din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4295 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Suspendarea ordinului de destituire din functie. Cercetarea disciplinara a functionarului public pe perioada starii de urgenta.

Suspendarea ordinului de destituire din functie. Cercetarea disciplinara a functionarului public pe perioada starii de urgenta.

  Publicat: 17 Mar 2021       3729 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului V.la data de 20.05.2020, sub nr. x, reclamanta D.E.M., in contradictoriu cu paratii U. a. T. Oras B. si P. Orasului B.S.R., a solicitat, in temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executarii Dispozitiei nr. 164/22.04.2020 emisa de parati, privind destituirea sa din functia publica de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradatia 5 din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Orasului B., pana la pronuntarea instantei de fond .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Dovada scrisa prin care
Dovada scrisa prin care
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dovada scrisa prin care
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Tribunalul V., Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr. 377/9.06.2020, a admis cererea si a suspendat executarea Dispozitiei nr. 164/22.04.2020, privind sanctionarea disciplinara a reclamantei cu sanctiunea destituirii din functia publica detinuta, pana la pronuntarea instantei de fond .


Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut ca urmare a unei cercetarii administrative efectuate de catre Comisia de disciplina constituita la nivelul Primariei Oras B., consemnata in Raportul inregistrat sub nr. 2087/14.04.2020, filele nr. 165- 180, la propunerea comisiei, urmare a abaterilor disciplinare constatate, prin Dispozitia nr. 164/22.04.2020, emisa de parati, filele nr. 159- 162, s-a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantei cu sanctiunea constand in destituirea din functia publica detinuta, de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradatia 5, in cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Orasului B.


Impotriva dispozitiei mai sus amintite, la data de 29.04.2020, reclamanta a formulat plangere prealabila catre parati, filele nr. 301- 304.


In drept, potrivit art. 51 din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, se retine ca "Functionarul public nemultumit de sanctiunea disciplinara aplicata o poate contesta, in conditiile legii, la instanta de contencios administrativ competenta ``.

Totodata, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 ``In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond . In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nici o formalitate ``.


Din interpretarea dispozitiilor legale mai sus amintite, rezulta ca pentru suspendarea executarii unui act administrativ, solicitata prin cererea adresata instantei competente pentru anularea actului, trebuie indeplinite patru conditii si anume, existenta actului administrativ, initierea procedurii de anulare a actului administrativ, precum si indeplinirea cumulativa a conditiei privind existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube, care astfel poate fi prevenita.


In ceea ce priveste primele doua conditii, acestea sunt indeplinite, respectiv existenta actului administrativ contestat - Dispozitia nr. 164/22.04.2020, precum si initierea de catre reclamanta a procedurii de anulare a actului administrativ contestat, conform plangerii prealabile depusa la parati, dosar file nr. 301- 304.


In ceea c e priveste cea de-a treia conditie, examinand sumar actele prezentului dosar, fara a fi posibila antamarea fondului litigiului partilor, instanta constata ca este indeplinita si conditia cazului bine justificat, in raport de definitia notiunii prevazute de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenta unor imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ contestat din urmatoarele considerente:


In acord cu sustinerile reclamantei, analizand in aparenta actele efectuate de catre comisia de disciplina, ce stau la baza dispozitiei contestate, instanta retine ca o mare parte din probatoriul administrat de catre comisie s-a realizat pe perioada starii de urgenta instituita pe intreg teritoriul Romaniei, incepand cu data de 16.03.2020, prin Decretul nr. 195/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 212 din 16 martie 2020, stare prelungita pe o perioada de inca 30 de zile, prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 311 din 14 aprilie 2020.


Asa cum rezulta din procesele-verbale privind lucrarile comisiei de disciplina, precum si din corespondenta partilor, filele nr. 404- 465, pe perioada starii de urgenta au fost audiati mai multi martori, s-au acordat reclamantei termene procedurale in care se puteau invoca eventuale aparari si s-a procedat totodata si la dezbaterea cazului, procedura administrativ-disciplinara fiind si finalizata in aceasta perioada, astfel cum rezulta din Raportul inregistrat sub nr. 2087/14.04.2020, filele nr. 165- 180.


Se mai retine ca pe toata perioada cercetarii administrative reclamanta a avut domiciliul numai in Rm. V., iar prin Dispozitia nr. 122/17.03.2020, fila nr. 257, angajatorul sau UAT Oras B. a dispus restrictionarea accesului intregului personal in sediul primariei, unde s-au desfasurat lucrarile comisiei, stabilind totodata ca, pe perioada starii de urgenta, reclamanta isi va desfasura activitatea profesionala la domiciliu, in regim de telemunca.


Pe parcursul cercetarii administrative efectuate, in timpul starii de urgenta, reclamanta a sesizat in mod repetat comisia sa nu continue procedura, conform corespondentei de la dosar filele nr. 193- 205, invocand faptul ca ii este afectat dreptul la aparare datorita imposibilitatii sale obiective de a asista la administrarea probatoriului, de a propune probe si de a se apara, in conditiile in care nici ea si nici mandatarul sau avocat, nu se puteau deplasa in Orasul B., ca urmare a limitarii dreptului de deplasare in alte localitati decat cea de domiciliu, pe perioada starii de urgenta.


Comisia de disciplina nu a dat curs cererilor reclamantei si a continuat administrarea probatoriul, acordand insa reclamantei o .termene procedurale in care aceasta putea propune probe noi, ce nu au fost solicitate in timpul audierilor, cu titlu de exemplu procesul verbal din data de 24.03.2020, fila nr. 421, prin care comisia a constatat audierea unui numar de opt martori si a acordat reclamantei un termen procedural de decadere, respectiv data de 6.04.2020, pana la care putea propune probe ce nu au fost solicitate in timpul audierilor din data de 24.03.2020.


In acest context, examinand sumar actele prezentului dosar, fara a fi posibila antamarea fondului litigiului partilor, instanta apreciaza ca, pe perioada starii de urgenta, Comisia de disciplina nu avut in vedere unul din principiile ce stau la baza activitatii acesteia si anume principiul garantarii dreptului la aparare, ce presupune, in esenta, ca functionarul public vizat de procedura administrativa are dreptul de a prezenta dovezi in apararea sa si de a fi asistat sau reprezentat in fata comisiei, pe parcursul intregii procedurii de cercetare administrativa.


Mai mult, cu privire la termenele procedurale acordate de catre Comisia de disciplina, in raport de dispozitiile art. 39 alin. 7 din H.G. nr. 1344/2007, instanta a apreciat ca aceasta nu a avut in vedere prevederile art. 41 din Decretul nr. 195/2020, potrivit carora toate termenele de decadere nu incep sa curga, iar daca au inceput sa curga, se suspenda pe intreaga durata a starii de urgenta.


Or, desi termenele procedurale acordate de catre comisie, reclamantei, pentru respectarea dreptului acesteia la aparare nu au inceput sa curga pe intreaga perioada a starii de urgenta, comisia a trecut la dezbaterea cazului, in lipsa reclamantei, la data de 8.04.2020, conform procesului verbal de la filele nr. 404- 408, precum si la finalizarea procedurii administrativ-disciplinare, sens in care s-a intocmit si Raportul inregistrat sub nr. 2087/14.04.2020, act ce sta la baza Dispozitiei nr. 164/22.04.2020, prin care s-a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantei cu sanctiunea constand in destituirea din functia publica detinuta (ce face obiectul prezentei cereri de chemare in judecata).


Astfel, in raport de considerentele mai sus amintite, instanta a retinut existenta unor imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ contestat de catre reclamanta.


In ceea ce priveste ultima conditie si anume paguba iminenta, instanta a retinut ca prin punerea in executare a actului contestat reclamanta este in situatia de a-si pierde locul de munca si implicit si veniturile necesare asigurarii traiului sau si al familiei sale, astfel ca aceasta poate suferi un prejudiciu greu de reparat in viitor.


Prin urmare s-a apreciat ca este indeplinita si aceasta din urma conditie, astfel ca masura temporizarii executarii actului administrativ contestat de reclamanta se impune fata de considerentele mai sus amintite.


Concluzionand, fara a mai fi necesar a analiza si celelalte motive invocate de catre reclamanta, in sustinerea cererii sale, contrar apararilor paratilor, instanta a retinut ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel ca cererea de suspendare a fost admisa si s-a dispus suspendarea executarii Dispozitiei cu nr. 164/22.04.2020, privind sanctionarea disciplinara a reclamantei cu sanctiunea destituirii din functia publica detinuta, pana la pronuntarea instantei de fond .


Impotriva sentintei au formulat recurs paratii Orasul B. si P.Orasului B_- S.R. a. , solicitand a dmiterea recursului asa cum a fost el formulat si respingerea cererii de suspendare a Dispozitiei Primarului nr. 164/22.04.2020 ca fiind nefondata.


In motivare se arata ca instanta de judecata, in ciuda aspectelor invederate prin intampinare, in situatia de fapt sustinuta cu inscrisurile depuse, a admis actiunea formulata de intimata, inlaturand in acest fel caracterul coercitiv al aplicarii masurii disciplinare, ceea ce contravine dispozitiilor legale in materie.


Ca orice forma a raspunderii juridice, si raspunderea disciplinara indeplineste un rol subsidiar pentru ca, in asigurarea ordinii de drept, ponderea principala o detine constiinta raspunderii, ca o caracteristica superioara a demnitatii si personalitatii.


Totodata, in doctrina s-a cristalizat opinia precum ca sanctiunea disciplinara este acea masura ``instituita pentru asigurarea respectarii regulilor ce permit functionarea serviciilor publice sau, vizand activitati supuse, prin lege, supravegherii administrative``.


Cu alte cuvinte, sanctiunile sunt forme ale raspunderii juridice represive, adica mijloace de constrangere aplicabile autorilor abaterilor disciplinare.


Ele au un caracter ``intimidant`` fata de cei ce le comit, urmarind, intr-un final, evitarea producerii pe viitor a unor fapte de acest gen. Deci, scopul sanctiunilor disciplinare este apararea ordinii de drept si educarea functionarilor de a actiona in spiritul respectarii si asigurarii acesteia, evidentiindu-se astfel atat caracterul represiv si coercitiv al sanctiunii, cat si cel preventiv-educativ. Ea vine sa pedepseasca un comportament gresit, o abatere disciplinara.


Prin urmare, inlaturand sanctiunea disciplinara pentru faptele savarsite in derularea raporturilor de serviciu de catre un functionar public pe motivul lipsirii de venituri de tip salarial, nu face decat sa creeze conditii propice pentru ca reclamanta sa comita din nou astfel de fapte, incalcand toate dispozitiile legale in materie.


Daca se au in vedere faptele pentru care a fost cercetata si sanctionata intimata, se poate observa ca acestea sunt in forma continuata, nefiind la prima abatere de acest fel, avand in vedere ca au mai fost aplicate si alte sanctiuni disciplinare.


Pe langa toate acestea, s-a aratat instantei ca potrivit dispozitiilor legale in materie, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru ca o cerere de suspendare a executarii unui act administrative sa fie admisa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1) Sa existe sesizarea prealabila, in conditiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, a autoritatii emitente a actului a carei suspendare se cere; 2) Sa existe un caz bine justificat care sa impuna suspendarea; 3) Evitarea unei pagube iminente, ca urmare a executarii actului.


In primul rand conditia existentei cazului bine justificat nu este indeplinita-potrivit art. 2, alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate sunt acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta actului administrativ, instanta trebuind sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/sau de drept care au capacitatea sa produca indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.


Or, in considerarea aspectelor invederate de recurenti, instanta de judecata a avut in vedere in mod eronat fapte care nu corespund cu realitatea privind Comisia de disciplina si cercetarea disciplinara a doamnei D.E.M.


Pornind de la H.G. nr. 1344/2007, comisiile de disciplina sunt structuri deliberative, fara personalitate juridica, independente in exercitarea atributiilor ce le revin, care au competenta de a analiza faptele functionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare si de a propune modul de solutionare, prin individualizarea sanctiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizarii, dupa caz, prevederile art. 41 din Decretul 195/2020 la care face referire instanta de judecata si care are aplicabilitate in domeniul justitiei nu se aplica si in ceea ce priveste activitatea Comisiei de disciplina.


Activitatea administratiilor publice locale nu a fost suspendata prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/16.03.2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei si nici prin Ordonanta Militara nr. 2/21.03.2020 privind masurile de prevenire a raspandirii Covid-19.


Instanta de judecata a interpretat in mod gresit Dispozitia nr. 122/17.03.2020 care priveste ``Masuri pentru limitarea raspandirii si prevenirii situatiilor de risc, cauzate de evolutia pandemiei cu noul coronavirus(SARS Cov-2), ce poate afecta siguranta, sanatatea si securitatea in munca a personalului Primariei orasului B_", in sensul ca a dispus restrictionarea accesului intregului personal in sediul primariei unde s-au desfasurat lucrarile comisiei, intrucat Dispozitia privea restrictionarea accesului in sediul Primariei si contactul direct al publicului cu personalul Primariei oras B., iar la art. 3 din dispozitie spune ca fac exceptie activitatile Compartimentului Registrului Agricol, Impozite si Taxe Locale si ale Casieriei care vor desfasura Program cu publicul numai la ghisee, in intervalul orar 8- 11.


Un alt aspect retinut in mod gresit de instanta de judecata este ca pe toata perioada cercetarii administrative intimata a avut domiciliul numai in municipiul Ramnicu V., dar cercetarea adminis trativa a intimatei s-a derulat pe o perioada mai lunga, inca din octombrie 2019 si pana in aprilie 2020.


Cercetarea disciplinara a intimatei, efectuata de catre Comisia de Disciplina din cadrul Primariei oras B. S-a efectuat cu respectarea H.G. nr. 1344/2007.


Termenele procedurale acordate de comisie numitei Danes E. au respectat intru totul dreptul acesteia la aparare, motiv pentru care intimata a avut in permanenta acces la dosar, a depus intampinare, a fost audiata in prezenta unui avocat, i-a fost acceptata lista de martori propusi si i-a fost acordat termen pentru propunerea de noi probe.


Instanta de judecata a inteles in mod gresit ca pe parcursul cercetarii administrative i-a fost afectat dreptul la aparare datorita imposibilitatii sale de a asista la audierea martorilor in acest caz pe perioada starii de urgenta, intrucat audierea martorilor propusi de intimata s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 39 alin. 1 din H.G. nr. 1344/2007 - "Persoana care a formulat sesizarea se audiaza separat de functionarul public a carui fapta a fost sesizata c a abatere disciplinara. La solicitarea uneia dintre parti si cu acordul celeilalte, audierea se poate realiza in prezenta persoanei care a formulat sesizarea si a functionarului public a carui fapta a fost sesizata"si art. 42 din H.G. nr. 1344/2007 care prevede ca "Audierea martorilor se face cu respectarea prevederilor art. 39. "


Astfel ca fiecarui martor audiat i s-a dat posibilitatea sa-si exprime acordul si respectiv dezacordul privind participarea intimatei Danes E.M. si a avocatei acesteia la audierea lor dupa cum se poate vedea din declaratiile martorilor atasate la dosar.


D.fiind ca niciun martor nu si-a exprimat acordul in privinta participarii intimatei si advocatului acesteia la audieri, nu a existat un motiv pentru a nu continua derularea audierilor martorilor propusi chiar de catre intimata.


Intimata nu s-a folosit de dreptul sau de a depune probe, chiar daca in intampinarea inregistrata la comisia de disciplina cu nr. 1/8.01.2020 face referire la o .inregistrari video si audio, acestea nu au fost depuse niciodata.


Chiar daca termenul pentru depunerea de noi probe acordat intimatei a inceput sa curga in perioada cand era decretata starea de urgenta, intimata avea posibilitatea sa formuleze si sa depuna noi documente in aparare, transmise prin email, fax etc.


Nu se poate vorbi de ingradirea dreptului la aparare al intimatei atata timp cat a avut mereu acces la dosar, i-au fost transmise in permanenta documentele care tin de Comisia de disciplina, a avut posibilitatea sa depuna lista cu martori in favoarea sa.


In sensul celor mentionate, Dispozitia nr. 164/22.04.2020 se bucura de prezumtia de legalitate, care la randul sau se bazeaza pe prezumtia de autenticitate si de veridicitate, avand la baza referatul nr. 2131/21.04.2020 intocmit de C.Resurse Umane din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orasului B., raportul Comisiei de Disciplina nr. 84/13.04.2020, intocmit cu ocazia finalizarii cercetarii disciplinare realizata cu privire la faptele savarsite de catre intimata D.E.M., dupa administrarea tuturor probelor solicitate de catre reclamanta, inclusiv audierea martorilor propusi de aceasta si a tuturor documentelor privind faptele repetate savarsite, care au fost calificate de catre comisia de disciplina ca fiind abateri disciplinare grave, prin efectul pe care l-au avut asupra activitatii Primariei B., prin perturbarea acesteia, prin timorarea angajatilor acesteia si chiar a cetatenilor prezenti in vederea rezolvarii diferitelor probleme.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. X/27.10.2005, a retinut faptul ca ``prezumtia de legalitate si de veridicitate de care se bucura actul administrativ determina principiul executarii acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el insusi titlu executoriu. A nu se executa actele administrative, care sunt emise in baza legii, echivaleaza cu a nu respecta legea, ceea ce intr-un stat de drept este de neconceput. Suspendarea executarii actelor administrative constituie, prin urmare, o situatie de exceptie care intervine cand legea o prevede, in limitele si conditiile argumentate``.


Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 defineste notiunea de paguba iminenta in art. 2 alin. (1) lit. s), ca fiind prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public .


Nici aceasta conditie nu este indeplinita in speta, dat fiind ca prejudiciul material viitor nu este probat, sens in care s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie prin Decizia nr. 442/30.01.2013, potrivit careia iminenta producerii unei pagube nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmatii facute.


Sustinerile intimatei conform carora executarea Dispozitiei nr. 164/22.04.2020 i-ar aduce un prejudiciu grav in sensul ca ar fi lipsita de mijloacele de trai zilnice, atat aceasta cat si fiul sau major, nu sunt de natura a proba prejudiciul suferit.


A admite faptul ca lipsirea de venituri de tip salarial ca urmare a aplicarii unei masuri disciplinare pentru faptele savarsite in derularea raporturilor de serviciu, de catre un functionar, este de natura a raspunde automat conditiei existentei prejudiciului material viitor si previzibil, nu poate avea decat efectul inlaturarii caracterului coercitiv al aplicarii masurii disciplinare, ceea ce contravine dispozitiilor legale in materie.


Inscrisurile depuse de intimata in dovedirea prejudiciului material viitor, constand in lipsirea de mijloace de trai pentru sine si fiul major, respectiv adeverinta nr. x/29.04.2020 eliberata de Administratia Finantelor Publice V. si adeverinta nr. 446/22.04.2020 eliberata de Universitatea Politehnica Bucuresti, din care rezulta ca fiul sau este student la zi, nu sunt de natura a proba faptul ca salariul reclamantei este singurul venit care le asigura traiul zilnic, in conditiile in care, in temeiul hotararii civile nr. 901/2019 a Tribunalului V., ramasa definitiva prin hotararea civila nr. 156/2020 a Curtii de Apel Pitesti, aceasta a incasat drepturi salariate in valoare de 25. 450 lei, iar potrivit Declaratiei de avere, reclamanta detine o avere impresionanta, constituita din imobile si terenuri.


Conditia sesizarii prealabile este singura conditie indeplinita de intimata, aceasta depunand in sustinerea cererii sale plangerea prealabila formulata in conditiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.


Se solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat si respingerea cererii de suspendare a Dispozitiei Primarului nr. 164/22.04.2020 ca fiind nefondata.


Intimata-reclamanta D.E_- M. a depus intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii atacate.


Se arata ca in cauzele ce au ca obiect litigii de munca, legiuitorul a stabilit ca forta probanta revine angajatorului (art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), or, in cauza in mod corect si motivat, temeinic si legal, instanta de fond a aratat in hotararea civila nr. 377/2020 ca recurentii-parati UATO B. si p.S.R. a. nu au putut demonstra prin probatoriul depus la dosarul cauzei cum ca nu ar fi fost indeplinite conditiile legale prevazute de legiuitor astfel incat Tribunalul V.sa suspende actul administrativ individual reprezentat de Dispozitia nr. 164/22.04.2020, ci dimpotriva, inscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre intimata (adresa nr. x/29.04.2020 eliberata de catre AJFP V., adeverinta nr. 446/22.04.2020 eliberata de catre Universitatea Politehnica Bucuresti, sentinta civila nr. 9927/20.12.1995) dovedesc cu prisosinta faptul ca prin nesuspendarea Dispozitiei nr. 164/22.04.2020 emisa de p.UATO B., intimatei i s-ar aduce prejudicii materiale viitoare si previzibile.


In ceea ce priveste conditia cazului bine justificat, conditie cu privire la care sustin recurentii parati nu ar fi fost indeplinita, intimata arata ca recurentii parati in aceeasi zi in care p. a fost obligat de catre instantele de judecata sa o reintegreze definitiv, prin dispozitia nr. 163/22.04.2020, a si emis Dispozitia nr. 164/22.04.2020 prin care UATO B. a destituit-o din nou, a doua oara.


Cercetarea disciplinara pe care au efectuat-o recurentii-parati "noaptea ca hotii"si in perioada Starii de urgenta decretata pe teritoriul Romaniei, in lipsa intimatei si in pofida st a ruintelor sale scrise (depuse la dosarul cauzei), este facuta netemeinic si nelegal, astfel incat sa fie destituita din nou.


Plangerea prealabila inregistrata la UATO B.sub nr. 2248/30.04.2020 formulata impotriva Dispozitiei nr. 164/22.04.2020, precum si existenta pe rolul Tribunalului V. a dosarului civil nr. x, arata indubitabil faptul ca au fost indeplinite conditiile necesare pentru suspendarea in conditiile art. 14 din Legea 544/2004 a Dispozitiei nr. 164/22.04.2020, precum si faptul ca in mod temeinic si legal Tribunalul V. a suspendat Dispozitia nr. 164/22.04.2020, pana la judecarea pe fond a cauzei.


Prin probatoriul administrat in cauza se poate demonstra ca sustinerile din recursul formulat de recurentii-parati sunt netemeinice si nelegale, iar motivarea hotararii civile nr. 377/2020 este temeinica si legala, astfel ca in mod corect Dispozitia nr. 164/22.04.2020 a fost suspendata pana la judecarea definitiva a procesului privind anularea acesteia, ce formeaza obiectul dosarului civil nr. x, aflat deja pe rolul Tribunalului V.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor de nelegalitate invocate, incadrate in drept in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Astfel, fara temei sustin recurentii ca in cauza nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.


Acest text de lege, care se aplica tuturor actelor administrative care . act normativ, prevede ca ``In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond .``


Rezulta, asadar, ca pentru suspendarea executarii unui act administrativ, pe langa cerinta initierii procedurii de anulare a actului administrativ (care se poate afla fie in faza administrativa prealabila, fie in faza judiciara), este necesar a fi intrunite, cumulativ, alte doua conditii: existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenita.


Aceste conditii sunt definite la art. 2 alin. 1 din Legea 554/2004, astfel:


s) paguba iminenta-prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public;


t) cazuri bine justificate - imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.


Cele doua conditii, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denota caracterul de exceptie al masurii suspendarii executarii actului administrativ, presupunand, asadar, dovedirea efectiva a unor imprejurari conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care sa fie de natura a argumenta existenta ``unui caz bine justificat`` si a ``iminentei producerii pagubei``.


Prin urmare, notiunea de caz bine justificat nu presupune o dovada de nelegalitate evidenta, deoarece aceasta ar echivala cu o prejudecare a fondului cauzei. In aprecierea criteriilor care trebuie avute in vedere in identificarea cazului bine justificat, instanta trebuie sa primeasca sustinerea existentei unui indiciu de nelegalitate a actului administrativ, a subzistentei unui argument juridic aparent valabil in ceea ce priveste nelegalitatea, urmand ca instanta de fond sa analizeze toate motivele de nelegalitate invocate, interpretare consacrata si pe cale jurisprudentiala.


Dispozitia nr. 164/22.04.2020 privind sanctionarea disciplinara a reclamantei cu destituirea din functia publica detinuta poate fi atacata potrivit art. 51 din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, conform caruia "Functionarul public nemultumit de sanctiunea disciplinara aplicata o poate contesta, in conditiile legii, la instanta de contencios administrativ competenta ``.


intr-adevar, si actele administrative prin care se aplica sanctiuni disciplinare (cum este cel a carui suspendare s-a solicitat) se bucura de prezumtia de legalitate, care, la randul sau, se bazeaza pe prezumtia de autenticitate si pe prezumtia de veridicitate, de unde rezulta principiul executarii din oficiu, intrucat actul administrativ este el insusi titlu executoriu. Ca urmare, masura suspendarii, ca operatiune juridica de intrerupere vremelnica a executarii actului, reprezinta o exceptie de la regula executarii din oficiu .


Prin recomandarea nr. R(89) 8/13.09.1985 a Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei s-a statuat ca in anumite circumstante, instantele pot dispune suspendarea executarii daca exista un argument juridic aparent valabil referitor la nelegalitatea actului, act de natura sa produca prin executarea lui pagube grav si dificil de reparat. Cu toate acestea, suspendarea efectelor actului administrativ continua sa ramana o situatie de exceptie, adoptarea acestei masuri fiind conditionata de indeplinirea cumulativa a cerintelor cazului bine justificat si a pagubei iminente.


Contrar sustinerilor recurentilor, in speta, sub aspectul cazului bine justificat, la o analiza sumara a Dispozitiei Primarului nr. 164/22.04.2020, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de parti, Curtea, in acord cu judecatorul fondului, apreciaza ca, aparent, sunt indicii suficiente, apte sa determine o indoiala serioasa in privinta legalitatii acestui act cel putin sub aspectul respectarii dreptului la aparare al intimatei-reclamante in cursul cercetarii disciplinare, fiind evident ca in pofida cererilor reclamantei de a nu se continua procedura, o mare parte din probatoriu a fost administrat de catre comisie in perioada starii de urgenta instituita pe intreg teritoriul Romaniei incepand cu data de 16.03.2020, prin Decretul nr. 195/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 212 din 16 martie 2020, stare prelungita pe o perioada de inca 30 de zile, prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 311 din 14 aprilie 2020.


Din procesele-verbale privind lucrarile comisiei de disciplina, precum si din corespondenta partilor (filele nr. 404- 465 dosar fond) rezulta ca pe perioada starii de urgenta, in absenta reclamantei si/sau a aparatorului acesteia, au fost audiati mai multi martori, s-au acordat reclamantei termene procedurale in care se puteau invoca eventuale aparari, procedandu-se, totodata, si la dezbaterea cazului, procedura administrativ-disciplinara fiind si finalizata in aceasta perioada, astfel cum rezulta din Raportul inregistrat sub nr. 2087/14.04.2020, (filele nr. 165- 180 dosar fond).


Comisia de disciplina a acordat termene procedurale in considerarea dispozitiilor art. 39 alin. 7 din H.G. nr. 1344/2007, facand abstractie de prevederile art. 41 din Decretul nr. 195/2020, potrivit carora toate termenele de decadere nu incep sa curga, iar daca au inceput sa curga, se suspenda pe intreaga durata a starii de urgenta (norme care nu fac distinctie intre procedurile judiciare si cele administrative), desi pe toata perioada cercetarii administrative, prin Dispozitia nr. 122/17.03.2020, angajatorul reclamantei UAT Oras B. a dispus restrictionarea accesului intregului personal in sediul primariei, unde s-au desfasurat lucrarile comisiei, stabilind, totodata, ca pe perioada starii de urgenta, reclamanta isi va desfasura activitatea profesionala la domiciliul sau din Rm. V., in regim de telemunca. Toate aceste aspecte, dar si apararile recurentilor in sensul ca cercetarea disciplinara ar fi fost efectuata de catre Comisia de Disciplina cu respectarea H.G. nr. 1344/2007, sau ca desi termenul pentru depunerea de noi probe acordat intimatei a inceput sa curga in perioada cand era decretata starea de urgenta, aceasta avea posibilitatea sa formuleze si sa depuna noi documente in aparare, transmise prin email, fax etc., ori ca ar fi avut mereu acces la dosar, fiindu-i transmise in permanenta documentele ce tin de comisia de disciplina, nu pot fi verificate in acest cadru procesual, urmand sa fie analizate de catre organul investit cu solutionarea contestatiei administrative, sau, dupa caz, de catre instanta de judecata .


Suspendarea executarii Dispozitiei nr. 164/22.04.2020 privind sanctionarea disciplinara a reclamantei cu sanctiunea destituirii din functia publica detinuta nu inlatura caracterul coercitiv al masurii disciplinare, caci masura are caracter temporar, urmand sa produca efecte doar pana la pronuntarea instantei de fond, dupa cum s-a mentionat expres si in dispozitivul sentintei recurate.


Contrar sustinerilor recurentilor, Curtea retine a fi dovedita si cerinta existentei unei pagube iminente pe care ar suporta-o intimata-reclamanta prin executarea Dispozitiei Primarului nr. 164/22.04.2020, prin care a fost destituita din functia publica de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradatia 5, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orasului B.


Executarea acestui act, prin raportare la veniturile realizate de catre intimata-reclamanta, este de natura a o lipsi pe aceasta de posibilitatea de a-si asigura mijloacele financiare necesare intretinerii ei si familiei sale (cu mentiunea ca are in intretinere un fiu care este student), imprejurare care, in mod neindoielnic, este de natura a-i cauza o paguba materiala a carei iminenta este evidenta, in conditiile in care dispozitia de sanctionare disciplinara poate fi pusa imediat in executare .


In concluzie, in cauza fiind indeplinite cerintele impuse de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, care au fost corect interpretate si aplicate de catre prima instanta, Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 496 Cod de procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.




PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge, ca nefondat, recursul formulat de paratii Orasul B. si P.Orasului B.- S.R. a. , ambii cu sediul in B., judetul V., impotriva Sentintei civile nr. 377/9.06.2020, pronuntata de Tribunalul V., Sectia a Ii-a civila- Complet specializat pentru cauze de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. x, intimata fiind reclamanta D.E.M.domiciliata in Ramnicu V., Cu domiciliul ales -, judetul V.


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti, Decizia nr. 675 din 15.07.2020


Citeşte mai multe despre:    functionar public    stare de urgenta    cercetare disciplinara    suspendare    ordin de destituire din functie    dreptul la aparare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiune impotriva unui fost functionar public pentru recuperarea prejudiciului produs in perioada in care a avut aceasta calitate
Pronuntaţă de: Decizia nr. 109/23 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 176/17.03.2020

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Institutie publica. Concurs pentru angajarea personalului contractual. Conditii de participare si criterii de selectie. Dispozitii legale aplicabile. Notiunile de �vechime in specialitatea studiilor absolvite� si �experienta profesionala si/sau in specialitate�. Activitate de voluntariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 993/11.11.2020

Concurs de numire in functie. Nepromovarea concursului si lipsa actului de numire in functie. Actiune in constatare a existentei raportului de serviciu. Autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 34/12 ianuarie 2021

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Legalitatea sanctiunilor contraventionale/amenzilor aplicate pe durata starii de urgenta, conform OUG 1/1999
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (I � in general)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea stabilirii persoanelor competente cu privire la raporturile de munca ale politistilor prin ordin de ministru
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964