Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Neplata drepturilor salariale.Dreptul salariatului de a solicita daune morale.

Neplata drepturilor salariale.Dreptul salariatului de a solicita daune morale.

  Publicat: 16 Jun 2021       399 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Curtea de Apel,

Asupra apelului de fata, constata:

Prin Sentinta civila nr. 394/13.03.2019, Tribunalul Iasi a hotarat:

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
CODUL MUNCII
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Admite in parte actiunea formulata de reclamantul M. a. , cu domiciliul in IASI, nr. 10, .procedural ales in Iasi, C.nr. 12, la SCA ``S. si Asociatii``, in contradictoriu cu parata S.C. AMBRA N.S.R.L., cu sediul in Iasi, 22, C.1, camera 1, jud. Iasi, Jx, CUI x, EUID ROONRCJx, prin administrator Tarnauceanu a.


Obliga parata la plata drepturilor salariale restante, aferente perioadei 02.04. x18.


Obliga parata la plata dobanzii legale si a penalitatilor aferente drepturilor salariale restante, calculate de la data scadentei si pana la momentul platii efective.


Respinge capatul de cerere privind obligarea paratei la plata daunelor morale.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Raporturile de munca dintre reclamant si parat au fost stabilite prin contractul nr. 003/02.04.2018 (fila 7 dosar), contract prin care reclamantul se obliga sa lucreze pentru angajator 8 ore/zi, 40 ore/saptamana, in functia de programator, activitate pentru care trebuie remunerat cu un salariu de 3100lei/luna, aspecte necontestate de parata.


Instanta retine, din inscrisurile atasate de reclamant, ca acest contract si-a produs efectele in perioada: 04.04. x18, perioada in care angajatul si-a indeplinit obligatiile contractuale.


Conform disp. art. 159 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului de munca``, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol ``pe ntru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani``.


De asemenea, conform disp. art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariat .


Inscrisul depus la fila 19 dosar, de catre reclamant-adresa nr. x/2212/x/CRM/26.09.2018 emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi, sustine afirmatia reclamantului conform careia nu a fost platit pentru munca prestata.


De altfel, desi parata a fost citata si a formulat cerere de amanare, totusi nu a depus la dosarul cauzei, desi sarcina probei ii revenea, conform disp. art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), inscrisuri care sa dovedeasca indeplinirea obligatiilor contractuale.


Prin urmare, din coroborarea acestor texte de lege cu probatoriul administrat, instanta retine ca cererea reclamantului de obligare a paratei la plata drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de munca, pentru perioada 04.04. x18 este intemeiata si urmeaza a o admite.


Cat priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratei si la plata dobanzii legale si a penalitatilor aferente acestor drepturi salariale neachitate, instanta constata intemeiat si acest capat de cerere .


Astfel, instanta retine ca p otrivit art. 166 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intarzierea n ejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru recuperarea prej udiciului.


Dobanda reprezinta pretul lipsei de folosinta, prin plata doban zii se urmareste sanctionarea debitorului pentru executarea cu intarziere a obligatiei care ii incumba, pe cand prin actualizarea debitului se urmareste acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuatiile monetare in intervalul de timp scurs de la data scadentei si cea a platii efective a sumei datorate.


Referitor la solicitarea reclamantului de o bligare a angajatorului la plata daunelor morale, instanta retine ca aceasta situatie a fost reglementata expres prin Legea nr. 237/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (art. 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dupa republicare), astfel ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Prin coroborarea dispozitiilor Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu cele ale art. 1349 Cod civ., pentru a fi angajata raspunderea patrimoniala pentru daune morale este necesar sa se dovedeasca fapta ilicita a angajatorului, prejudiciul si legatura de cauzalitate.


Asadar, dreptul reclamantului de a pretinde obligarea angajatorului la plata daunelor morale deriva din dispozitii exprese ale legii si este afirmat constant in practica judecatoreasca, inclusiv in decizii ale Curtii Constitutionale (de pilda, Decizia nr. 721/2006) sau hotarari CEDO, in cauza fiind pusa doar problema de probatiune a indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale.


Dauna morala consta in atingerea adusa personalitatii omului, in cazul particular grefat pe dreptul muncii fiind vorba despre sanatatea fizica sau psihica a angajatului, sentimentele sale, cinstea, onoarea, prestigiul profesional, sugerand o lezare adusa drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei.


