al misiunii sale, astfel cum acesta a fost reglementat prin contractul de punere la dispozitie nr. 7/27.08.2012 (26.08.2014), acest fapt nu s-a datorat unei denuntari anticipate a contractului de punere la dispozitie de catre parata, de natura a activa clauza inserata la articolul intitulat ``Anularea anticipata a contractului``, ci conduitei reclamantei, care a inteles sa il concedieze pe muncitorul sau, cu consecinta inevitabila ca aceasta nu l-a mai putut pune la dispozitia paratei, iar contractul de punere la dispozitie a incetat anterior expirarii duratei convenite initial. in aceste conditii, intrucat durata misiunii s-a scurtat fara vreo culpa a utilizatorului, fiind decizia exclusiva a reclamantei sa isi retraga muncitorul, pe care l-a concediat, angajarea sa de catre utilizator prin intermediul unui alt contract de punere la dispozitie nu a avut semnificatia unei incalcari a clauzei contractuale asumate, cat timp incetarea misiunii inainte de termenul stabilit s-a datorat optiunii exclusive a reclamantei.


Prin raportare la cele expuse, curtea constata ca nu erau fondate pretentiile apelantei reclamante nici cu privire la suma de 45.000 euro solicitata cu titlu de daune compensatorii.


IV. Cu privire la cheltuielile de judecata solicitate de parti, curtea constata ca reclamanta este indreptatita la cheltuieli de judecata partiale aferente judecatii la fond: 1500 lei cu titlu de onorariu avocatial (reprezentand 1/3 din onorariul avocatial - 4500 lei), avand in vedere limita admiterii pretentiilor sale; 4122,35 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor admise; 416,66 lei parte din onorariu expert (reprezentand 1/9 din valoarea totala a onorariului - 3750 lei, raportat la numarul obiectivelor fixate, din care doar unul a vizat pretentiile admise). De asemenea, reclamanta este indreptatita la plata cheltuielilor de judecata efectuate in apel: 1500 lei cu titlu de onorariu avocatial (reprezentand 1/3 din onorariul avocatial - 4500 lei), avand in vedere limita admiterii pretentiilor sale; 2061,17 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor admise.


La randul sau, sunt fondate pretentiile paratei cu privire la cheltuielile de judecata efectuate, partial, in limita respingerii pretentiilor din cererea de chemare in judecata: 4430 lei cu titlu de onorariu avocatial partial (2/3 din onorariul solicitat la fond- 6645 lei) si 1666 lei cu titlu de onorariu avocatial partial (2/3 din onorariul solicitat in apel - 2500 lei).


Prin raportare la aceste cheltuieli de judecata, in baza prevederilor art. 453 al. 1 si 2 Cod procedura civila, curtea va dispune compensarea partiala a cheltuielilor de judecata si va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 3500 lei cheltuieli de judecata partiale in fond si apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite apelul declarat de S. C. I A-Z J S. R. L. cu sediul social in Baia M_, _/23, jud. Maramures, Romania, cu domiciliul procesual ales in Tautii Magheraus A, jud. Maramures, impotriva sentintei civile nr. 1581/4. 10.2018 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. X pe care o schimba in parte:


Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de I A-Z J SRL impotriva paratei S_ si in consecinta:


Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 32. 173,88 euro in echivalent la data platii, reprezentand penalitati de intarziere.


Respinge ca neintemeiate restul pretentiilor.


Dispune compensarea partiala a cheltuielilor de judecata si obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 3500 lei cheltuieli de judecata partiale in fond si apel.


Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare .


Pronuntata in sedinta publica din 18.09.2019.




Pronuntata de: CURTEA DE APEL CLUJ - DECIZIA CIVILa Nr. 473 din 18 Septembrie 2019


Citeşte mai multe despre:    agent de munca temporara    autorizare agent de munca temporara    salariat temporar    contract de munca temporara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contract de munca temporara. Calitatea procesuala a utilizatorului chemat in garantie de catre salariatul temporar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - DECIZIE Nr. 376 din 21 Septembrie 2020

Actiune in constatare. Incetarea nelegala a contractului individual de munca incheiat cu un agent de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - DECIZIE Nr. 703 din 21 Octombrie 2019

Contract de munca temporara. Plata orelor suplimentare. Renuntarea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL GORJ - Sentinta Nr. 33 din 17 Ianuarie 2020

Plata orelor suplimentare, a muncii pe timp de noapte si a plata indemnizatiei de detasare
Pronuntaţă de: Tribunalul GALATI - SENTINtA CIVILa Nr. 858 din 03 Noiembrie 2020

Autorizare desfasurare activitati specifice agentului de munca temporara
Pronuntaţă de: Tribunalul CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 919 din19 Iunie 2019

Plata indemnizatiei concediului de odihna neefectuat
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 271 din 17.03.2016



Articole Juridice

Incetarea contractului de munca temporara. Concedierea salariatului temporar
Sursa: MCP Cabinet avocati

Salarizarea angajatului temporar. Obligatiile agentului de munca temporara si ale utilizatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Particularitatile activitatii desfasurate de agentul de munca temporara. Raporturile juridice create
Sursa: MCP Cabinet avocati

Precizari si atentionari privind plasarea forta de munca in strainatate
Sursa: MCP Cabinet avocati

Munca prin agent de munca temporara
Sursa: EuroAvocatura