din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2631 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica. Inserarea motivelor concedierii in notificarea de preaviz

Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica. Inserarea motivelor concedierii in notificarea de preaviz

  Publicat: 16 Mar 2021       2461 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. x la 13.07.2020 reclamanta R.M. a solicitat, in contradictoriu cu parata a. R. S.R.L. pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea deciziei de concediere OU2000/10.06.2020, reintegrarea sa in postul si functia detinute anterior concedierii, obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit, de la data concedierii la data reintegrarii efective, obligarea paratei la plata unei despagubiri in cuantum de 100.000 lei net reprezentand prejudiciul moral suferit

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,
(Tax bracket) Categoria in care se incadreaza venitul obtinut de o persoana fizica ce trebuie impozitat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Diferenta dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil rezultat in urma actualizarii creantelor si a obligatiilor in devize la sfarsitul exercitiului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

In motivare arata in esenta ca a fost angajata paratei incepand cu 15.01.2019 conform contractului individual de munca x/20.12.2018 ocupand functia de manager.


Ca la 15.05.2020 i-a fost comunicata notificarea de preaviz 82/13.05.2020 privind desfiintarea postului iar la 15.06.2020 i-a fost adusa la cunostinta decizia de concediere OU 2000/10.06.2020 prin care contractul de munca era desfacut incepand cu 16.06.2020


Arata ca un prim motiv de nulitate a deciziei de concediere il reprezinta nerespectarea termenului de preaviz, decizia fiind emisa cu incalcarea dreptului sau la un preaviz de 20 zile lucratoare, prevazut in CIM


Ca notificarea de preaviz i-a fost comunicata prin posta la 15.05.2020 astfel ca termenul de preaviz a inceput sa curga din ziua lucratoare imediat urmatoare, respectiv 18.05.2020


Ca potrivit art. 2553Cod civ la calcularea termenelor pe zile nu se vor lua in calcul ziua de inceput si ziua de sfarsit, drept urmare apreciaza ca termenul de preaviz se implinea pe 16.06.2020 (zilele de 1.06 si 8.06 fiind zile nelucratoare) astfel incat raportul de munca trebuia sa inceteze pe 17.06.2020


Un alt motiv de nulitate apreciaza ca este reprezentat de lipsa motivarii deciziei de concediere, fiind incalcate dispozitiile art. 78 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


In ce priveste temei8nicia deciziei de concediere arata ca in opinia sa aceasta este vadit netemeinica, fiind in fapt mascata o concediere din motive subiective


Pe de alta parte arata ca nici nu sunt respectate dispozitiile art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concedierea neavand o cauza reala si serioasa


Invoca si comportamentul total lipsit de buna credinta al paratei, care a emis notificarea de preaviz la numai cateva zile dupa ce ea a solicitat acordarea unui drept legal, respectiv acordarea de zile libere platite in temeiul legii 19/2020


Ca a facut aceasta solicitare la 11.05.2020 iar ca raspuns i-a fost comunicat refuzul de acordare a acestor zile libere platite dar si notificarea de preaviz


Ca in cuprinsul deciziei de concediere nu este indicat nici un motiv serios si obiectiv astfel ca se poate trage concluzia ca a fost concediata din motive personale, din cauza faptului ca a indraznit sa ceara acordarea unui drept prevazut de lege.


Ca daca ar fi avut in vedere singurul motiv invocat de parata, respectiv incetarea contractului de prestari servicii incheiat intre a. R. si J. T. International (R_) SRL apreciaza ca acesta nu constituie sub nici o forma o cauza serioasa in intelesul legii.


Ca parata nu a facut dovada ca exista vreo legatura de cauzalitate intre contractul de prestari servicii invocat si postul reclamantei iar in lipsa fisei de post, pe care parata nu a intocmit-o, atributiile sale sunt strict cele prevazute de contractul individual de munca, iar in cuprinsul acestuia nu se regaseste nici o mentiune la relatia cu J. T. Internattional SRL


Ca si in conditiile in care s-ar fi ocupat strict de colaborarea cu acest client, incetarea colaborarii nu ar fi trebuit sa aiba vreun impact direct asupra raporturilor de munca, parata avand obligatia sa ii traseze alte sarcini de serviciu


In ce priveste capatul de cerere privind obligarea la plata de despagubiri invoca dispozitiile art. 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si arata ca prejudiciul suferit de ea consta in suferinta de ordin psihic resimtita ca urmare a concedierii nelegale, instalarea unui sentiment de frustrare, tristete sau chiar depresie, pierderea locului de munca afectand previziunile sale de stabilitate pe termen lung


In drept invoca dispozitiile art. 65, 76- 80, 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Anexeaza in dovedirea actiunii inscrisuri .


Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii


A aratat in esenta parata ca in data de 17.12.2018 a fost incheiat contractul de prestari servicii intre J. T. International (R_) SRL si a. R. S.R.L., avand ca obiect activitatea de prestari servicii de tip outsourcing prin promovarea produselor pe baza de tutun JTI in randul consumatorilor


Ca in acest context, exclusiv pentru proiectul JTI a fost incheiat contractul de munca pe perioada determinata x/20.12.2018 cu incepere a activitatii la 15.01.2019


Ca prin actul aditional nr. 1 contractul de munca a fost prelungit pentru perioada 15.01. x21


Ca activitatea reclamantei era strict legata de proiectul JTI rezulta si din Anexa 3 la contractul de munca in care sunt prevazute atributiile managerului de proiect


Ca tot in cadrul acestui proiect si exclusiv pentru acesta, in perioada 17.12.2018- 3.03.2020 au fost incheiate pe perioada determinata un numar de 209 contracte individuale de munca, tot acest personal fiind sub coordonarea dnei R.M.


Ca tot personalul proiectului JTI a fost angajat strict in relatia cu JTI si nu a fost folosit in alte activitati ale agentiei


Ca relatia cu partenerul JTI s-a derulat conform contractului pana la aparitia epidemiei cu SarsCov2 cand, din cauza restrictiilor impuse de catre stat, activitatea a fost intrerupta complet si toti angajatii au intrat in somaj tehnic, cu exceptia reclamantei, care a lucrat prin telemunca


Ca obligati de aceste circumstante, prin actul aditional la contractul de prestari servicii x/17.12.2018 partile au stabilit incetarea acestuia de comun acord incepand cu 1.05.2020


Ca urmare a incetarii contractului a procedat la reorganizarea activitatii interne prin desfiintarea tuturor posturilor alocate acestui proiect si modificarea organigramei Agentiei


Ca organigrama societatii este structurata pe echipe de proiect in functie de clientii agentiei


Ca i-a fost comunicata reclamantei pe e-mai si ulterior prin posta notificarea de preaviz 82/13.05.2020 iar reclamanta a confirmat primirea acesteia pe e-mail, raspunzand pe 14.05.2020


Ca ulterior a fost emisa decizia OU 2000 din 10.06.2020 prin care s-a dispus incetarea contractului de munca incepand cu data de 16.06.2020


Ca reclamanta a avut cunostinta despre desfiintarea tuturor posturilor din proiectul JTI (90 de posturi la momentul desfiintarii) fiind inclusa in toata corespondenta purtata in acest sens.


Ca in urma reorganizarii activitatii in sensul mentionat au fost emise 16 decizii de concediere, pentru ceilalti salariati contractele de munca incetand prin ajungere la termen


Ca in acest sens reclamanta a coordonat in mod direct actiunile logistice de returnare si preluare a echipamentelor si materialelor promotionale catre client si a monitorizat procesul de inchidere a relatiilor comerciale.


Ca totusi, la 9.06.2020 reclamanta si-a trimis fara drept si fara acordul a. de pe mail-ul de serviciu pe mail-ul personal documente confidentiale ale proiectului JTI precum contracte, regulament proiect, lista cu datele personale si salariale ale personalului aferent echipei de proiect


In ce priveste primul motiv de nulitate invocat arata ca sustinerea reclamantei este nefondata, notificarea de preaviz fiindu-i comunicata acesteia la 13.05.2020, aceasta confirmand primirea, tot pe mail, la 14.05.2020


Ca i s-a comunicat ca termenul de preaviz incepe sa curga pe data de 15.05.2020 si se implineste pe 16.05.2020, astfel ca rezulta un numar de 20 zile lucratoare, excluzand datele de 1.06 si 8.06.2020.


Ca de altfel notificarea de preaviz cuprinde in clar motivul desfiintarii postului de manager proiect, respectiv incetarea contractului de prestari servicii cu JTI, fiind asadar respectate prevederile art. 76 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro)


Ca sunt indeplinite si conditiile prevazute de art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), asa cum a aratat anterior intreaga echipa de proiect fiind inlaturata din organigrama ca urmare a incetarii contractului de prestari servicii cu JTI


Ca asadar desfiintarea locului de munca este efectiva si are o cauza reala si serioasa


In ce priveste sustinerea privind eventuala rea-credinta a angajatorului arata ca la 11.05.2020 reclamanta avea cunostinta despre desfiintarea departamentului dedicat relatiei cu JTI monitorizand ea insasi aceasta activitate


Suplimentar arata ca la 11.05.2020 reclamanta isi desfasura deja de doua luni activitatea in regim de telemunca, lucrand de la domiciliu si cu activitatea redusa astfel ca nu se justifica afirmatia acesteia privind reaua credinta a angajatorului


Ca motivul pentru care nu s-a putut da curs solicitarii acesteia de acordare zile libere platite este lipsa posibilitatii legale fata de dispozitiile art. 1 din Legea 19/2000, una dintre conditiile de acordare zile libere platite fiind ca postul ocupat sa nu permita munca la domiciliu sau telemunca


In ce priveste pretinsul prejudiciu invocat arata ca reclamanta nu a indicat nici o actiune a angajatorului de natura sa ii aduca prejudicii morale, rezumandu-se la considerente de ordin general


Solicita obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Invoca in drept dispozitiile art. 205 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si celelalte dispozitii legale din cuprinsul intampinarii.


Anexeaza in dovedire inscrisuri


Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulate, prin prisma materialului probator administrat si prin raportare la dispozitiile legale aplicabile, Tribunalul retine urmatoarele:


Reclamanta a fost salariata paratei in functia de manager conform contractului individual de munca incheiat si inregistrat in Registrul General de Evidenta a Salariatilor sub nr. x/20.12.2018 (fila 11a��16 dosar), contractul de munca fiind incheiat pe durata determinata, respectiv 15.01. x20.


Potrivit prevederilor lit. D din contract activitatea reclamantei urma a se desfasura potrivit reglementarilor stabilite in baza contractului de prestari servicii incheiat de beneficiar si angajator


Durata contractului de munca a fost prelungita pentru o noua perioada de un an, respectiv pana la 14.01.2 021, prin actul aditional nr. 1 (fila 17 dosar)


Prin notificarea nr. 82/13.05.2020 parata a comunicat reclamantei imprejurarea ca, avand in vedere incetarea contractului de prestari servicii dintre a. R. si JT International (R_) SRL precum si avand in vedere imprejurarea ca societatea nu dispune de locuri vacante compatibile cu pregatirea sa profesionala locul de munca pe care aceasta il ocupa urmeaza a fio desfiintat incepand cu data de 16.06.2020


De asemenea s-a comunicat reclamantei ca incepand cu data la care va expir a termenul de preaviz de 20 zile lucratoare contractul individual de munca inregistrat sub nr. x/20.12.2018 urmeaza a inceta in temeiul art. 65 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (fila 18 dosar)


De asemenea s-a comunicat reclamantei ca pe perioada termenului de preaviz prezenta sa la serviciu nu este necesara, fara ca acest lucru sa afecteze drepturile sale salariale.


La 10.06.2020 a fost emisa decizia OU 2000/10.06.2020 prin care inceteaza contractul individual de munca al reclamantei. (fila 20 dosar)


Analizand legalitatea deciziei de concediere prin prisma dispozitiilor legale incidente si prin raportare la criticile formulate de reclamanta Tribunalul retine urmatoarele:


In ce priveste critica referitoare la nerespectarea termenului de preaviz Tribunalul retine ca reclamanta apreciaza ca a fost incalcat termenul de preaviz de 20 zile lucratoare prevazut in contractul individual de munca, aratand in acest sens ca notificarea de preaviz i-a fost comunicata prin posta la 15.05.2020 si apreciaza ca la aceasta data ar fi inceput sa curga termenul de preaviz.


Tribunalul observa insa ca notificarea in discutie a fost comunicata reclamantei in data de 13.05.2020 prin e-mail (fila 86 dosar), aceasta fiind primita de reclamanta care a si solicitat lamuriri cu privire la data de la care incepe sa curga termenul de preaviz (fila 87 dosar), parata comunicandu-i ca se calculeaza 20 zile lucratoare incepand cu data de 15 mai 2020 (fila 88 dosar)


Sustinerea reclamantei conform cu care aceasta comunicare nu ar putea fi avuta in vedere fata de imprejurarea ca a fost transmisa pe adresa sa personala de e-mail. pe care nu o folosea in comunicarea cu societatea decat atunci cand comunicarea pe adresa de mail alocata de societate nu era posibila nu poate fi primita.


Astfel, Tribunalul retine considerentele deciziei 34/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe care le apreciaza a se aplica mutatis mutandis si in ce priveste comunicarea notificarii de preaviz si conform carora: ``95. Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte (art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin urmare, participantii la raporturile de munca se informeaza si se consulta reciproc.


96. Atat la incheierea contractului individual de munca, cat si pe parcursul derularii raporturilor de munca, angajatul are obligatia de a informa angajatorul in legatura cu datele sale de identificare: adresa domiciliu, adresa de e-mail, telefon, in vederea bunei desfasurari a raporturilor de munca .


97. Cata vreme angajatul a pus la dispozitie angajatorului o adresa electronica in vederea comunicarii actelor ce emana de la acesta si sunt obligatorii a fi aduse la cunostinta salariatului, comunicarea deciziei de concediere in aceasta modalitate este valabila.


98. Mai mult decat atat, in conditiile unei dezvoltari accelerate a tehnologiei, a evolutiei raporturilor de munca ce se pot desfasura la distanta prin intermediul internetului, se apreciaza ca se poate realiza o comunicare intre angajator si salariat prin intermediul postei electronice, apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei de concediere in conditiile art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011.


99. Pe de alta parte, mijloacele informatice de comunicare a textului asigura posibilitatea dovedirii imprejurarii ca salariatul a primit decizia de concediere, precum si a datei exacte a primirii.


100. Comunicarea prin posta electronica a deciziei poate fi chiar mai transparenta decat comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, intrucat, la rubrica "subiect"din e-mailul transmis, se poate mentiona "comunicare decizie de concediere".


101. In cazul comunicarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin mentiunile inserate pe acest document nu se poate dovedi care anume inscris s-a expediat in aceasta maniera. Utilizarea tehnologiei informatiei pentru transmiterea de date asigura dovezi mult mai puternice decat in cazul mijloacelor traditionale.


102. In concluzie, comunicarea prin posta electronica de catre angajator a deciziei de concediere individuala emise potrivit art. 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011, in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti, fara a fi necesara confirmarea expresa de catre salariatul-contestator a primirii acestei corespondente``


Or in cauza Tribunalul retine ca reclamanta pusese la dispozitia angajatorului sau adresa personala de e-mai l m. iancu @ gmail. .o uzanta in folosirea acestei adrese de posta electronica, imprejurarea ca aceasta era folosita mai ales cand adresa de posta electronica creata dedicat de societate pentru reclamanta nu era accesibila neprezentand relevanta sub acest aspect.


Drept urmare Tribunalul retine ca termenul de preaviz a inceput sa curga la 14 mai si a expirat la 15.06.2020 astfel incat decizia de concediere a fost emisa cu respectarea intocmai a termenului de preaviz.


In ce priveste critica referitoare la nemotivarea deciziei de concediere Tribunalul retine ca reclamanta invoca sub acest aspect prevederile art. 76 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Tribunalul retine, odata cu reclamanta, ca necesitatea motivarii deciziei de concediere este justificata, pe de o parte de dreptul salariatului de a cunoaste motivele ce au dus la desfacerea contractului sau de munca, fiind astfel protejat de o eventuala concediere abuziva si, pe de alta parte, de necesitatea ca instanta sa poata analiza temeinicia acestor motive.


Desi real faptul ca motivele concediere nu pot fi inscrise in acte exterioare concedierii, totusi Tribunalul nu poate sa nu remarce faptul ca notificarea de preaviz nu constituie un astfel de act, exterior concedierii.


Astfel, preavizul reprezinta instiintarea prealabila a salariatului cu privire la incetarea raportului de munca, in consecinta, acordarea acestuia constituie o formalitate circumscrisa categoriei actelor emise in procedura de concediere, procedura care trebuie respectata pentru asigurarea valabilitatii masurii concedierii (in acest sens prezinta relevanta considerentele Deciziei 8/2014 a I.C.C.J.)


Imprejurarea ca indeplinirea acestei formalitati se plaseaza intr-o etapa premergatoare momentului final al concedierii nu schimba natura actului, respectiv de act de procedura, decisiv pentru legalitatea concedierii.


Si din perspectiva topicii dispozitiilor art. 75 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, in ansamblul normelor legale care reglementeaza incetarea contractului individual de munca, se deduce aceeasi concluzie.


Drept urmare Tribunalul retine ca, in masura in care motivele concedierii sunt inserate in cuprinsul notificarii de preaviz, cerintele art. 76 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt indeplinite, decizia de concediere completandu-se in mod firesc cu notificarea de preaviz.


Or in cauza de fata Tribunalul retine ca in cuprinsul notificarii de preaviz transmise reclamantei au fost inserate motivele de fapt ale concedierii, respectiv desfiintarea postului ocupat de reclamanta ca urmare a incetarii contractului de prestari servicii dintre a. R. si JT International (R_) SRL precum si avand in vedere imprejurarea ca societatea nu dispune de locuri vacante compatibile cu pregatirea profesionala a reclamantei.


Drept urmare Tribunalul apreciaza si aceasta critica ca nefondata si urmeaza a o respinge.


In fine, in ceea ce priveste temeinicia deciziei de concediere Tribunalul retine dispozitiile art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) conform carora: ``1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.


(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa``.


In cauza de fata Tribunalul retine, asa cum rezulta din probele administrate, ca societatea parata are ca obiect de activitate principal servicii privind munca temporara, din chiar contractul de munca al reclamantei rezultand ca aceasta urmeaza a isi desfasura activitatea pentru unul dintre beneficiarii societatii angajatoare.


Din organigrama societatii parate, anexate in copie la fila 67- 75 dosar) rezulta ca aceasta isi organizeaza activitatea pe echipe de proiect corespunzatoare beneficiarilor serviciilor prestate de a. (fila 67 dosar).


Echipele de proiect organizate in cadrul structurii societatii parate sunt echipe de proiect on-site si echipe de proiect field marketing (cu activitate de teren), echipa de proiect JTI condusa de reclamanta facand parte din aceasta a doua categorie .


Ca angajarea reclamantei in cadrul a. S-a facut exclusiv in vederea derularii proiectului JTI rezulta atat din cuprinsul contractului de munca cat si din cuprinsul contractului de prestari servicii incheiat de a. cu JTI International si in care reclamanta este identificata ca project manager (manager de proiect - fila 54- 55 dosar), inscrisuri ce nu pot fi interpretate si analizate decat in concordanta cu celelalte probe referitoare la organizarea interna a societatii parate, organizare interna pe care reclamanta o cunostea.


Or avand in vedere ca, subsecvent situatiei economice precare generate de instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei la 16.03.2020, prin Decretul Presedintelui Romaniei 195/2020 si prelungita pana la 14.05.2020 prin Decretul 240/2020, contractul de prestari servicii incheiat de a. cu JTI International a incetat, avand in vedere ca masurile dispuse de oficialitati in vederea combaterii raspandirii infectiei cu virusul SarsCov-2 au condus la imposibilitatea obiectiva a realizarii obiectului contractului.


Drept urmare, fiind desfiintat intreg departamentul dedicat acestui colaborator (desfiintare la care reclamanta, de altfel, a participat nemijlocit, astfel cum rezulta din corespondenta e-mail depusa la dosar), in mod firesc a fost desfiintat si postul de manager de proiect ocupat de reclamanta, motivul concedierii aparand asadar a fi unul real si serios.


Nu poate fi primita sustinerea reclamantei conform cu care, in realitate, concedierea sa ar fi fost justificata de motive obiective, respectiv formularea unei cereri de a sta acasa cu copiii.


Astfel, pe de o parte, Tribunalul retine, din analiza materialului probator administrat, ca pe intreaga perioada a starii de urgenta reclamanta si-a desfasurat activitatea de acasa. Nici nu ar fi avut cum altfel avand in vedere ca potrivit contractului de prestari servicii ARO 17/17.12.2018 (fila 46 dosar) activitatile ce se impuneau a fi desfasurate in baza contractului presupuneau interactiunea directa intre BA (``brand ambasador`` - reprezentantul a. R_) si consumatori si care urmaresc promovarea produselor din portofoliul JTI in cadrul unitatilor comerciale, or pe perioada starii de urgenta toate unitatile comerciale au fost inchise, cu exceptia magazinelor de produse alimentare.


D e altfel din intreaga corespondenta purtata de reclamanta cu parata in perioada starii de urgenta (fila 104 si urm. dosar) rezulta ca in perioada in discutie singurele activitati desfasurate de reclamanta au fost cele in legatura cu desfiintarea departamentului JTI din cadrul paratei.


In fine, nu poate fi ignorat nici faptul ca prin conventia de divort incheiata intre reclamanta si fostul sau sot, conventie de divort depusa in copie la dosar, copiilor rezultati din casatoria partilor li s-a stabilit domiciliul la tata, situatie care nu s-a schimbat nici ulterior declararii starii de urgenta.


De altfel, din declaratia data de numitul Rudar Richard Viktor (fila 148 dosar) rezulta ca desi initial s-a stabilit ca minorii sa locuiasca o saptamana cu el si o saptamana cu mama lor, acest lucru nu s-a intamplat, copiii locuind la el in perioada starii de urgenta.


In ce priveste perioada ulterioara incetarii starii de urgenta Tribunalul retine in drept dispozitiile art. 1 alin 1 1 - 2 din Legea 19/2020 conform cu care: ``Se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, inclusiv pe perioada vacantelor scolare, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant si a unitatilor de educatie anteprescolara, ca urmare a starii de urgenta decretate in conditiile legii.


(1 2) Prin exceptie, in anul 2020, prevederile alin. (1) si (11) se aplica si pe perioada imediat urmatoare incetarii starii de urgenta, pana la incheierea anului scolar.


(1 2) Prin exceptie, in anul 2020, prevederile alin. (1) si (11) se aplica si pe perioada imediat urmatoare incetarii starii de urgenta, pana la finalizarea cursurilor scolare aferente semestrului al Ii-lea.


(2) Prevederile alin. (1) se aplica parintilor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:


a) au copii cu varsta de pana la 12 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau au copii cu dizabilitati cu varsta de pana la 26 de ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant;


b) locul de munca ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca``


Or la momentul formularii cererii in discutie, 11.05.2020, in perioada starii de urgenta, reclamanta se afla la domiciliu, desfasurandu-si activitatea in regim de telemunca, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar de parata (corespondenta e-mail din 24.03.2020, corespondenta e-mail din 12.03.2020, corespondenta e-mail din 10.03.2020) astfel ca nu putea beneficia de concediul platit prevazut de legea 19/2020.


Asa stand lucrurile Tribunalul apreciaza ca nici aceste critici nu pot fi primite si va respinge actiunea formulata ca nefondata.


In ce priveste cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata Tribunalul retine in drept dispozitiile art. 453 C. pr. civ conform cu care partea cazuta in pretentii va fi obligata, la cerere, la plata cheltuielilor de judecata .


In ce priveste cuantumul acestor cheltuieli Tribunalul retine ca la dosar se afla depusa dovada platii pentru suma de x, 88 lei reprezentand onorariu de avocat.


Potrivit a rt. 451 alin 2 din Noul cod de procedura civila, instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei


Este de mentionat, sub acest aspect, ca p rerogativa judecatoreasca de a nu incuviinta integral cererea accesorie a partii castigatoare vizand cheltuielile de judecata este exercitata strict numai cu privire la situatia pentru care a fost instituita de lege, respectiv ca protectie pentru partea cazuta in pretentii care poate fi expusa unor solicitari ruinatoare si punitive de cheltuieli, profitandu-se de castigul din cererea principala; dispozitia instantei nu se refera la valabilitatea sau nevalabilitatea contractului de asistenta juridica, cu privire la care nu se pronunta si care ramane in vigoare, clientul datorand avocatului sau ceea ce s-a stipulat ca pret al serviciilor, chiar daca nu isi obtine judiciar restituirea acestora, urmand sa suporte o diferenta .


Analizand prin prisma acestor principii cuantumul onorariului avocatial solicitat Tribunalul retine ca pricina de fata este una care nu a presupus sustinerea si analiza unor probleme de drept complicate, fiind vorba despre o pricina de complexitate medie si care a necesitat spre solutionare doar doua termene de judecata


Drept urmare, retinand si ca in conformitate cu jurisprudenta CEDO cheltuielile de judecata urmeaza a fi recuperate numai in masura in care sunt dovedite si constituie cheltuieli necesare care au fost facute in mod real in limita unui cuantum rezonabil, Tribunalul urmeaza a reduce cuantumul acestor cheltuieli la suma de 5000 lei, apreciind cuantumul de 17 259, 88 lei ca nerezonabil fata de valoarea si complexitatea cauzei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Respinge actiunea privind pe reclamant R.M.E.domiciliata in Bucuresti, 65, etj.2, apt. 5, sect.1 si pe parat a. R. S.R.L. cu sediul ales la SCPA D.& Asociatii in Bucuresti, nr. 55, vila 6, sect.1 ca nefondata


In temeiul art. 453 C. pr. civ obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) redus in temeiul art. 451 C. pr. civ


Cu apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a Litigii de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei conform art. 402 C. pr. civ, astazi, 4.11.2020

Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5926 din data de 04.11.2020


Citeşte mai multe despre:    concediere    desfiintare post    posta electronica    preaviz    motivare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

In ce masura (doar) forta majora poate fi motiv de concediere a salariatului?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Desfiintarea locului de munca presupune probleme financiare reale ale angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti



Articole Juridice

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP: Legalitatea si obiectivitatea evaluarii profesionale a salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XVI): Concedierea salariatului pentru inaptitudine fizica sau psihica
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XV) - Restituirea indemnizatiei de neconcurenta dupa anularea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XIII) - Incetarea contractului de munca temporara
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964