Prejudiciul moral nu are continut economic, nu poate fi evaluat in bani iar probele materiale pentru stabilirea intinderii acestui prejudiciu sunt inexistente, instanta trebuind sa aprecieze, in raport de consecintele suferite de reclamant, ce suma globala se impune a-i fi platita, folosind o .criterii cum ar fi importanta valorilor morale lezate, masura in care li s-a adus atingere si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.


``Astfel, daunele morale sunt apreciate ca reprezentand atingerea adusa existentei fizice a persoanei, integ ritatii corporale si sanatatii, cinstei, demnitatii si onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despagubiri nu este suficienta stabilirea culpei autoritatii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Partea care solicita acordarea daunelor morale este, deci, obligata sa dovedeasca producerea prejudiciului si legatura de cauzalitate existenta intre prejudiciu si fapta autoritatii.`` (Decizia 2356/2001 ICCJ)


Prin derogare de la regula generala instituita in dreptul muncii, dovada prejudiciului moral suferit de salariat este in sarcina salariatului.


In speta, temeinicia pretentiilor reclamantului cu privire la obligarea paratei la plata daunelor morale, se stabileste de instanta pornind de la modalitatea in care reclamantul a inteles sa motiveze si sa dovedeasca pretentiile deduse judecatii.


In acest sens, reclamantul trebuia sa dovedeasca indeplinirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile delictuale.


Desi prin actiunea introductiva, reclamantul a solicitat administrarea si a altor categorii de probe (interogatoriul paratei, respectiv proba testimoniala), totusi nu a mai insistat in administrarea acestora, astfel incat, instanta retine ca reclamantul nu a facut dovada indeplinirii cumulative a conditiilor raspunderii delictuale.


Angajatul in cauza trebuie sa dovedeasca in mod neechivoc pe calea unui probatoriu adecvat faptul ca valorile sale morale au fost lezate in mod grav, nefiind suficienta simpla lor clamare.


Avand in vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie sa se intemeieze pe o legatura de cauzalitate dovedita intre vatamarea pretinsa de catre salariat si fapta angajatorului, de natura a produce pretinsa vatamare, sarcina probei apartinand salariatului lezat, respectiv reclamantului.


In concluzie, in raport de argumentele expuse, instanta urmeaza a admite in parte actiunea .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul M. a. , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sub aspectul dispozitiilor de respingere a capatului de cerere referitor la acordarea de daune morale.


Considera ca instanta nu a retinut care este motivatia pentru care a solicitat aceste daune, anume aceea ca angajatorul, profitand de varsta sa si de caracterul sau, a avut o conduita abuziva, exploatandu-l, dandu-i sarcini si lasandu-l sa munceasca fara sa il plateasca.


Mai mult decat atat, acesta a ignorat buna sa credinta de a incerca sa puna capat neintelegerilor printr-o rezolvare amiabila a litigiului.


Eforturile de a obtine sumele cuvenite pentru munca prestata, lipsa de respect manifestata de angajator si ignorarea tuturor demersurilor facute de el, sunt elemente care pot duce la concluzia ca sunt de natura a-l leza, aflandu-se la inceput de cariera, facandu-l sa nu mai aiba incredere in angajatori si in normele de drept si de conduito deontologica.


Considera ca sunt lucruri care pot afecta un tanar corect ce nu-si poate imagina ca cineva poate sa aiba o astfel de conduita .


A aratat si rezulta din actele depuse la dosar, mai precis din contractul de munca si actul de identitate, ca are varsta de 20 de ani, fiind student si angajandu-se pentru a obtine niste sume de bani necesare nevoilor sale urgente. Este clar ca un tanar, care are o astfel de varsta si doreste sa munceasca, desi parintii au obligatia legala de intretinere, este un tanar deosebit, un om corect si cu principii.


Faptul ca 6 luni parata nu i-a achitat nicio suma de bani din salariu, desi a prestat munca prevazuta in contract, a venit in fiecare zi la servici si a asteptat ca aceasta sa-si achite obligatia de plata, este de natura a-l afecta din punct de vedere moral.


Dispozitiile art. 253 din Legea 53/2003 cuprind norme clare care il indreptatesc sa primeasca suma modica solicitata ca despagubiri: ``Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul``. In acelasi timp sunt aplicabile si dispozitiile art. 1349 Cod civil.


Evident ca au fost afectate drepturile protejate de art. 252 Cod civil, incalcandu-se si dispozitiile art. 8 din CEDO.


Solicita instantei sa aprecieze ca apelul este intemeiat, sa il admita si sa dispuna admiterea in totalitate a actiunii promovate.


In drept: art. 469 si urm. C. pr. civila.


In apel nu s-a depus intampinare si nu s-au administrat probe noi.


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de criticile formulate si prin prisma dispozitiilor legale incidente, Curtea constata ca apelul este nefondat.


Prin cererea de chemare in judecata, apelantul M. a. a pretins de la parata S.C. Ambra N.S.R.L. plata drepturilor salariale restante, aferente perioadei 02.04. x18 si d espagubiri morale pentru conduita necorespunzatoare a angajatorului.


Apelul vizeaza despagubirile morale solicitate de reclamant si neacordate de instanta.


In raport cu petitul actiunii, instanta de apel retine ca probele administrate in cauza nu sustin pretentiile apelantului.


In ceea ce priveste solicitarea de obligare a paratei la plata unor daune morale in cuantum de 5.000 lei, instanta de apel retine ca prevederile art. 253 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza raspunderea patrimoniala a angajatorului fata de salariat, angajatorul fiind obligat sa il despagubeasca pe salariat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, in cazul in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Raspunderea civila contractuala este indatorirea debitorului unei obligatii nascute dintr-un contract de a repara prejudiciul cauzat creditorului sau prin faptul neexecutarii, in sens larg, a prestatiei datorate, adica executarea ei cu intarziere, executarea necorespunzatoare ori neexecutarea propriu-zisa totala sau partiala.


Apelantul reclamant nu a probat existenta prejudiciul moral invocat, nefiind indeplinite, in speta, una dintre conditiile raspunderii civile contractuale.


P rejudiciul moral reprezinta o lezare a drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusa acelor valori sau atribute ale individului care ii definesc personalitatea: existenta, integritatea corporala si sanatatea, sensibilitatea fizica sau psihica, sentimentele sale, cinstea, onoarea, prestigiul profesional, precum si alte valori similare, iar pentru acordarea de despagubiri trebuie dovedit prejudiciul moral suferit.


Chiar daca nu pot fi evaluate in bani, suferintele psihice resimtite ca urmare a unor incalcari ale drepturilor personale nepatrimoniale trebuie dovedite.


Prin derogare de la regula generala instituita in dreptul muncii, dovada prejudiciului moral suferit de apelantul reclamant este in sarcina acestuia.


Desi reclama lezarea demnitatii, onoarei si reputatiei sale profesionale ca urmare a masurilor luate fata de el de catre angajator, care nu i-a platit salariul timp de 6 luni, aceste consecinte nu au fost dovedite in mod neechivoc pe calea unui probatoriu adecvat.


Prima instanta a retinut intemeiat ca reclamantul nu a dovedit ca a fost umilit, renuntand la proba cu interogatoriul paratei si la proba cu martori, solicitate initial prin cererea de chemare in judecata .


Niciuna din probele administrate in prezenta cauza nu a dovedit impactul negativ pe plan profesional si social al masurilor luate de angajator .


Prin urmare, retinand ca apelantul reclamant M. a. nu a probat existenta si intinderea prejudiciului moral, nefiind suficienta simpla sustinere in sensul lezarii demnitatii, onoarei si reputatiei in plan social si profesional prin masurile luate de angajatorul sau, instanta de apel constata ca cererea de obligare a paratei la despagubiri morale nu este intemeiata.


Pentru acesta argumente, va fi respins apelul declarat de reclamantul M. a. impotriva Sentintei civile nr. 394/13.03.2019 pronuntate de Tribunalul Iasi, sentinta care va fi pastrata.


Pentru aceste motive,


In numele legii,


Decide:


Respinge apelul declarat de reclamantul M. a. impotriva Sentintei civile nr. 394/13.03.2019 pronuntate de Tribunalul Iasi, sentinta pe care o pastreaza.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 13.06.2019.




Pronuntata de: CURTEA DE APEL IASI – Decizia nr. 380/13.06.2019


Citeşte mai multe despre:    Drepturi salariale    state de plata    drepturi banesti    daune morale    raspunderea patrimoniala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020



Articole Juridice

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati