Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Atitudinea necorespunzatoare si jignitoare a salariatului poate atrage concedierea disciplinara

Atitudinea necorespunzatoare si jignitoare a salariatului poate atrage concedierea disciplinara

  Publicat: 20 May 2021       1238 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin contestatia inregistrata la aceasta instanta la data de 17 septembrie 2018, sub nr. x contestatoarea F.E. a solicitat in contradictoriu cu intimata Directia G.de Asistenta S. si Protectia C.Sibiu, constatarea nelegalitatii si netemeiniciei dispozitiei de sanctionare nr. 757 din data de 13.08.2018 emisa de catre intimata, anularea acestei dispozitii, reintegrarea efectiva pe functia si postul ocupate la momentul concedierii; plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in calitate de salariat, despagubiri calculate de la data concederii pana la data reintegrarii efective si cheltuieli de judecata .

(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Dovada scrisa prin care
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Mntiunile, indicatiile, marcile sau denumirile comerciale,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Mntiunile, indicatiile, marcile sau denumirile comerciale,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea contestatiei se arata de catre contestatoare faptul a fost angajata la intimata mai bine de 10 ani in functia de psiholog in Serviciul Management de Caz pentru Asistenta Maternala din cadrul D. G. a. S. P. C Sibiu, pana la data de 13.08.2018, cand a fost concediata disciplinar. Se sustine de catre contestatoare ca nu a savarsit abaterile disciplinare care ii sunt imputate, nu a fost legal convocata pentru desfasurarea cercetarii disciplinare prealabile, in conformitate cu dispozitiile art. 62 alin. 2, art. 151 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), convocarea nu detaileaza clar si punctual abaterile disciplinare ce i se imputa, fapt ce a incalcat principiul protectiei salariatilor prevazut la art. 6 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si principiul dreptului la aparare prevazut de Constitutia Romaniei si de art. 6 din CEDO; astfel, nu a avut posibilitatea de a-si angaja un aparator si nici de a-si pregati toate probele necesare dovedirii nevinovatiei, ceea ce atrage nulitatea tuturor actelor de cercetare disciplinara.


Contestatoarea precizeaza ca decizia de concediere nu cuprinde toate mentiunile prevazute de dispozitiile art. 62 alin. 2 si art. 268 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv nu cuprinde descrierea faptei imputata, cu referire la prevederile Regulamentului de ordine interioara pe care le-a incalcat, iar continutul deciziei nu poate fi completat cu aspect consemnate in alte inscrisuri, respectiv sesizarea nr. x/21.05.2018, iar in cadrul deciziei contestate se precizeaza alte noua sesizari care au fost luate in discutie, insa nu au fost mentionate in convocare. Sustine contestatoarea ca sanctiunea nulitatii absolute intervine si in cazul in care nu s-au specificat motivele pentru care au fost inlaturate apararile sale. Precizeaza ca pentru declansarea raspunderii disciplinare este nevoie de savarsirea unei abateri de la disciplina muncii, ori in speta nu sunt intrunite elementele constitutive care antreneaza o astfel de raspundere: subiectiv, obiectiv, latura obiectiva si latura subiectiva, sustinand ca si-a indeplinit toate atributiile mentionate in fisa postului, a respectat Codul Deontologic al psihologilor si Legea nr. 213/2004 a psihologului, fapt dovedit si de calificativele obtinute, asa cum rezulta din fisele de evaluare anuale, unde a fost notata cu calificativul ``foarte bine`` si a avut un comportament corespunzator atat fata de colegi, cat si fata de sefi, fapt ce rezulta si din adeverinta nr. 569/05.09.2018, fiind detasata la Asociatia Diakoniewerk International.


In ceea ce privesc faptele ilicite savarsite, se sustine de catre contestatoare ca in incidentul din data de 18.05.2018 care i se imputa, nu a existat o cearta, au fost doar simple afirmatii din partea sefei P.M. si a colegei Iboiko D., iar incidentul din data de 21.05.2018, in care a fost acuzata ca a adresat injurii doamnei P.M., precizeaza ca au fost simple discutii pe cazuri si nu jigniri. Contestatoarea sustine ca in activitatea ei nu se poate vorbi de lipsa interesului atata timp cat si-a indeplinit toate atributiile, in toata activitatea nu a avut sesizari si nici sanctionari referitoare la un comportament neadecvat fata de copii si asistentii maternali; astfel, lipseste latura subiectiva ca si conditie a angajarii raspunderii disciplinare, intrucat nu se face vinovata de nici una din abaterile pretinse.


Contestatoarea sustine ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile privitoare la raspunderea disciplinara, cu atat mai mult una de gravitate maxima cum este cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, nefiind respectate dispozitiile privind individualizarea in concret a sanctiunii, asa cum prevad dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In probatiune, contestatoarea a solicitat inscrisuri, interogatoriu si martori .


Intimata, prin intampinarea formulata, a solicitat respingerea contestatiei aratand ca Decizia nr. 757/13.08.2018 de desfacere a contractului individual de munca este sustinuta de mai multe imprejurari in care contestatoarea a avut un comportament de defaimare, etichetare negativa, dispret, atitudine de superioritate, comportamente sfidatoare fata de cei cu care vin in contact, lipsa de respect fata de colegi, nu si-a respectat sau a depasit atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului.


Sustine intimata faptul ca la data de 18.05.2018 contestatoarea a generat un conflict intre o colega si sefa serviciului, P.M., folosind un limbaj licentios fata de acestea, atitudine jignitoare care s-a mentinut fata de sefa serviciului si in data de 21.05.2018 cand se afla in biroul acesteia, la aceste fapte adaugandu-se si refuzul, in repetate randuri, de a participa la sedintele de caz periodice, la monitorizarea cazurilor in teren, precum si faptul ca o parte din copii si asistenti maternali au fost insultati si jigniti, majoritatea acestora reclamand lipsa de sprijin si consiliere profesionala. Intimata arata ca salariata a fost convocata in scris pentru audiere cu 7 zile calendaristice inainte de termenul fixat, convocarea continand toate elementele prevazute de dispozitiile art. 251 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si i s-a adus la cunostinta faptul ca are posibilitatea de a fi asistata de un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de un reprezentant al sindicatului, insa a refuzat din motive financiare si nu este membru de sindicat. Se sustine de catre intimata faptul ca pe parcursul audierii contestatoarea nu a prezentat interes fata de administrarea probelor sau de a oferi raspuns la intrebarile adresate de comisie, avand o atitudine reticenta, agresiva, rastalmacind cea mai mare parte a intrebarilor. Intimata considera ca a respectat dispozitiile art. 248, respectiv 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care prevad aplicarea graduala a sanctiunilor in raport cu gravitatea abaterii savarsite de catre contestatoare, astfel justificandu-se aplicarea celei mai severe sanctiuni.


In probatiune intimata a solicitat inscrisuri, martori si inregistrarea audio.


Contestatoarea a formulat raspuns la intampinarea depusa de catre intimata aratand faptul ca in convocarea la cercetarea disciplinara se vorbeste de sesizarea nr. x/21.05.2018 si nu de alte sesizari, astfel continutul decizie de sanctionare nu poate fi completat cu alte inscrisuri, iar declaratiile martorilor nu sunt reale, facand vorbire de competenta materiala a contestatoarei, desi nu au o pregatire in domeniu . In ceea ce priveste atributiile de serviciu, se sustine de catre contestatoare faptul ca si le-a indeplinit in totalitate in concordanta cu fisa postului, cu Regulamentul intern, Legea nr. 477/2004 si Legea nr. 213/2004.


Din intreg probatoriul administrat in cauza instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Contestatoarea a fost angajata DGASPC Sibiu in functia de psiholog in cadrul Serviciului Management de Caz pentru Asistenta Maternala, iar prin dispozitia de sanctionare nr. 757 din data de 13.08.2018 emisa de catre intimata Directia G.de Asistenta S. si Protectia C.Sibiu s-a dispus sanctionarea disciplinara a contestatoarei F.E.cu desfacerea contractului individual de munca, motivat de faptul ca in repetate randuri a avut un comportament de defaimare, etichetare negativa, dispret, atitudine de superioritate, comportamente sfidatoare fata de cei cu care vin in contact, lipsa de respect fata de colegi, nu si-a respectat sau a depasit atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului.


Contestatoarea considera ca nu a fost legal convocata pentru desfasurarea cercetarii disciplinare prealabile, in conformitate cu dispozitiile art. 62 alin. 2, art. 151 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fata de imprejurarea ca in convocare nu se detaileaza clar si punctual abaterile disciplinare ce i se imputa, apreciind ca astfel a fost incalcat principiul protectiei salariatilor prevazut la art. 6 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si principiul dreptului la aparare prevazut de Constitutia Romaniei.


Conform dispozitiilor art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. (2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salaria tul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. (4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``


Avand in vedere probatoriul administrat, instanta apreciaza sustinerile contestatoarei ca fiind nefondate avand in vedere faptul ca aceasta a fost convocata in scris pentru audiere cu 7 zile calendaristice inainte de termenul fixat, in convocarea facuta prin adresa nr. x/85/09.07.2018 fiind cuprinse elementele necesare desfasurarii cercetarii prealabile prevazute de dispozitiile art. 251 alin. 2 Codul Munci, inclusiv obiectul cercetarii, respectiv incalcarea codului de conduita si nerespectarea atributiilor de serviciu stabilite prin fisa postului.


Contestatoarea s-a prezentat la sedinta comisiei organizata in data de 16.07.2018 si a solicitat un termen pentru a formula raspuns la intrebarile comisiei, depunand ulterior pozitia sa in scris, in data de 24.07.2018. In aceste conditii, nu se poate sustine o incalcare a dreptului la aparare sau imprejurarea ca nu ar fi cunoscut in detaliu faptele ce i se imputa, chiar daca in convocarea pentru desfasurarea cercetarii disciplinare s-a indicat ca numar de referinta al sesizarii angajatorului doar nr. x/21.05.2018, iar in cadrul deciziei contestate se precizeaza alte noua sesizari care au fost luate in discutie.


Din contra, modalitatea de desfasurare a cercetarii prealabile a scos in evidenta informarea contestatoarei cu privire la toate abaterile disciplinare imputate si acordarea unui termen pentru pregatirea apararii, fapt ce i-a permis acesteia posibilitatea de a formula si un punct de vedere scris. In aceste conditii, exigentele prevederilor art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) au fost respectate, astfel ca nu se pune problema incalcarii dreptului la aparare al salariatului.


Instanta gaseste a fi neintemeiat si cel de-al doilea motiv al contestatiei, legat de nerespectarea dispozitiilor art. 62 alin. 2 si art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Potrivit acestor dispozitii, ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Analizand dispozitia de sanctionare prin raportare la criticile aduse continutului acesteia, instanta apreciaza ca aceasta cuprinde o descriere suficienta a faptelor ce constituie abateri disciplinare, permitand nu doar salariatului sa cunoasca abaterile pentru care a fost cercetat disciplinar si sanctionat, dar si instantei de judecata sa faca verificari privind existenta faptelor si a gravitatii lor, precum si sa aprecieze daca sanctiunea aplicata este corect individualizata. Prin urmare, vazand si raportul comisiei de cercetare disciplinara intocmit la 10.08.2018 (f. 32- 35), dar si declaratia data de contestatoare in sedinta din 16.07.2018 (f. 49- 50) si punctul de vedere al contestatoarei formulat in scris la 24.07.2018 (f. 37- 38), instanta constata ca in decizia de sanctionare s-au retinut acele abateri puse in discutie in cadrul cercetarii disciplinare cu ocazia convocarii salariatului, situatie in care nu se poate retine lipsa unei descrieri a faptelor ce constituie abateri disciplinare.


De asemenea, se constata ca in cuprinsul dispozitiei atacate, la art. 3, au fost indicate si prevederile Regulamentului Intern al DGASPC ce au fost incalcate, precum si cele ale Codului de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice si cele ale fisei postului, astfel ca nici din acest punct de vedere criticile formulate nu sunt intemeiate.


In ceea ce priveste temeinicia dispozitiei de sanctionare, instanta are in vedere dispozitiile art. 247 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora ``Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.``


In speta, la baza emiterii dispozitiei au stat o .sesizari ale celorlalti salariati ai DGASPC (64- 77) prin care se reclama un comportament general neadecvat al contestatoarei in relatiile de natura profesionala, in sensul ca aceasta ar fi adus jigniri si insulte, constatandu-se totodata o lipsa de comunicare si colaborare profesionala, crearea unor stari conflictuale cu colegii si colaboratorii.


Din cuprinsul raportului de cercetare disciplinara rezulta ca faptele reclamate au fost verificate de comisia de cercetare disciplinara prin ascultarea punctului de vedere si al altor angajati ai directiei, nefiind de neglijat nici pozitia adoptata de contestatoare cu ocazia cercetarii prealabile, fiind retinut in cuprinsul raportului ca ``a avut o atitudine agresiva, reticenta, provocatoare, revendicativa si foarte suspicioasa a€¦ manifestand un comportament neadecvat fata de membrii comisiei si atitudine lipsita de respect si buna credinta``.


Din cuprinsul declaratiilor date de acesti salariati se desprinde, in esenta, aceeasi concluzie cu privire la comportamentul contestatoarei in relatia cu colegii sai, imprejurare ce determina instanta sa prezume ca si cele sesizate de seful serviciului, d-na P.M., prin sesizarea nr. x/21.05.2018, de la care a pornit intreaga cercetare disciplinara, sunt reale, fiind reclamant la acel moment ca doamna F.E.``a avut din nou un comportament iesit din comun, lipsit total de respect si bun simt`` fata de seful serviciului.


Instanta are in vedere si imprejurarea ca reclamanta contestatoare a mai fost sanctionata pentru atitudini similare fata de colegii sai, mai intai cu avertisment si apoi cu reducerea cu 10% a salariului pe o perioada de 3 luni (f. 83- 90), imprejurari ce au relevanta si sub aspectul individualizarii sanctiunii aplicate, fiind corecta concluzia comisiei de cercetare disciplinara ca sanctiunile disciplinare aplicate anterior, aproximativ pentru aceleasi abateri disciplinare nu si-au atins scopul coercitiv si sanctionator (f. 36)


Prin urmare, avand in vedere relatiile profesionale ale contestatoarei, in ansamblul lor, instanta apreciaza ca angajatorul a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora: ``Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea g.in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. ``


Astfel, atitudinea necorespunzatoare si jignitoare a contestatoarei in relatiile cu ceilalti angajati ai serviciului justifica gravitatea sanctiunii aplicate, mai ales ca functia pe care a ocupat-o implica nu numai competente profesionale deosebite, dar si abilitati de comunicare si relationare superioare oricarui alt salariat din cadrul intimatei.


Raportat acestora, instanta apreciaza ca sunt indeplinite elementele raspunderii disciplinare iar sanctiunea aplicata a fost corect individualizata, motiv pentru care contestatia va fi respinsa, apreciindu-se legala si temeinica sanctiunea de desfacere a contractului individual de munca al contestatoarei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Respinge actiunea formulata de catre contestatoarea F.E. domiciliata Sibiu, jud. Sibiu, cu domiciliul procesual ales la avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) D.N.C., cu sediul la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) D.C.din Sibiu, cod fiscal nr. x in contradictoriul cu intimata Directia G.de Asistenta S. si Protectia C.Sibiu, Cod fiscal x, jud. Sibiu.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare . Apelul se depune la Tribunalul Sibiu.


Pronuntata azi 05.02.2019, cu votul consultativ al asistentilor judiciari si pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 43 din 05.02.2019


Citeşte mai multe despre:    abatere disciplinara    concediere disciplinara    comportamentul general in serviciu    atitudinea necorespunzatoare a salariatului    Codul muncii    Legea 53/2003   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Criteriile stabilirii salariului de baza in privinta personalului platit din fonduri publice. Complexitatea si importanta activitatii desfasurate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 805/A din data de 31 mai 2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017



Articole Juridice

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Concedierea disciplinara pentru o fapta savarsita in afara programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neinlaturarea raspunderii disciplinare de o hotarare penala de achitare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu