Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Efectele nulitatii retroactiveaza pana la momentul emiterii deciziei de concediere, printr-o fictiune a legii prezumandu-se existenta neintrerupta a raportului de munca dintre parti

Efectele nulitatii retroactiveaza pana la momentul emiterii deciziei de concediere, printr-o fictiune a legii prezumandu-se existenta neintrerupta a raportului de munca dintre parti

  Publicat: 04 Jun 2021       537 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalul Ialomita Sectia Civila in Dosarul nr. x la data de 23.08.2017 sub nr. x reclamanta M.T.domiciliata in Tandarei, sos. Bucuresti, E, jud. Ialomita, avand CNP x a chemat in judecata parata C.Tandarei, cu sediul in Tandarei, jud. Ialomita, inregistrata la Registrul comertului sub nr. Cx, avand CUI RO2083371, pentru ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta in cauza sa se dispuna anularea Deciziei de concediere nr. 376/28.07.2017 emisa de parata, obligarea paratei la plata unei despagubiri egala cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta pana la reintegrarea efectiva in functia detinuta anterior concedierii si anume „gestionar”, reintegrarea in functia detinuta anterior precum si obligarea paratei la plata daunelor morale provocate, in cuantum de 5.000 lei, cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta cerinte si indatoriri specifice impuse organismelor prestatoare in fiecare sector al serviciilor publice de catre legiuitor sau de catre autoritatile administratiei publice competente cu reglementarea, autorizarea sau gestiunea serviciului public respectiv.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana sau grup de persoane care desfasoara anumite activitati conform obiectului de activitate si cu care banca intra in contact.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in cap.VII, t.V, C. proc. pen., partea generala, constau in diverse incalcari desavarsite in cursul procesului penal,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Prin Sentinta civila nr. 1020/16.09.2019, pronuntata de Tribunalul Ialomita Sectia Civila in Dosarul nr. x a fost resp insa cererea formulata de reclamanta M.T.in contradictoriu cu parata C.Tandarei.


Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Prin cererea de la fila 20 din dosarul cauzei, parata a solicitat suspendarea judecatii in prezenta cauza, pana la solutionarea definitiva a cauzei nr. x*, avand in vedere faptul ca prin decizia civila nr. 4377/18.09.2017 Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul declarat impotriva Sentintei civile nr. 592/24.04.2017 pronuntata de Tribunalul Ialomita, dispunandu-se rejudecarea cauzei pe fond .


Aceeasi solicitare de suspendare a judecatii in prezenta cauza a formulat-o si reclamanta, prin cererea de la fila 24 din dosar.


Prin incheierea de sedinta din data de 13 decembrie 2017, in baza art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila, instanta a dispus suspendarea judecatii cauzei privind pe reclamanta M.T.in contradictoriu cu parata C.Tandarei - Societate Cooperativa, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. x*, intrucat impotriva reclamantei anterior fusese emisa o alta decizie de concediere in baza acelorasi raporturi de munca, aceasta din urma decizie fiind contestata in dosarul x*.


Prin incheierea din data de 04 martie 2019, cauza a fost repusa pe rol din oficiu, avand in vedere ca nu mai subzista cauza de suspendare, fiind pronuntata Sentinta civila nr. 425 din 26.03.2018 in Dosarul nr. x*, mentinuta de C.prin respingerea ca nefondata a apelului declarat de apelanta M.T., mentinandu-se ca legala si temeinica decizia de concediere a reclamantei nr. 227/04.07.2016 emisa de parata, instantele constatand definitiv ca reclamanta a refuzat sa se prezinte la locul de munca si sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu asumate prin fisa postului si contractul de munca, fara sa aiba motive temeinicie.


Intrucat decizia de sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca nr. 376/2017 contestata in prezenta cauza, a fost emisa dupa reintegrarea reclamantei dispusa prin Sentinta civila nr. 592/24.04.2017 pronuntata in primul ciclu procesual in dosarul x in care s-a contestat concedierea dispusa prin Decizia nr. 227/04.07.2016, in final instantele de judecata au statuat ca fiind temeinica si legala concedierea reclamantei, aparatorul paratei a sustinut ca decizia de concediere contestata in prezenta cauza ar fi caduca.


La termenul de judecata din 04 martie 2019 instanta, dupa ce a pus in discutia contradictorie a partilor apararea paratei in sensul ramanerii contestatiei fara obiect pentru ca a intervenit caducitatea deciziei de concediere contestata in cauza, a constatat ca nu poate fi vorba de caducitatea acesteia, asa cum a mentionat si aparatorul reclamantei, odata ce actul respectiv a fost inscris si in REVISAL, dat fiind si specificul raporturilor de munca, dar si faptul ca motivul concedierii nu a fost mentinerea primei concedieri ca legale si temeinice de catre instantele de judecata, in cel de-al doilea ciclu procesual, ci ``ABSENTE NEMOTIVATE LA LOCUL DE MUNCA``.


Reclamanta M.T. a invocat nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca emisa de parata nr. 376/2017, pentru lipsa motivarii in drept si a neindicarii instantei competente in a solutiona o eventuala contestatie impotriva acestui act.


Asadar, Tribunalul a analizat conditiile de forma si de fond ale deciziei de sanctionare.


art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede sub sanctiunea nulitatii absolute, ca in decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare se cuprind in mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, termenul in care sanctiunea poate fi contestata si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Procedand la examinarea deciziei contestate, a reiesit ca aceasta indeplineste conditiile de forma expres prevazute de textul de lege anterior invocat, respectiv in cuprinsul Deciziei de sanctionare disciplinara nr. 376 din 28.07.2017 emisa de parata a fost mentionat temeiul de drept al concedierii, respectiv dispozitiile art. 61 lit. a), art. 267, art. 268 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in baza caruia reclamantei i s-a aplicat sanctiunea disciplinara a desfacerii contractului individual de munca . Abaterea disciplinara savarsita de reclamanta a constat in fapt in - absente nemotivate de la locul de munca - in drept fiind incalcate prevederile art. 8 Cap II din Regulamentul Intern. Prin urmare, motivul de nulitate constand in lipsa motivarii in drept, nu este fondat, urmand a fi respins, ca nefondat.


Referitor la exceptia nulitatii absolute a Deciziei nr. 376 din 28.07.2017 emisa de parata C.Tandarei -Societate Cooperativa, in raport de dispozitiile art. 252 alin. 2 lit.``f) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca parata nu a indicat instanta competenta la care poate fi contestata decizia, Tribunalul nu a putut retine ca fiind fondata exceptia nulitatii deciziei de sanctionare, atata timp cat reclamanta nu a fost lezata in drepturile sale de lipsa acestei mentiuni in cuprinsul deciziei, formuland cererea de chemare in judecata in termenul legal si la instanta competenta material si teritorial, astfel cum s-a adresat impotriva primei concedieri, in dosarele x si x*.


Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut ca reclamantei i se imputa faptul ca a absentat nemotivat la locul de munca din data de 06.06.2017. Reclamanta s-a aparat in sensul ca reangajarea sa s-a facut pe o alta functie, cea de lucrator comercial, desi anterior detinuse functia de gestionar. Altfel spus, neprezentarea la locul de munca nu ii este imputabila, iar concedierea sa nu a fost legala.


De altfel, din probatoriul administrat in cauza (inscrisuri si martori) a rezultat ca aceasta ca s-a prezentat la locul de munca, ramanand in autoturismul cu care a venit, neintrand in sediul social, fiind invitata, in prealabil, pentru efectuarea protectiei muncii (imprejurare rezultata din atat din depozitiile martorilor dar si din adresa nr. 234/26.05.2017), desi angajatorul parat i-a comunicat in scris (in acest sens a se vedea adresa nr. 210/05.05.2017) ca ``In nomenclatorul C.nu exista functia de gestionar, asa incat nu puteti fi reincadrata intr-o astfel de functie. Ultima functie detinuta de dumneavoastra inainte de emiterea deciziei de concediere era aceea de lucrator comercial, cu codul x, asa cum apare in C., asa cum rezulta si din fisa postului dumneavoastra, insusita prin semnatura . Ca urmare, in cazul in care termen de 3 zile de la primirea prezentei adrese nu va veti prezenta la sediul societatii pentru preluarea functiei de lucrator comercial, nu vom mai raspunde vreunei alte adrese, vom constata lipsa nejustificata si vom actiona in consecinta, potrivit prevederilor Codului Muncii.``.


Tribunalul a retinut ca potrivit art. 247 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.``


Din interpretarea acestor dispozitii rezulta elementele esentiale, definitorii, ale raspunderii disciplinarea, fara a caror existenta cumulata nu poate exista o atare raspundere, sunt urmatoarele: calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite, savarsirea faptei cu vinovatie, un rezultat daunator si in legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat.


Totodata, Tribunalul a retinut ca in conformitate cu prevederile art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``1) relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte; 2) pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca``.


In planul raportului juridic de munca, relatiile sociale de munca, ordinea si disciplina in procesul muncii, se transpun in obligatii de serviciu asumate prin contractul de munca, sintetizate, la randul lor, in obligatia generica de a respecta cu strictete ordinea interioara a unitatii, disciplina muncii, or in cauza pendinte, reclamanta tocmai aceste aspecte le-a nesocotit, refuzand sa se prezinte la locul de munca, invocand motive care nu s-au sustinut probator si astfel neindeplinindu-si sarcinile de serviciu asumate prin fisa postului si contractul de munca .


Motivul invocat de reclamanta pentru a justifica neprezentarea la locul de munca este nerelevant din punct de vedere juridic, deoarece aceasta avea posibilitatea de a contesta modificarea locului de munca ori a functie si in nici un caz de a refuza sa se prezinte la locul de munca si sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu . Mai mult, faptul ca reclamanta nici macar nu a coborat din masina, aceasta fiind singura sa ``tentativa`` de a se prezenta la serviciu, denota in mod evident refuzul sau de a se prezenta la locul de munca .


Asa fiind, pentru considerentele expuse, a respins contestatia formulata de reclamanta M.G.in contradictoriu cu parata C.Tandarei, impotriva deciziei de concediere nr. 376 din 28 iulie 2017.


Potrivit principiului de drept accesorium sequitur principale, (accesoriul urmeaza principalul), instanta a respins si celelalte cereri accesoriii si incidentale in raport solutia de respingere a petitului principal vizand decizia de sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat reclamanta M.T., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 22, 413 alin. 1, art. 466 alin. l Cod pr. civila, art. 61 lit. a, art. 252 alin. 3 si 4 si 278 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In sustinerea apelului, apelant a arata ca la data de 28.07.2017 i s-a desfacut contractul de munca nr. 495 din 01.07.1999.


A invocat nulitatea absoluta a deciziei de concediere, aceasta nefiind motivata in drept si neavand indicata instanta competenta la care decizia poate fi contestata, incalcandu-se astfel dispozitiile imperative ale art. 252 alin. 2 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Instanta de fond in mod gresit a respins exceptia invocata.


De altfel, si Curtea Constitutionala, investita cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 268 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actual art. 25 2, aprobat prin Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a stabilit in mod constant c a mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a unei sanctiuni disciplinare au rol ul de a-l informa corect si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, aceste mentiuni fiind necesare si pentru instanta de judecata pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate (deciziile nr. 383/2005, nr. 58/2007, nr. 319/2007 si nr. 654/2007 ale Curtii Constitutionale).


Pe fond considera ca in mod nelegal instanta a respins contestatia sa atata vreme cat functia detinuta anterior si inregistrata in Cartea de munca este gestionar, iar actul aditional a fost modificat unilateral de intimata, pe exemplarul aflat in posesia sa a aceluiasi act aditional nefiind trecuta functia de lucrator comercial, fapt pentru care a formulat si o plangere penala.


Arata ca s-a prezentat la sediul unitatii dar conducatorul unitatii nu au dorit sa il reincadreze in functia detinuta anterior si i-au adresat cuvinte injurioase.


Decizia de reintegrare, dupa cum se poate observa nu a fost semnata si i-a fost adusa la cunostinta odata cu convocarea pentru cercetarea disciplinara.


Nici situatia de fapt retinuta de instanta din probatoriul administrat, respectiv declaratii de martori nu este conforma cu realitate, declaratiile de martori fiind interpretate subiectiv.


Pentru toate aceste motive solicita admiterea apelului, anularea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.


Intimata C.Tandarei, la data de 11.11.2019 a depus Intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca neintemeiat.


Arata ca, prin cererea de chemare in judecata reclamant a M.T.t a a solicitat anularea D eciziei de concediere nr. 376/28.07.2017 emisa de C.T a ndarei, prin care s-a dispus concedierea sa pentru savarsirea abaterii disciplinare constand in neprezentarea la locul de munca .


In urma administrarii probatoriului, instanta de fond, prin Sentinta civila nr. 1020/16.09.2019, a respins cererea reclamantei, ca neintemeiata, retinand faptul c a decizia de concediere este justificata, in conditiile in care, dupa ce a fost reangajat a, reclamanta nu s-a prezentat la locul de munca .


Impotriva Sentintei civile nr. 1020/16.09.2019, reclamanta a declarat apel, prin care au fost aduse critici privind solutionarea nulitatii absolute a deciziei de concediere, iar pe fond ca situatia de fapt a fost retinuta gresit.


In opinia sa, solutia Tribunalului este judicioas a si reflect a probatoriul administrat.


Abaterea disciplinara este corect retinuta in decizia de concediere, in conditiile in care reclamanta nu s-a prezentat la locul de munca, probele administrate fiind elocvente in acest sens, chiar reclamanta recunoscand aceasta imprejurare.


A aratat ca in aceleasi imprejurari a fost concediat si sotul sau, M.G., care, la randul sau a contestat decizia, invocand aceleasi critici, iar Tribunalul Ialomita i-a respins cererea (dosar nr. x).


Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a invocat nulitatea absoluta a deciziei de concediere, pe considerentul ca aceasta ar fi nemotivata in drept si ca nu prevede instanta unde decizia poate fi atacata. De asemenea, referitor la abaterea retinuta in decizia de concediere, se sustine ca locul de munca unde trebuia reintegrata era ca gestionar si nu lucrator comercial si ca s-ar fi prezentat la locul de munca, insa conducatorul unitatii a refuzat sa o reincadreze. De asemenea, a sustinut ca s-a prezentat si in fata comisiei de cercetare a abaterii disciplinare.


Reclamanta sustine contrariul celor aratate in actele intocmite de C.Tandarei, ignorand tot ceea ce comisia de cercetare a abaterii disciplinare a stabilit. Este neindoielnic faptul ca reclamanta nu a dorit sa se prezinte la locul de munca, referatul nr. 277/16.06.2017, inso tit de pontajele salariatilor, fiind elocvente in acest sens. De altfel, reclamanta nu mai avea vreun interes de a se prezenta la locul de munca, in conditiile in care aceasta, impreuna cu sotul sau, detin firma Alexmod . activitati de carmangerie si de alimentatie publica in Orasul Tandarei.


Pentru ca anterior acestui litigiu, a mai existat o alta cauza, de aceeasi natura, situatia sotilor M. a fost dezbatura si in Adunarea Generala a membrilor cooperatori din data de 25.07.2017, care a hotarat desfacerea contractelor de munc a ale celor doi salariati.


Apelanta-reclamanta, desi convocat a, asa cum a si recunoscut dealtfel la interogatoriu, nu s-a prezentat in fata comisiei de cercetare a abaterii disciplinare, imprejurare consemnata de comisie in procesul-verbal intocmit.


Apararile reclamantei nu sunt intemeiate si sunt contrazise cu probe si cu argumente logice. Daca reclamantei i-ar fi fost ingradit dreptul la munca, in contextul in care detinea un titlu executoriu privind repunerea in functie, aceasta avea la indemana sesizarea ITM Ialomita, dar si depunerea unei plangeri penale pentru neexecutarea hotararii judecatoresti Reclamanta nu a depus nicio dovada in acest sens, ceea ce demonstreaza netemeinicia sustinerilor sale.


C.Tandarei a fost obligata sa o reangajeze pe reclamant a, in urma Sentintei civile nr. 592/24.04.2017 dat a de Tribunalul Ialomita, in Dosarul nr. x, prin care decizia de concediere nr. 227/04.07.2016 a fost anulata. In urma apelului, sentinta a fost desfiintata, iar cauza trimisa spre rejudecare, unde, de aceasta data, cererea reclamantei a fost respinsa definitiv (a se vedea Sentinta civila nr. 425/F/26.03.2018, mentinuta prin decizia civila nr. 3864/03.10.2018).


Fiind solutionata definitiv cauza prin care societatea cooperativa fusese obligata la reangajarea reclamantei, decizia de reangajare nr. 257/02.06.2017 nu-si mai putea produce efecte . Pentru acest motiv a invocat caducitatea deciziilor emise ulterior, respectiv cea de reangajare si apoi cea de concediere . Ca orice cauza de ineficacitate, caducitatea lipseste actul juridic de efectele sale firesti. Ea este insa mai radicala decat celelalte cauze de ineficacitate, deoarece exclude, in principiu, orice efect al actului.


In aceste imprejurari, raporturile de munca au incetat definitiv la data de 04.07.2016, iar decizia de concediere nr. 376/28.07.2017 nu mai avea obiect .


Desi a aratat in fata instantei de fond aceasta imprejurare, Tribunalul a respins argumentele.


In opinia sa, chiar daca s-ar fi admis contestatia, era evident ca reclamanta nu mai putea fi reangajat a, intrucat motivul reangajarii sale nu mai exist a, tinand seama de hotararile judecatoresti pronuntate in cauza, prin care a fost validat a prima decizie de concediere .


Fata de toate aceste considerente, apreciaza ca apelul reclamantei M.T.ta este neintemeiat, sens in care solicita respingerea si obligarea la plata cheltuielilor de judecata .


In d rept, a invocat dispozitiile art. 205 C od procedura civila.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 476- 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Cu privire la apelul formulat de apelanta M.T.impotriva Sentintei civile nr. 1020/16.09.2019, pronuntata de Tribunalul Ialomita, Completul specializat, Conflicte de munca si asigurari sociale, instanta de apel va retine ca acesta este fondat urmand a fi admis avand in vedere urmatoarele consideratii:


Cu privire la motivul de apel privind nulitatea hotararii atacata cu apel pentru necercetarea fondului cauzei si solicitarea apelant e i reclamant e de anulare a sentintei si de trimitere a cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, instanta de apel o gaseste neintemeiata, pentru urmatoarele motive:


Dispozitiile art. 480 alin. 3 Cod procedura civila sunt aplicabile numai in situatia in care instanta nu a intrat in cercetarea fondului, iar aceasta necercetare a fondului a avut loc prin primirea unu i fine de neprimire in mod gresit sau a unei exceptii de procedura sau de fond, astfel incat, prima instanta a solutionat procesul fara a mai, ceea ce reprezinta o greseala fata de modalitatea de solutionare a exceptiilor sau altor incidente care ar conduce la stingerea procesului fara a mai fi cercetat in fond .


Astfel, solutionarea procesului fara a face o judecata pe fond presupune ca hotararea primei instan t e sa fi fost pronuntata in temeiul admiterii unei exceptii procesuale, cum ar fi prescriptia extinctiva, perimarea, anularea pentru lipsa dovezii calita t ii de reprezentant, anularea pentru lipsa semnaturii, prematuritatea, lipsa de interes, lipsa calita t ii procesuale active sau pasive, etc.


Or, in speta de fata, prima instanta a examinat fondul pretentiilor, nefiind incidente prevederile art. 480 alin. 3 Cod procedura civila.


Astfel, apelanta r eclamant a a fost angajata a intimatei para te in baza con tractului individual de munca incheiat intre parti sub nr. 495/19.10.1999, pe o durata normala a timpului de lucru si incheiat pe durata nedeterminata, aceasta fiind angajata initial pe postul de lucrator gestionar la RESTAURANT UNIREa. La data de La data de 01.05.2016 intimata parata a intocmit actul aditional la contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. 495/19.10.1999, prin care a modificat Felul muncii - acesta fiind mentionat LUCRATOR COMERCIAL - C.x si salariul. Actul aditional depus la dosarul cauzei nu poarta semnatura salariatei.


Fata de raporturile juridice dintre parti, in cauza sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2005 (Legea cooperatiei), iar in ceea ce priveste normele de munc a aplicabile la nivelul sistemului, acesta functioneaza in baza Hotararii emise de Consiliul N. al UCECOM nr. 11/2006 (Anexa privind Normele de reglementare a raporturilor de munca ce au ca temei legal conventia individuala de munca), care este similara Codului Muncii.


Potrivit art. 33. - (1) din Legea nr. 1/2005 din x


``Intre societatea cooperativa si membrul cooperator pot exista urmatoarele categorii de raporturi:


a) patrimoniale, concretizate prin obligatia membrului cooperator de a depune partile sociale si/sau aporturi in natura;


b) de munca, in cazul membrilor cooperatori asociati la munca si capital, in temeiul contractului individual de munca sau al conventiei individuale de munca, dupa caz, incheiat/incheiata cu societatea cooperativa al carei membru este;


c) comerciale cooperatiste pentru livrarile de produse si prestarile de servicii efectuate de membrul cooperator pentru societatea cooperativa in calitate de agent economic independent.``


De asemenea, in completare, acolo unde norma speciala nu dispune se aplica prevederile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu prevederile art..278 alin. (2) care arata faptul ca, ``Prevederile prezentului cod se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, in masura in care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective ``.


In acest context, fata de incheiere a intre parti a unui contract individual de munca, vor fi analizate raporturile de munca dintre parti stabilite pe baza de contract individual de munca, prin raportare la prevederile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Cu aceste consideratii, instanta de apel va retine urmatoarele:


Cu privire la gresita solutionare a cauzei de catre prima instanta prin respingerea contestatiei formulate impotriva Deciziei nr. 376/28.07.2017 emisa de intimata C.TANDAREI - SOCIETATE COOPERATIVA, instanta de apel retine ca fiind intemeiate criticile de apel formulate de apelanta privind caracterul nelegal al Deciziei de sanctionare disciplinara, dupa cum urmeaza:


Situatia de fapt:


Printr-o prima Decizia de concediere, cu nr. 227/04.07.2016 emisa de intimata-parata, s-a dispus concedierea salariatei in temeiul prevederilor art. 61 litera a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara; Reclamanta apelanta a formulat contestatie impotriva deciziei de concediere nr. 227/04.07.2016 emisa de intimata-parata, care a form at obiectul dosarului nr. x aflat pe rolul Tribunalului Ialomita, Sectia civila, completul specializat pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Tribunalul Ialomita, Sectia civila, completul specializat pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, prin Sentinta civila nr. 592/24.04.2017 dat a de Tribunalul Ialomita, pronuntata in Dosarul nr. x, a admis contestatia reclamantei si a anulat decizia de concediere nr. 227/04.07.2016, dispunand obligarea angajatorului la reintegrarea s alariatului pe functia avuta anterior concedierii precum si la plata catre acesta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi salariale de care a r fi beneficiat incepand cu data concedierii si pana la reintegrare a efectiva.


Intrucat sentinta civila pronuntata de Tribunal in prima instanta are caracter executoriu de drept si se bucura de executare provizorie potrivit prevederilor art. 448 Cod procedura civila coroborat cu art. 274 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, in conformitate cu care, hotararile primei instante sunt provizoriu executorii de drept, in contextul in care acestea au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, iar in cazul de fata priveau executarea contractului individual de munca repus in fiinta chiar si provizoriu prin hotararea instantei de fond, angajatorul a emis Decizia nr. 257/02.06.2017 prin care a dispus reintegrarea efectiva a salariatei incepand cu data de 02.06.2017 (desi reintegrarea scriptica trebuia dispusa retroactiv, incepand cu data de 04.07.2016), in functia detinuta anterior concedierii dispuse prin decizia de concediere nr. 227/04.07.2016, anulata prin Sentinta civila nr. 592/24.04.2017 dat a de Tribunalul Ialomita, pronuntata in Dosarul nr. x si a comunicat cu adresa nr. 258/02.06.2017 aceasta Decizie catre salariata.


Ulterior reintegrarii provizorii in baza Sentintei civile nr. 592/24.04.2017 dat a de Tribunalul Ialomita, pronuntata in Dosarul nr. x, incepand cu data de 16.06.2017, angajatorul C.TANDAREI - SOCIETATE COOPERATIVA a demarat o noua procedura de cercetare disciplinara a salariatei pentru savarsirea unor abateri disciplinare, finalizata prin cea de-a doua Decizie de concediere disciplinara avand nr. 376/28.07.2017, prin care s-a dispus de catre angajator incetarea contractului individual de munca al s alariat e i, in temeiul prevederilor art. 61 litera a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, pentru presupusa savarsire de catre aceasta a unei abateri disciplinare grave constand in absente nemotivate de la locul de munca .


Reclamanta a f o rm ulat la data de 23.08.2017, contestatie impotriva celei de-a doua decizii de concediere, avand nr. x, inregistrat a pe rolul Tribunalului Ialomita Sectia civila, completul specializat pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale si care formeaza obiectul judecatii in prezenta cauza.


Pe parcursul solutionarii cauzei in prima instanta, prin incheierea de sedinta de la termenul de judecata din data de 13.12.2017, prima instanta dispune, in baza dispozitiilor art. 413 alin. 1 pct. 2 din codul de procedura civila, suspendarea judecatii prezentei cauze, privind pe reclamanta M.T.in contradictoriu cu parata C.Tandarei - Societate Cooperativa, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. x*, intrucat impotriva reclamantei anterior fusese emisa o alta decizie de concediere in baza acelorasi raporturi de munca, aceasta din urma decizie fiind contestata in dosarul x*.


Prin incheierea din data de 04 martie 2019, cauza a fost repusa pe rol din oficiu, avand in vedere ca nu mai subzista cauza de suspendare, fiind pronuntata Sentinta civila nr. 425 din 26.03.2018 in Dosarul nr. x*, mentinuta de C.prin respingerea ca nefondata a apelului declarat de apelanta M.T., mentinandu-se ca legala si temeinica decizia de concediere a reclamantei nr. 227/04.07.2016 emisa de parata.


Fata de aceasta situatie, dupa repunerea cauzei pe rol, instanta fondului a respins apararea paratei in sensul ramanerii fara obiect a contestatiei salariatei impotriva Deciziei de concediere nr. 376/28.07.2017 si apararea privind caracterul caduc al deciziei de reintegrare nr. 257/02.06.2017 prin care s-a dispus reintegrarea salariatei incepand cu data de 02.06.2017 emisa de intimata parata (motivata prin aceea ca raporturile de munca dintre parti, bazate pe contractul individual de munca nr. 495/19.10.1999, au incetat anterior emiterii deciziei de concediere contestata in prezen t a cauza prin Decizia nr. 227/04.07.2016 emisa de intimata) si solutionand cauza pe fond a respins contestatia formulata impotriva Deciziei de concediere nr. 376/28.07.2017, ca neintemeiata, solutie criticata pe calea apelului de reclamanta.


Sub acest aspect, Curtea va constata, ca in mod incorect prima instanta a retinut ca Decizia contestata in cauza respecta cerintele de legalitate prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute, astfel:


Potrivit art. 252 ``(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei . (2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. (3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. (4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. (5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.``


Ca un pri m motiv de nelegalitate, instanta de apel va primi critica constand in aceea ca Decizia contestata nu este suficient motivata in fapt potrivit art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intrucat nu cuprinde in materialitatea lor si in continutul lor concret o descriere a faptelor/faptei retinuta ca abatere/abateri disciplinare, descriere ce se impune a fi cat mai exacta si completa pentru a putea aprecia asupra existentei si gravitatii conduitei culpabile a salariatei si care a dus la sanctionarea disciplinara a acesteia cat si asupra aspectului ca, fata de data savarsirii faptelor ce constituie abatere disciplinara, angajatorul mai este in termenul legal pentru atragerea raspunderii disciplinare a salariatei.


Curtea mai retine ca fiind corecta si sustinerea in sensul ca la descrierea faptelor nu se precizeaza datele la care aceste fapte ar fi fost savarsite, respectiv perioada absentelor nemotivate, astfel incat, aratarea datei la care se pretinde a fi fost savarsite abaterile era importanta pentru stabilirea, in concret, a existentei acestora sau a vinovatiei salariatei cu privire la pretinsele abateri ce ii sunt imputate, cat si cu privire la respectarea principiului non bis in idem.


Astfel, din verificarea conditiilor de forma ale actului contestat instanta de control judiciar va observa o descriere a faptelor care constituie abatere disciplinara inexacta, deficitara, incompleta, intrucat nu permite identificarea laturii elementului material al faptelor imputate salariatei ca abateri disciplinare, neputandu-se retine ca simpla mentiune ca abaterea disciplinara savarsita consta in ``Absente nemotivate la locul de munca `` satisface exigenta legii cu privire la descrierea unor fapte concrete, determinate, identificabile in timp, faptele trebuind descrise intr-o modalitate care sa permita verificarea savarsirii lor cat si a faptului ca, prin savarsirea faptelor, salariata a incalcat reglementarile din art. 8/CAP II din Regulamentul I ntern aplicabil, retinute in actul de sanctionare disciplinara.


O astfel de retinere a ``faptelor`` nu permite verificarea faptelor concrete, descrise in materialitatea lor imputate salariatei sanctionate disciplinar, calificate ca fiind abatere disciplinara, intrucat, cuprinde relatari echivoce sau foarte vagi, generale, astfel ca nu s-ar putea intelege din simpla lecturare a descrierii abaterii disciplinare ce i se imputa mai exact salariatei prin ceea ce se pretinde ca s-ar fi retinut in sarcina acesteia la descrierea faptei si daca prin acestea salariata a incalcat prevederile art. 8/C .I ntern sau Contractul Colectiv de Munca aplicabil.


In conditiile in care descrierea unei abateri disciplinare se face prin relatarea exacta a faptelor ce . al acesteia, prin indicarea probelor pe care se bazeaza si prin analizarea acestora, este dificil de inteles ce sarcini de serviciu avea salariata si in ce maniera au fost incalcate de aceasta si mai cu seama daca, in conditiile concrete a fost corect retinuta si individualizata si poate atrage aplicarea sanctiunii disciplinare cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


Aceasta intrucat, spre deosebire de instanta fondului, instanta de apel retine ca decizia de sanctionare disciplinara nu poate fi completata in ceea ce priveste descrierea faptei cu continutul unor acte exterioare, fata de conditia impusa de lege ca aceasta descriere sa se regaseasca in cuprinsul deciziei de sanctionare astfel incat, mentionarea acesteia in cuprinsul altor acte ale angajatorului sau dedusa din raspunsul dat de salariata la interogatoriul ce i-a fost administrat in cauza (desi o astfel de proba nici nu ar fi fost permisa pentru dovedirea abaterii disciplinare, intrucat abaterea trebuie dovedita pana la data aplicarii sanctiunii disciplinare de catre angajator, iar nu ulterior prin recunoastere de catre salariat) nu satisface exigen t a legii si nu echivaleaza cu motivarea deciziei si contravine atat textului art. 79 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care nu permite angajatorului sa invoce direct in fata instantei alte motive de fapt decat cele precizate in decizia de concediere cat si principiului bunei credinte pe care se bazeaza relatiile de munca, principiu consacrat de art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si nu poate duce la validarea deciziei de sanctionare disciplinara si la mentinerea acesteia, fata de caracterul de ordine publica a nulitatii instituita conform prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Totodata, nici temeiul de drept in baza caruia a fost aplicata sanctiunea disciplinara nu a fost in mod complet aratat de angajator, cata vreme a indicat doar concedierea salariatei in temeiul prevederilor art. 61 litera a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara, fara referire la textul art. 248 alin. 1 litera e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Totodata, prevederile art. 267, art. 268 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) din actul de sanctionare referitoare la jurisdictia muncii sunt lipsite total de relevanta juridica si nu pot reprezenta mentiunea obligatorie prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. d) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


Instanta de apel va retine si incorecta apreciere a primei instante cu privire la sanctiunea atrasa pentru lipsa mentiunii f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, omisiune ce atrage nulitatea absoluta a actului de sanctionare, nefiind suficienta indicarea posibilitatii contestarii si a termenului de contestare, aceste din urma mentiuni reprezentand cerinte de legalitate distincte de aratarea instantei competente si care nu se suplinesc reciproc.


Prima instanta a ignorat caracterul imperativ al normei legale cat si caracterul sanctiunii care intervine pentru nerespectarea normei, respectiv sanctiunea nulitatii absolute exprese, astfel incat, in mod incorect a conditionat nulitatea care intervine de vatamarea partii .


Or, a ceasta nulitate are caracterul unei nulitati exprese, in cazul careia legea instituie o prezumtie ``juris tantum `` de vatamare, astfel incat beneficiarul ei nu trebuie sa dovedeasca faptul vatamarii, ci doar neobservarea formelor legale.


In conditiile in care decizia contestata nu face nici un fel de referire la instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, nu poate fi permis angajatorului sa invoce lipsa vatamarii si nici instantelor sa inlature sanctiunea nulitatii absolute exprese si neconditionate prevazuta de lege in favoarea salariatului sanctionat disciplinar.


Astfel, instanta de apel, retine ca, fata de caracterul de ordine publica al prevederilor art. 252 alin. 2 litera a), d) si f) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul nu poate suplini lipsurile formale ale actului de sanctionare prin apararea efectuata direct in fata instantelor, in acest sens fiind si prevederile art. 79 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care se aplica tuturor formelor de concediere .


Avand in vedere concluzia la care a ajuns cu privire la nelegalitatea deciziei pentru nerespectarea conditiilor obligatorii de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, Curtea constata ca nu se mai impune analizarea temeiniciei deciziei, dat fiind ca analiza conditiilor de legalitate prevaleaza asupra temeiniciei deciziei, fata de efectele pe care le atrage asupra acesteia, nerespectarea conditiilor de ordine publica prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat nu exista posibilitatea legala a mentinerii deciziei de concediere nelegala chiar si in conditiile in care s-ar putea dovedi temeinicia masurii referitor la aceste abateri .


De altfel, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 150 din 25 februarie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), (art. 80 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dupa republicare) a retinut ca, raportat la motivele care pot atrage nulitatea contractului de munca, nulitatea unui act poate fi atrasa de conditii de forma si de fond . Or, ambele categorii de nulitati, in cazul de fata, sunt de ordine publica, astfel incat incalcarea oricareia dintre ele atrage anularea deciziei de concediere . Ratiunea care sta la baza acestei orientari, a considerarii ambelor categorii de conditii ca fiind de ordine publica si, deci, de o importanta egala, o constituie faptul ca in raportul de munca ce se naste, statul, prin politica sa, trebuie sa ocroteasca partea aflata in situatie de inferioritate economica. In acest sens, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 825 din 13 septembrie 2005, a statut ca, ``in conditiile in care, de regula, intre partile contractului de munca - angajator si salariat - exista o discrepanta vadita din punctul de vedere al potentialului economic si financiar in favoarea celui dintai, de natura sa- i permita a-si impune punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - si anume statul de drept, democratic si social, asa cum este definita Romania in termenii art. 1 alin. (3) din Constitutie, este tinut sa intervina legal in sprijinul celui aflat intr-o pozitie de inferioritate economica. Obligatia statului, in sensul aratat, decurge nemijlocit din prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie ``.


Este evident in acest caz ca decizia de sanctionare fiind nelegala pentru incalcarea cerintelor de forma obligatorii, care are ca efect desfiintarea actului de sanctionare ca nelegal si restabilirea legalitatii, iar nulitatea loveste actul sanctionarii in intregul sau fiind indiferenta existenta abaterilor disciplinare, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de nelegalitate si netemeinicie ale deciziei de sanctionare disciplinara si respectarea principiului proportionalitatii, respectiv aplicarea si individualizarea corecta a sanctiunii disciplinare, intrucat, asa cum retinea si Curtea Constitutionala, ambele categorii de nulitati, in cazul de fata, sunt de ordine publica, astfel incat incalcarea oricareia dintre ele atrage anularea deciziei de sanctionare.


De precizat insa, ca angajatorul, caruia ii revenea sarcina probei potrivit prevederilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu a asigurat depunerea in instanta nici a fisei postului salariatei de la momentul pretinsei savarsirii a abaterii disciplinare si nici a unui extras cu prevederile din Regulamentul de Ordine Interioara (prevederile art. 8/CAP II), pretins incalcate de salariata apelanta, pentru a se putea verifica existenta abaterii disciplinare sau sustinerea apelantei cu privire la lipsa incalcarii acestor prevederi si nici imprejurarea daca, fapta retinuta, in continutul ei concret si prin modul de savarsire, reprezinta sau nu abatere disciplinara, in sensul retinut de angajator si de prima instanta, respectiv, incalcarea vreunei prevederi din Regulamentul Intern/fisa postului, dintre cele retinute in actul de sanctionare disciplinara.


O astfel de verificare nu a fost efectuata insa nici de instanta fondului, care, spre deosebire de instanta de apel a retinut in mod nelegal legalitatea actului de sanctionare disciplinara sub aspect formal, dar si temeinicia sanctionarii disciplinare a salariatei, ceea ce presupune verificarea de catre aceasta instanta a aspectului daca fapta retinuta, in continutul ei concret si prin modul de savarsire, reprezinta sau nu abatere disciplinara, in sensul retinut de angajator . Astfel, este greu de inteles cum a ajuns prima instanta la concluzia existentei incalcarii acestor prevederi prin faptele salariatei cata vreme acestea nu au fost nici macar enuntate sau prezentate in extras in cuprinsul actului de sanctionare disciplinara sau macar a altui act premergator intocmit de angajator aflat la dosarul cauzei, context in care nici nu se poate cunoaste continutul normei pretins incalcate.


Prezenta instanta nu a dispus completarea sau refacerea probelor in conditiile art. 479 alin. 2 teza 1 din codul de procedura avand in vedere retinerea cu prioritate a unui motiv de nelegalitate care afecteaza valabilitatea actului in intregul sau.


Desi instanta de apel nu va proceda la anularea actului contestat si pentru acest motiv, intrucat nu s-a invocat pe calea apelului, va retine si aplicarea sanctiunii cu nerespectarea termenelor prevazute de art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), apreciind ca, de la data constatarii acestor abaterii disciplinare de catre angajator, prin Procesul verbal nr. 285/19.06.2017 emis de Comisia de disciplina si pana la data emiterii deciziei contestate la 28.07.2017, a trecut o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice, sanctiunea fiind astfel aplicata cu nerespectarea de catre angajator a termenului de 30 de zile calendaristice de la data la care angajatorul a luat cunostinta de savarsir ea abaterii disciplinare.


In privinta termenului de 30 de zile calendaristice, prevazut de art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), acesta curge de la data la care angajatorul a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare,


Astfel, prin Decizia nr. 16/2012 data in Recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Dosarul nr. 15/2012, s-a decis si s-a stabilit ca:


``In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.``


In acest context, Curtea constata ca, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit in mod obligatoriu pentru instantele judecatoresti, potrivit art. 330 7 alin. (4) din Codul de procedura civila anterior, ca, in situatia in care se pune in discutie respectarea la aplicarea sanctiunii disciplinare a termenului de 30 de zile calendaristice, in care trebuie aplicata sanctiunea disciplinara, sub sanctiunea intervenirii prescriptiei prerogativei disciplinare a angajatorului cu privire la abaterea de care a luat cunostinta, acesta curge de la data la care angajatorul a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, iar aceasta este ``data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.``


Or, Instanta de apel va avea in vedere ca, termenul de 30 de zile calendaristice, in care trebuie aplicata sanctiunea disciplinara, a inceput sa curga la data de 19.06.2017 iar angajatorul a procedat la emiterea deciziei de sanctionare disciplinara la data de 28.07.2017, astfel incat, termenul de 30 de zile calendaristice apare ca fiind respectat de angajator .


In acest context, rezulta ca emiterea deciziei de sanctionare disciplinara a contestatoarei s-a facut in mod nelegal, context in care, instanta de apel, reanalizand actele si faptele deduse judecatii, in limita devolutiunii, constata ca, prin incalcarea prevederilor imperative edictate de lege pentru aplicarea valabila a sanctiunii disciplinare, s-au creat suficiente premise pentru anularea deciziei contestate pentru nelegalitate urmand a fi desfiintata.


Avand in vedere cele mai sus retinute din care rezulta nerespectarea conditiilor de fond si de forma ale deciziei de sanctionare ce determina caracterul nelegal al acesteia, Curtea, reanalizand fondul si hotararea primei instante, in cadrul controlului concedierii disciplinare, pentru toate argumentele expuse mai sus a ajuns la concluzia nerespectarii conditiilor de fond ale deciziei de concediere ce determina caracterul nelegal al acesteia, astfel incat, vazand prevederile art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), urmeaza sa admita contestatia si sa anuleze decizia de sanctionare emisa de parat ca nelegala si vazand prevederile art. 78 si art. 80 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sa dispuna restabilirea legalitatii.


In legatura cu efectele anularii deciziei Curtea de apel constata urmatoarele:


Cu privire la efectele reintegrarii Curtea, va avea in vedere ca prin anularea actului de sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca, efectele nulitatii retroactiveaza pana la data emiterii actului anulat, partile fiind repuse in situatia anterioara ca si in situatia in care decizia de sanctionare disciplinara nu a existat, astfel incat, pe perioada de la data reintegrarii efective si pana la concedierea nelegala si ulterior pe perioada cuprinsa intre data concedierii intervenita prin Decizi a nr. 376/28.07.2017 la data de 28.07.2017 si pana la data de 18.09.2017, si-a produs efecte juridice hotararea judecatoreasca de prima instanta reprezentata de Sentinta civila nr. 592/24.04.2017 pronuntata de Tribunalul Ialomita, in Dosarul nr. x si care, pana la data desfiintarii acesteia prin Decizia civila nr. 4377 din 18.09.2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x s-a bucurat atat de autoritate provizorie de lucru judecat, potrivit prevederilor art. 430 alin. 4 din codul de procedura civila cat si de executorialitate, potrivit prevederilor art. 448 Cod procedura civila coroborat cu art. 274 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, iar in fapt si in drept, intre parti s-au derulat raporturi de munca, prin repunerea in fiinta chiar si cu caracter provizoriu a contractului individual de munca incheiat intre parti pe toata perioada cuprinsa intre data reintegrarii efective, incapand cu data de 02.06.2017 si pana la data de 28.07.2017, data la care angajatorul a emis o noua decizie de concediere nr. nr. 376/28.07.2017, anulata prin prezenta . O r, este evident ca toate actele si faptele juridice derulate in perioada in care a produs efecte hotararea de prima instanta pusa in executare provizorie sunt acte juridice producatoare de efecte juridice, fiind acte reale iar nu o fictiune juridica, cu existenta si autonomie deplina pe perioada in care produc efecte juridice, fiind chiar si executate sau prestate (in caz contrar angajatorul nu putea desface un contract individual de munca ce nu se mai afla in fiinta si nici nu putea solicita executarea unui contract de munca considerat desfacut anterior) fara a mai exista posibilitatea repetitiunii chiar in ipoteza in care, hotararea de prima instanta executata provizoriu a fost schimbata in tot de instanta de apel.


De altfel, nu trebuie ignorat nici faptul ca desi hotararea anulata nu mai poate produce efecte de la data anularii acesteia in calea de atac a apelului prin Decizia civila nr. 4377 din 18.09.2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x, nu pot fi ignorate efectele care s-au produs sub puterea acesteia in situatia in care aceasta a beneficiat de executare provizorie.


Nu se poate retine asa cum pretinde intimata parata ca raporturile de munc a ar fi incetat anterior emiterii celei de-a doua decizii de concediere si contestato area nu mai detine calitatea de angajat la data emiterii/contestarii celei de-a doua decizii de concediere, intrucat aceasta ar presupune negarea deplina a tuturor efectelor juridice pe care le-a produs hotararea judecatoreasca de prima instanta care a fost executata provizoriu iar pe de alta parte ignora atat existenta actului contestat cat si efectele produse de acesta, intrate in circuitul civil cat si efectele provizorii ale sentintei judecatoresti de anulare a deciziei de concediere si de reintegrare a salariat e i pe perioada in care aceasta sentinta a fost pusa in executare provizorie de drept, efecte produse in puterea legii si a unei dispozitii a unei instante de judecata .


Faptul ca salariat a si-a asumat riscul de a fi obligat a la intoarcerea totala sau partiala a executarii, in cazul modificarii/schimbarii hotararilor judecatoresti in calea de atac a apelului, in conditiile prevazute de art. 637 alin. 1 Cod procedura civila, (in conformitate cu care, ``Punerea in executare a unei hotarari judecatoresti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului daca hotararea poate fi atacata cu apel sau recurs; daca titlul este ulterior modificat ori desfiintat, creditorul va fi tinut, in conditiile legii, sa il repuna pe debitor in drepturile sale, in tot sau in parte, dupa caz.``), nu poate avea ca si consecinta negarea deplina si definitiva a efectelor hotararii provizorii si care nu mai pot fi supuse intoarcerii.


Astfel, este neindoielnic ca actele si faptele juridice efectuate sau executate in baza acestei sentinte, cum sunt prestarea muncii, plata acesteia, dobandirea vechimii in munca, constituirea stagiului de cotizare corespunzator, emiterea unei noi decizii de sanctionare disciplinara, etc., sunt situatii juridice cu efect deplin si care nu poate fi ignorat doar pentru ca, ulterior, hotararea judecatoreasca de prima instanta a fost anulata iar contestatia salariatei a fost in cele din urma definitiv respinsa. Aceasta intrucat, chiar daca prima decizie de concediere va produce efectele sale firesti ca si cand nu ar fi fost niciodata anulata, cu consecinta ca, se va considera ca a avut ca efect incetarea contractului individual de munca al salariatei la data de 04.07.2016 in baza Deciziei nr. 227/04.07.2016 emisa de intimata, cu toate acestea, dat fiind specificul raporturilor de munca, care odata reluate si executate efectiv nu mai permit restituirea (neputand avea loc o restituire a prestatiilor executate de parti in cadrul contractelor cu executarea succesiva si care presupun prestatii personale, fiind evident ca munca prestata nu mai poate fi repetita dupa cum nici ingradirea muncii in baza efectelor hotararii provizorii prin emiterea unei noi decizii nelegale nu poate fi decat compensata) astfel incat, repetitiunea poate avea loc doar partial, cu privire la despagubirile platite dar nu si cu privire la perioada de dupa reintegrarea efectiva, iar efectul retroactiv al nulitatii nu va putea primi o aplicare deplina, acesta neputand avea consecinte si in privinta prestatiilor executate sau dupa data reluarii in drept si in fapt a raporturilor de munca, dupa cum, in aceeasi privinta nici efectul restabilirii situatiei anterioare nu va fi unul deplin, intrucat nu se vor putea restabili acele situatii cu privire la care repetitiunea este imposibil de efectuat.


Or, dupa reintegrarea unui salariat dispusa ca urmare a anularii pe cale judiciara a concedierii, contractul individual de munca continua sa se execute intre parti, putand interveni cauze de modificare, suspendare, incetare etc. ca si in situatia in care acesta nu ar fi fost incetat, insa, o noua concediere a salariatului nu poate avea loc decat in situatia unui contract care se executa intre parti, ceea ce presupune ca, pe de o parte, odata intervenita reintegrarea efectiva, se prezuma ca aceasta a avut loc pe postul ocupat anterior de salariat iar acesta isi reia atributiile postului, chiar si numai pana la solutionarea definitiva a cauzei.


De altfel, in viziunea intimatei salariat a nu a fost niciodata reintegrat si atunci nu putea savarsi nici abateri disciplinare, astfel incat nu exista nici prerogativa disciplinara a angajatorului si nici nu mai putea fi concediat a, ceea ce ar corespunde practic cu ignorarea tuturor efectelor produse de executarea provizorie si nemijlocita a hotararii primei instante, care nu a privit numai plata despagubirilor ci, a presupus repunerea in fiinta, chiar si temporar a contractului individual de munca a salariatului si executarea lui efectiva, cu toate consecintele ce decurg de aici asupra efectelor nulitatii primei concedieri, care nu au putut fi depline, asa cum aratam mai sus.


Cum pe toata perioada de la data punerii in executare a Sentint ei Civil e nr. 592/24.04.2017 pronuntata de Tribunalul Ialomita, in Dosarul nr. x si care, pana la data la care au incetat efectele executarii provizorii, data desfiintarii acesteia prin Decizia civila nr. 4377 din 18.09.2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x, contractul individual de munca al salariatei contestatoare (apelanta in cauza) a fost repus in fiinta, atunci, toate actele unilaterale ale angajatorului emise in aceasta perioada si care au produs efecte asupra executarii contractului individual de munca sunt supuse controlului de legalitate pe calea prevazuta de lege, nedevenind caduce, intrucat, caducitatea produce prin definitie efecte numai pentru viitor, in conditiile in care pentru trecut nu a produs nici un efect juridic, or, in cazul de fata, actul sanctionator a avut ca efect lipsirea de efecte a executarii provizorii de prima instanta, ceea ce nu poate fi acceptat.


De altfel, intimata ignora ca actul contestat este o decizie de sanctionare disciplinara (cu singura deosebire, ca, in acest caz, sanctiunea aplicata conducea la chiar desfacerea contractului individual de munca al salariatului, desi acesta nu era definitiv restabilit), act juridic care a intrat in circuitul civil si a produs consecinte juridice, printre care, neexecutarea contractului individual de munca al salariat e i pe perioada cuprinsa intre data concedierii 28.07.2017 si data de 18.09.2017, astfel incat, indiferent de sanctiunea aplicata, instantele sunt obligate sa tina cont ca, potrivit prevederilor legale care reglementeaza materia raspunderii disciplinare, salariatul are atat dreptul prevazut de lege si interesul de a solicita anularea deciziei de sanctionare disciplinara ce i-a fost comunicata, fata de prevederile art. 268 alin. 1 litera b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitii cuprinse in jurisdictia muncii, neavand relevanta ca pe aceasta cale salariatul poate sa obtina, in cele din urma, doar anularea actului unilateral al angajatorului, intrucat acesta produce efecte de la data comunicarii lui salariatului, neavand relevanta imprejurarea ca, in privinta restabilirii situatiei anterioare prin reintegrarea efectiva, nu mai putea avea loc o deplina restitutio in integrum, aceasta putand opera doar pana la data la care, in lipsa deciziei de sanctionare disciplinara, raporturile de munca dintre parti ar fi incetat oricum, prin incetarea caracterului provizoriu al hotararii pronuntata de prima instanta, salariatul avand dreptul si interesul de a obtine in instanta anularea deciziei in cauza si restabilirea situatiei anterioare in cazul anularii acesteia, care nu se rezuma la reintegrarea efectiva prin anularea actului de sanctionare disciplinara (de altfel, o astfel de restabilire poate chiar sa nu fie ceruta in cazul prevazut de art. 80 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ceea ce nu face ca solicitarea de anulare a actului sa devina lipsita de interes sau obiect), contestatia indreptata impotriva deciziei de sanctionare disciplinara neramanand fara obiect, intrucat incetarea efectelor sanctiunii prin incetarea ulterioara a contractului individual de munca nu lasa fara obiect cererea de anulare a sanctiunii dispuse prin Decizia contestata pe perioada in care sanctiunea si-a produs efectele, respectiv, pe perioada cuprinsa intre data concedierii si data de 18.09.2017 (avand in vedere ca prin Decizia Curtii de Apel Bucuresti, avand nr. 4377 din 18.09.2017, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIi-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x a fost admis apelul angajatorului impotriva Sentint ei Civil e nr. 592/24.04.2017 pronuntata de Tribunalul Ialomita, in Dosarul nr. x si a fost anulata aceasta sentinta, fiind trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, ceea ce presupune ca, sentinta de prima instanta si-a pierdut atat puterea de lucru judecat cat si puterea executorie la data de 18.09.2017).


Pe cale de consecinta, cum potrivit prevederilor art. 80 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la efectele anularii concedierii, la alin. 1 al textului se prevede ca in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va constata ca salariatul urmeaza sa beneficieze de despagubirile care i se cuvin potrivit prevederilor art. 80 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel incat, va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, numai pe perioada de la data incetarii contractului individual de munca si pana la data, la care, daca prezenta concediere nu intervenea, raporturile de munca dintre parti ar fi incetat oricum prin pierderea puterii executorii a hotararii in baza careia s-au reluat raporturile de munca .


Curtea de apel arata ca drepturile acordate sunt de natura salariala, intrucat, prin anularea deciziei de desfacere a contractului de munc a, efectele nulitatii retroactiveaza pana la momentul emiterii deciziei, printr-o fictiune a legii prezumandu-se existen t a neintrerupta a raportului de munc a dintre parti in temeiul contractului individual de munca pe perioada de la data emiterii deciziei si pana la constatarea nulitatii astfel incat, contractul de munc a fiind prezumat in fiinta, angajatorul datoreaza salariatului drepturile salariale si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta daca nu ar fi intervenit concedierea, prevazute legal sau stabileste contractual (drepturi salariale ce includ salariul si sporurile cu caracter permanent negociate sau cuprinse in prevederi legale, indemnizatii pentru concediul de odihna, drepturi ce urmeaza a fi majorate in conditiile in care pe perioada de la desfacerea contractului de munca si pana la constatarea nulitatii, prin acte normative sau prin decizii ale angajatorului s-au acordat astfel de majorari personalului angajat.


Cu privire la sintagma ``salariile majorate`` Curtea arata ca in drepturile cuvenite salariatului cu titlu de despagubiri .procentele generale de crestere a salariilor aplicate de angajator cu ocazia negocierilor colective sau individuale, caz in care salariatului i se cuvine cel putin procentul minim de crestere al salariilor practicate de unitate pentru functiile de acelasi fel in intervalul de la data concedierii si pana la data de 18.09.2017, in conditii identice cu cele acordate de angajator celorlalti salariati.


Sumele platite cu titlu de despagubire urmeaza a fi reactualizate din ziua la care obligatia a devenit scadenta si pana la plata efectiva in functie de coeficientul de inflatie salariatul avand dreptul la repararea integrala a prejudiciului.


Perioada in discutie constituie vechime in munca si stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat .


In privinta, apelului exercitat impotriva solutiei date capatului de cerere privitor la acordarea daunelor morale, instanta de apel retine urmatoarele:


Astfel, apelanta reclamanta solicita obligarea intimatului-parat la plata sumei de 5.000 lei - cu titlu de daune morale pentru prejudiciile aduse apelantei-reclamante ca urmare a emiterii actului contestat.


Apelanta reclamanta actioneaza pe taramul prevederilor art. 253 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care reglementeaza raspunderea civila contractuala a angajatorului fata de salariat ca urmare a incalcarii obligatiilor rezultate din raporturile de munca, daca salariatul a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, astfel incat, in mod corect subliniaza si intimatul parat ca, art. 253 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pe care este intemeiata cererea, este aplicabil in raporturile de munca dintre angajator si salariati, reglementand raspunderea patrimoniala a angajatorului fata de prejudiciile aduse salariatilor ca urmare a incalcarii obligatiilor rezultate din raporturile de munca .


Rezulta asadar ca, daunele morale nu pot fi solicitate a fi acordate pe taram contractual decat in masura in care faptele care ar sta la baza raspunderii contractuale a partii chemata in judecata au legatura directa cu incetarea contractului individual de munca incheiat intre parti si acestea ar fi cauzat pretinsul prejudiciu moral (personal nepatrimonial).


Privitor la acest capat de cerere, instanta de apel apreciaza ca, din probele administrate nu rezulta masura in care drepturile personal nepatrimoniale ale apelantei-reclamante au fost afectate.


Instanta retine ca, acordarea unor daune morale in cazul dat este conditionata de producerea unui minimum de probe si de indicii din care sa rezulte atat existenta prejudiciului moral adus salariatului, prejudiciu a carui intindere, de o anumita gravitate, sa fie probata, intrucat nu se poate prezuma nici existenta, nici intinderea prejudiciului personal nepatrimonial din insasi existenta masurii concedierii, chiar daca aceasta masura s-a dovedit a fi nelegala, iar sustinerea reclamantei apelante in sensul existentei unor astfel de prejudicii, nu poate fi primita de instante, in conditiile in care, cu privire la existenta si intinderea prejudiciului acesteia ii revenea sarcina probarii acestor aspecte, nefiind suficienta simpla invocare a lor.


Astfel, desi instanta de apel nu exclude ca evenimentele relatate de apelant a reclamant a sa fi avut o inraurire negativa asupra starii psihice a acest e ia (starea de disconfort, presiunea psihica, starea de angoasa, etc.) intrucat, este de presupus ca orice persoana concediata ca urmare a unei sanctiuni disciplinare care se dovedeste nelegala, sufera cel putin pana la data restabilirii legalitatii un anumit prejudiciu de imagine, totusi, nu este mai putin adevarat ca salariatei ii revenea sarcina probarii imprejurarii ca, pe perioada imediat ulterioara incetarii contractului individual de munca cu paratul si eventual la zi a fost afectat psihic de o maniera determinanta, cu anumite consecinte pe plan social, profesional, familial, al sanatatii, etc.


In acest context, in ceea ce priveste solicitarea reclamant ei apelante privind obligarea paratului la plata de daune morale, se retine ca acesta nu a facut dovada indeplinirii cumulative a conditiilor cerute de lege pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratului.


Simpla invocare si argumentare a existentei prejudiciului moral nu este suficienta pentru a da nastere unei obligatii la repararea acestuia, nefiind suficienta concluzia la care a ajuns instanta in sensul ca sanctionare este nelegala, iar sustinerea reclamantei in sensul afectarii imaginii profesionale sau reputatiei profesionale nu este suficienta, nefiind administrata nici o proba din care rezulta ca reputatia profesionala a salariatei ar fi fost stirbita prin actul concedierii, in conditiile in care, cu privire la existenta si intinderea prejudiciului acestuia ii revenea sarcina probarii acestor aspecte.


Fata de aceste consideratii, vazand prevederile art. 480 alin. 2 din codul de procedura civila, instanta de apel va admite apelul formulat de apelanta M.T.in contradictoriu cu intimata C.TANDAREI - SOCIETATE COOPERATIVA, impotriva Sentintei civile nr. 1020/16.09.2019, pronuntata de Tribunalul Ialomita, Completul specializat, Conflicte de munca si asigurari sociale.


Va schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de contestatoarea M.T.in contradictoriu cu intimata C.T, in sensul ca va admite contestatia formulata de contestatoarea M.T.impotriva Deciziei nr. 376/28.07.2017 emisa de intimata C.T, pe care o va anula si va dispune repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului anulat pe perioada cuprinsa intre data concedierii 28.07.2017 si data de 18.09.2017 si obliga parata la plata despagubirilor prevazute de art. 80 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Va respinge cererea privind reintegrarea efectiva si plata despagubirilor pana la reintegrarea efectiva.


Va mentine in rest cererea de chemare in judecata avand ca obiect obligarea paratei la plata unor despagubiri cu titlu de daune morale.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul formulat de apelanta M.T.domiciliata in Tandarei, sos. Bucuresti, E, jud. Ialomita, avand cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) P.C.G.in Slobozia, judet Ialomita, in contradictoriu cu intimata C.TANDAREI - SOCIETATE COOPERATIVA, cu sediul in Tandarei, jud. Ialomita, inregistrata la Registrul comertului sub nr. Cx, avand CUI RO2083371, cu sediul ales la SCA S.si Asociatii in Slobozia, b3, parter, judetul Ialomita, impotriva Sentintei civile nr. 1020/16.09.2019, pronuntata de Tribunalul Ialomita, Completul specializat, Conflicte de munca si asigurari sociale.


Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de contestatoarea M.T.in contradictoriu cu intimata C.TANDAREI SOCIETATE COOPERATIVA.


Admite contestatia formulata de contestatoarea M.T.impotriva Deciziei nr. 376/28.07.2017 emisa de intimata C.TANDAREI - SOCIETATE COOPERATIVA, pe care o anuleaza.


Dispune repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului anulat pe perioada cuprinsa intre data concedierii 28.07.2017 si data de 18.09.2017 si obliga parata la plata despagubirilor prevazute de art. 80 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Respinge cererea privind reintegrarea efectiva si plata despagubirilor pana la reintegrarea efectiva.


Respinge cererea de acordare a unor daune morale, ca neintemeiata.


Definitiva.


Pronuntata azi 09.07.2020, potrivit art. 396 alin. 2 din codul de procedura civila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2057/2020


Citeşte mai multe despre:    reintegrare    prejudiciu moral    decizie de sanctionare disciplinara    despagubiri
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie decizie de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Trimiterea in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 361/22.09.2020

Contract de garantie in numerar. Libertatea contractuala. Nulitatea contractului prin care angajatul se obliga sa constituie o garantie in vederea acoperirii eventualelor prejudicii aduse patrimoniului angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 350/15.09.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Termenul de contestare a deciziei prin care s-a dispus suspendare a contractului individual de munca.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia civila nr. 897/26.06.2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ordinul de protectie. Masuri care pot fi dispuse. Garantii pentru respectarea masurilor dispuse
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Revizuire decizie de pensionare. Reintegrarea salariatului dupa incetarea de drept a contractului de munca pe temeiul pensionarii
Sursa: avocat Gales Iulia | MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II – pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu