Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.

  Publicat: 07 Jul 2021       238 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prin Sentinta civila nr. 3280 din data de 06.11.2013 pronuntata de Tribunalul I.– Sectia Civila in Dosarul nr. x, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul D.G.M.in contradictoriu cu parata _; a anulat de sanctionare disciplinara nr. 357/22.04.2013. A anulat in parte decizia de sanctionare disciplinara nr. 358/22.04.2013 in ce priveste sanctiunea aplicata si a inlocuit sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 5% pe o perioada de o luna. Toto data, a dispus reincadrarea reclamantului pe postul si functia detinute anterior concedierii si a obligat parata la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit acestuia, de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, dupa aplicarea sanctiunii dispuse prin prezenta hotarare si la plata catre reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de daune morale

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma de exprimare a monedei unei tari, pusa in circulatie de banca centrala si care este utilizata in efectuarea de plati si incasari intre agentii economici.
Forma de exprimare a monedei unei tari, pusa in circulatie de banca centrala si care este utilizata in efectuarea de plati si incasari intre agentii economici.
Din punct de vedere contabil, un registru contabil unde se inregistreaza cronologic si sistematic miscarile patrimoniului (economico-financiare).
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Categorie de operatiuni intalnita in clasa 1 de conturi si care se refera la operatiunile de casa, operatiunile care se realizeaza in relatie cu BNR;
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Parte dintr-un proces
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Parte dintr-un proces
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Parte dintr-un proces
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Forma de exprimare a monedei unei tari, pusa in circulatie de banca centrala si care este utilizata in efectuarea de plati si incasari intre agentii economici.
Forma de exprimare a monedei unei tari, pusa in circulatie de banca centrala si care este utilizata in efectuarea de plati si incasari intre agentii economici.
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Parte dintr-un proces
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca in ce priveste Decizia nr. 357/22.04.2013 (fila 8- 9 dosar), reclamantul a fost sanctionat cu reducerea salariului de baza cu 5% pe o perioada de 3 luni, retinandu-se in sarcina acestuia faptul ca la data de 7.02.2013 ar fi sustras din bancomatul tip N CR nr. 6464 situat in incinta IFIN Magurele a unui numar de 21 bancnote de 100 lei.


La art. 3 din aceasta decizie se precizeaza ca apararile reclamantului au fost inlaturate avand in vedere ca la data de 13 februarie, inainte de a extrage caseta din bancomat, D.F.(operatorul alocat) a efectuat un test de dispensie la care bancomatul nu a eliberat nicio bancnota, desi dupa afisajul contorilor ar fi trebuit sa mai fie 21 bancnote.


``Prin deductie`` se apreciaza ca operatiunea de sustragere a banilor s-a produs in secventa de alimentare efectuata de reclamant la 7.02.2013


Analizand decizia de concediere prin prisma criticilor formulate de reclamant, precum si prin raportare la dispozitiile imperative ale art. 252 alin 2 C. muncii Tribunalul retine ca aceasta cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de textul de lege mai sus invocat.


Analizand insa temeinicia deciziei de sanctionare, prin prisma materialului probator administrat, Tribunalul retine ca situatia de fapt avuta in vedere de parata nu este confirmata de probe.


Astfel, din analiza filmarilor efectuate in centrul de p., depuse la dosar pe suport electronic (CD la fila 159 dosar) s-a putut observa ca la predarea casetei in discutie in centrul de p.sigiliul a fost indepartat de operatoare cu mana, pe masa fiind puse doua casete, una peste alta, cea de 100 fiind asadar acoperita cu o alta caseta.


Parata sustine ca imprejurarea ca sigiliul de pe aceasta caseta a fost usor indepartat cu mana, nefiind necesara taierea acestuia cu foarfeca, justifica presupunerea rezonabila ca se intervenise asupra acestuia anterior.


Cu toate acestea Tribunalul a remarcat faptul ca, la golirea bancomatului situat in incinta IFIN Magurele, operatorul D.F.nu a sesizat si raportat nicio neregula cu privire la sigiliul de pe caseta de 100 lei, desi acest lucru trebuia in mod rezonabil sa ii fi atras atentia, mai ales ca, la testul de dispensie, bancomatul nu eliberase nicio bancnota, desi pe contori apareau 21 bancnote.


Mai mult, din cuprinsul procesului verbal de cercetare disciplinara intocmit (fila 151 dosar) rezulta ca la momentul la care dl. D. a ajuns la ATM si a efectuat descarcarea, caseta de 100 lei era sigilata.


Ori se observa cu usurinta din analiza filmarilor depuse de catre parata la dosar ca, fata de modul de pozitionare a sigiliului si de structura acestuia (material plastic dur), daca acesta ar fi fost taiat acest aspect nu ar fi putut trece neobservat la extragerea cutiei din ATM.


In aceste cond itii, avand in vedere si gravitatea faptei retinute in sarcina reclamantului, Tribunalul a retinut ca simpla ``deductie`` formulata de comisia de cercetare, nesustinuta de probe care sa justifice cel putin probabilitatea rezonabila daca nu certitudinea ca re clamantul si-ar fi insusit bancnotele anterior incarcarii bancomatului, nu poate constitui temei pentru retinerea in sarcina acestuia a unei abateri disciplinare de natura celei descrise in cuprinsul deciziei contestate.


Pentru motivele mai sus aratate, Tribunalul a anulat decizia de sanctionare disciplinara nr. 357/22.04.2013.


Prin Decizia nr. 358/22.04.2013 s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului de munca al reclamantului, retinandu-se in sarcina acestuia incalcarea repetata a procedurii de lu cru Bx fapt ce a cauza lipsa a 10 bilete de 100 RON


s-a retinut faptul ca in data de 23.01.2013 reclamantul a efectuat operatiunea de golire/alimentare a bancomatului tip BCR 6274 din incinta statiei de metrou Unirii 2, transportand casetele de bani in mana, iar nu in sacul sigilat asa cum prevede procedura de lucru.


Analizand decizia de concediere prin prisma criticilor formulate de reclamant precum si prin raportare la dispozitiile imperative ale art. 252 alin 2 C. muncii Tribunalul a retinut ca aceasta cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de textul de lege mai sus invocat.


In ce priveste temeinicia deciziei de concediere insa, Tribunalul retine ca in justificarea sanctiunii aplicate parata a retinut ``incalcarea repetata a procedurii de lucru, fara insa ca din cuprinsul deciziei sa rezulte in ce anume au constat aceste incalcari repetate.


De asemenea, s-a retinut in sarcina reclamantului faptul ca incalcarea procedurii a ``cauzat lipsa a 10 bilete de 100 RON``


Sub acest aspect Tribunalul retine ca, intr-adevar, reclamantul a incalcat procedura de lucru prin transportarea in maini a casetelor de bani in incinta statiei de metrou Unirii 2, fapt recunoscut de acesta in fata comisiei de disciplinara (fila 155 dosar)


In ce priveste insa aprecierea reclamantei conform careia nerespectarea acestor proceduri ar fi cauzat lipsa a 10 bancnote de 100 RON Tribunalul retine ca aceasta nu este sustinuta de probele administrate.


Astfel, este real ca la momentul golirii casetelor de bani aferente bancomatului din statia de metrou Unirii 2 (fila 133 dosar) s-au gasit in caseta de 100 RON cu 10 bancnote mai putin insa nu poate fi ignorat nici faptul ca, in aceeasi imprejurare, in caseta de 50 RON s-au gasit cu 10 bancnote mai mult.


Ori, daca in ce priveste caseta de 100 RON, din filmarea depusa la dosar rezulta ca aceasta a ajuns in centrul de prelucrare fara sigiliu, si nu se poate determina daca, la coborarea din masina, aceasta era sigilata, asupra casetei de 50 RON nu exista nici un dubiu ca aceasta era sigilata.


In aceste conditii se naste un dubiu rezonabil asupra corectitudinii alimentarii casetelor cu bani sau, alternativ (si in masura in care nu pot aparea erori in procesul de alimentare) asupra corectitudinii contorilor listati.


Cu alte cuvinte, asa cum calculatorul electronic al ATM poate numara, la listarea contorilor, un numar sensibil mai mic de bancnote (10) tot asa exista presupunerea rezonabila ca el poate lista si un numar mai mare de bancnote.


Se observa ca parata nu a efectuat nicio verificare a calculatorului electronic spre a vedea daca nu cumva contorii listati se datoareaza unei erori de inregistrare a aparatului imprejurare in care consecinta grava a nerespectarii procedurilor, asa cum ea a fost retinuta in sarcina reclamantului prin decizia de concediere nu poate fi avuta in vedere, cata vreme nu este sustinuta de probele administrate


In egala masura nici incalcarea repetata a procedurilor de lucru de catre reclamant nu poate fi retinuta, cata vreme atat din cuprinsul deciziei de concediere cat si din intreg materialul probator administrat rezulta ca transportarea casetelor in maini s-a facut numai in acea imprejurare, justificata de reclamant prin lipsa unui carucior in masina blindata.


Cu toate acestea, Tribunalul a retinut ca incalcarea procedurilor, asa cum rezulta din materialul probator administrat, constituie abatere disciplinara, justificand de aceea aplicarea unei sanctiuni.


In ce priveste insa sanctiunea aplicata, Tribunalul a apreciat, pentru considerente le mai sus expuse si avand in vedere ca este vorba despre o singura abatere disciplinara, ca aplicarea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului de munca este nejustificata fata de gravitatea abaterii, nefiind astfel respectate criteriile de individualizare prevazute de art. 250 C. muncii astfel ca, dispunand anularea numai in parte si numai cu privire la sanctiune a deciziei 358/22.04.2013 atacate in cauza, va dispune inlocuirea sanctiunii concedierii disciplinare cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 5% pe o perioada de o luna.


In consecinta, avand in vedere cele de mai sus, Tribunalul a obligat parata sa reincadreze pe reclamant in postul si functia detinute anterior concedierii.


A obligat, de asemenea, parata, in baza art. 80 alin 1 C. muncii, la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit acestuia, de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, dupa aplicarea sanctiunii dispuse prin prezenta hotarare .


in ce priveste capatul de cerere privind daunele morale Tribunalul, a apreciat ca anularea deciziilor de sanctionare atacate constituie, in sine, o reparatie partiala a prejudiciului moral produs reclamantului, apreciind de asemenea ca sunt intrunite in cauza conditiile prevazute de art. 253 alin 1 C. muncii pentru angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului, a obligat parata la plata catre reclamant a sumei de 1500 lei cu titlu de daune morale.


Impotriva acestei hotarari, a declarat apel in termen legal si motivat, parata .- P. S.R.L., criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie, apel intemeiat in drept pe dispozitiile art. 466 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


Prin motivele de apel formulate a aratat ca, referitor la contestatia formulata de intimatul-reclamant impotriva Deciziei nr. 357 din 22.04.2013 privind sanctionarea reclamantului cu reducerea salariului de baza pe o durata de 3 luni cu 5%, instanta de fond in mod eronat a retinut ca situatia de fapt avuta in vedere la emiterea deciziei nu este confirmata de materialul probator.


In conformitate cu procedura Bx, in data de 07.02.2013 domnul D.G.M. a fost alocat pentru alimentarea bancomatutui de tip NCR nr. 5464, situat in cadrul IFIN Magurele. La aceasta data, asa cum reiese din jurnalul de operatiuni si dupa cum declara si intimatul-reclamant alimentarea s-a produs fara incidente, conform procedurii.


Ciclul de alimentare - descarcare s-a finalizat in data de 13.02.2013, operatorul bancar colectare insarcinat cu operatiunea de descarcare fiind domnul D.F. Acesta, conform procedurii Bx pasul nr. 20 pct. b, a listat contorii cu numarul de bancnote aferent fiecarei casete si a efectuat testul de dispensie, test in urma caruia toate casetele, cu exceptia celei de 100 de lei au dispensat cate o bancnota. Caseta de 100 de lei, desi avea potrivit contorilor listati, un disponibil de 21 de bancnote, nu a listat nici o bancnota.


Mai mult decat atat, la descarcarea bancomatului in centru de p. S-a constatat faptul ca in caseta nu se mai gaseau cele 21 de bilete de cate 100 de lei fiecare, bancnote care, atat conform contorilor listati cat si potrivit operatiunilor inregistrate in jurnal ul de operatiuni al automatului bancar ar fi trebuit sa fie disponibile.


Conform Referatului de Sesizare a Comisiei de Disciplina, in urma verificarii inregistrarilor video din sala de p.pentru descarcarea din 13.02.2013, se poate observa faptul ca sigitiul de la caseta care ar fi trebuit sa contina bancnotele de 100 lei era atasat pe aceasta, dar conform acelorasi inregistrari se mai poate observa ca sigiliul este taiat de la jumatatea tijei.


In urma analizarii jurnalului electronic al automatului bancar NCR 5464, s-a constatat ca in perioada 7.02. x13, acesta nu a inregistrat nici o eroare de func t ionare, nu a avut loc nici o intrerupere de curent electric si ca intre momentul alimentarii si cel al descarcarii automatului bancar asupra acestuia nu au intervenit nici tehnicieni si nici alti operatori bancari colectare, domnul D.G.M.fiind singura persoana care a avut acces la casetele ATM.


De asemenea, se poate observa ca pana la a avea acces la caseta cu bancnotele de 100 lei, operatorul D.F. a efectuat testul de dispensie, iar in urma acestuia bancomatul nu a eliberat nici o bancnota, desi conform afisatului contorilor ar fi trebuit sa mai fie 21 de bancnote.


Astfel singurul care a avut acces la cutia cu bancnotele de 100 lei, intre momentul operatiunii de incarcare si momentul in care, conform inregistrarilor video, s-a observat starea sigiliului, a fost domnul D.M.G.


Asadar, coroborand toate acestea, reiese fara dubiu ca disparitia celor 21 de bancnote de 100 lei reprezinta efectul pagubitor pentru Companie a operatiunilor neconforme realizate de domnul D.G.M. Avand in vedere situatia de fapt, nu se poate afirma faptul ca salariatul D.G.M. a sustras cele 21 de bancnote de 100 lei, dar ceea ce se poate sustine fara nici un dubiu este faptul ca a intervenit o lipsa de 21 de bancnote, in conditiile in care singura persoana care a umblat cu caseta de la bancomatul NCR 5464 a fost contestatorul D.G.M. Or, fata de o asemenea situate simpla prezumtie conduce la ideea ca lipsa constatata la nivelul casetei se datoreaza exclusiv faptelor lui D.G.M. Mai mult, atata vreme cat D.G.M.este cel care, in temeiul fisei postului sau incarca si descarca automate bancare, el indeplineste o functie de gestionar de fapt . In acest sens, textul art. 31 din Legea nr. 22/1969 stabileste clar ca: ``Angajatul care primeste, postreaza si elibereaza bunuri fara a avea calitatea de gestionar in intelesul art. 1 raspunde integral, aplicandu-i-se in mod corespunzator prevederile prezentului capitol. "Or, Legea nr. 22/1969 inverseaza prezumtia de nevinovatie in sensul ca un gestionar, fie el chiar si de fapt este tinut raspunzator pentru orice lipsuri constatate in gestiunea sa, pana la dovada contrarie. Este adevarat ca Legea nr. 22/1969 stabileste in sarcina gestionarului de fapt numai o raspundere patrimoniala, dar esential de observat este spiritul legii: astfel, inasprirea regimului de raspundere pentru sal ariat este determinata de faptul ca atributiile specifice de gestiune presupun o diligenta sporita in activitate . In consecinta, se poate afirma ca atata vreme cat in gestiunea unui gestionar de fapt apar lipsuri, se poate prezuma ca acest nu a dat dovada de diligent a ceruta de specificul activitatii sale, in situatia de speta aceasta atitudine atragand o lipsa de 21 de bancnote din aparatul bancar.


Este ratiunea pentru care in mod corect Comisia de Disciplina, sesizata prin referatul nr. 129 din 20.03.2013, a propus in data de 27 martie 2013 sanctionarea domnului D.G.M.cu reducerea salariului cu 5% pe o perioada de 3 luni, ca urmarea a constatarii lipsei a 21 de bancnote de 100 lei din Bancomatul de tip NCR nr. 5464, situat in cadrul IFIN Magurele. Nu in ultimul rand, raspunderea disciplinara a contestatorului pentru fapta savarsita in legatura cu Bancomatul nr. 5464 situat in cadrul IFIN Magurele este cu atat mai evidenta cu cat lipsa bancnotelor in discutie este dublata si de faptul ca la caseta de descarcare au existat indicii in ce priveste sigiliul. Sustinerea instantei, in sensul ca cel care a preluat caseta la 11.02.2013, respectiv dl. F.D. ar fi trebuit sa observe faptul ca sigiliul casetei nu era in ordine la preluare nu se justifica, atata vreme cat controlul efectiv al casetelor se face de catre personalul efectiv desemnat in acest sens, respectiv cele care preiau si desigileaza aceste casete. Nu exista nici un document sau proba care sa justifice sustinerea instantei de fond in acest s ens. In schimb, s-a dovedit faptul ca operatorul F.D. a indeplinit intru totul procedurile, in sensul ca a procedat la efectuarea testului de suspensie, moment in care a observat ca exista premisele ca numarul de bancnote afisate de contor sa nu corespunda cu cel din caseta.


Raportat atat la fap tul ca, prin fapta sa, domnul Danila G.M. a savarsit o incalcare grava a reglementarilor interne ale BCR P.(obligatiile institute in sarcina acestuia prin fisa de post, Procedura Bx privind operatiuni de alimentare-descarcare ATM/MFM/MFD) precum si la faptul ca prin fapta sa a cauzat angajatorului un prejudiciu in valoare de 2100 lei, solutia pronuntata de instanta de fond este neintemeiata, lipsurile constatate in gestiunea sa datorandu-se culpei sale, cel putin determinata de li psa de diligenta in operarea cu bunurile (bani) pentru incarcarea bancomatului. Tocmai pentru ca nu s-au putut retine fapte concrete in sarcina contestatorului ci doar o lipsa de diligenta in tratarea gestiunii sale de fapt, de natura a conduce la prejudicierea angajatorului cu cele 21 de bancnote de 100 lei, salariatului i s-a aplicat o sanctiune mai redusa prin Decizia nr. 357 din 22.04.2013. Din pacate, "lipsurile"in casetele operate de contestator s-au constatat si ca urmare a anchetarii altor situatii de fapt .


Referitor la contestatia formulata de intimatul-contestator impotriva dec iziei nr. 358 din 22.04.2013 privind desfacerea contractului individual de munca, in data de 23.01.2013, domnul D.G.M. a fost desemnat pentru alimentarea/descarearea automatului bancar BCR nr. 6274 situat in statia de metrou Unirii 2. Casetele ATM au fost predate catre acesta sigilate in sac, sacul fiind de asemenea sigilat.


Desi procedura de lucru Bx interzice in mod expres acest lucru, pe parcursul procesului de alimentare/descarcare in blindata, intimatul-contestator a procedat la desigilarea sacului in care se aflau casetele ATM, a lasat sacul in masina si a transportat casetele in mana pana la ATM.


Procedand in acest mod, domnul D.G.M. a creat premisele aparitiei unor situatii cu grad de risc ridicat, risc ce consta in faptul ca persoanele care se aflau in locul respectiv puteau sa smulga casetele din mainile acestuia, casetele puteau scapa din mana, banii imprastiindu-se in locatie (situatie cel mai probabil, imposibil de controlat).


In plus, dupa cum rezulta si din inregistrarile camerelor de supraveghere si dupa cum, de altfel, rezulta si din continutul notei explicative date in fata Comisiei de disciplina, domnul D.M.G. a introdus casetele in sac la momentul ajungerii in centrul de p., preda nd astfel sacul fara a fi sigilat, incalcand, in acest mod, pasul nr. 28 din Procedura de lucru Bx.


Mai mult decat atat, la scoaterea, in centrul de p., a casetelor ridicate de intimatul-contestator din sacul nesigilat, se observa lipsa sigiliului de pe caseta cu bancnote de 100 lei si, totodata, se constata lipsa, din cutia respectiva, a celor 10 bancnote de 100 lei, care ar fi trebuit sa se regaseasca in caseta ATM, potrivit contorilor si inregistrarilor din jurnalul de operatiuni .


Coroborand informati ve inregistrate in jurnalul de operatiuni, contorii listati, precum si inregistrarile video, se ajunge la concluzia ca doar domnul D.G.M. avea posibilitatea sustragerii celor 10 bancnote de cate 100 lei fiecare, producand astfel un prejudiciu de 1000 lei.


In urma constatarii acestor nereguli, prin Referatul nr. 135/21.03.2013, a fost sesizata Comisia de disciplina. In urma analizarii contorilor listati, a inregistrarilor video, a jurnalului de operatiuni si tinand cont de existenta altei abate ri savarsite de intimatul-reclamant, Comisia a decis, in unanimitate, ca fapta salariatului constituie abatere disciplinara si a propus desfacerea contractului individual de munca al acestuia.


Chiar in lipsa Deciziei nr. 357 din 22.04.2013, sanctiunea desf acerii contractului individual de munca este una intemeiata, avand in vedere urmatoarele argumente:- caracterul grav al abaterilor savarsite;- normele interne incalcate de acesta, fapt recunoscut de reclamant atat in notele explicative acordate in fata, cat si in cadrul raspunsului la intampinare;- urmarile deosebit de grave pe care le-ar fi putut avea faptele acestuia;-prejudiciul produs angajatorului; - faptul ca, in nota explicativa din data de 04.04.2013, intimatul-reclam ant recunoaste ca nu este prima data cand procedeaza intr-un asemenea mod.


Astfel, in data de 22.04.2013, in baza procesului-verbal nr. 12/04.04.2013, Comitetul Executiv a dispus aplicarea sanctiunii propuse de membrii Comisiei de disciplina, procedand astfel la emiterea Deciziei nr. 358/22.04.2013, prin care domnului D.G.M.i-a fost desfacut disciplinar contractul de munca, in conformitate cu prevederile art. 61 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat.


Instanta de fond insa nu a avut in vedere decat faptul ca s-a dispus concedierea disciplinara a contestatorului nu pentru o fapta grava, ci pentru abateri repetate. Or, in conditiile in care a considerat ca decizia de sanctionare nr. 357 din 22.04.2013 este netntemeiata, dispunand anularea acesteia, rezulta ca nu se mai poate retine caracterul de repetabilitate a abaterilor de natura a conduce la raspunderea disciplinara a contestatorului si, pe cale de consecinta, sanctiunea cea mai drastica nu se justifica. Asa cum a aratat mai sus, in mod gresit instanta de fond a apreciat in sensul lipsei de temei a deciziei de sanctionare nr. 357 din 22 aprilie 2013, raportat la situatia de fapt existand o abatere disciplinara de natura a atrage raspunderea disciplinara a salariatului contestator. Pe de alta parte, chiar daca s-ar admite neintemeierea deciziei de sanctionare nr. 357 din 22 aprilie 2013, in mod gresit a apreciat instanta de fond ca fapta in legatura cu munca savarsita cu vinovatie de catre contestator nu ar reprezenta o abatere disciplinara suficient de gre va pentru a atrage sanctionarea disciplinara a salariatului vinovat cu sanctiunea cea mai drastica. Asa cum apelanta a aratat mai sus, au fost avute in vedere si cantarite criteriile de la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dar in conditiile in care "periculozitatea"faptei a avut un grad atat de ridicat, riscul unor asemenea fapte fiind extrem de ridicat, aprecierea ca in speta se impune adoptarea sanctiunii celei mai grave este de inteles. Instanta de fond a apreciat ca nu s-a dovedit faptul ca insusi contestatorul a sustras cele 10 bancnote de 100 lei din bancomat, iar pe de alta parte, atata vreme cat intr-o alta caseta s-au descoperit mai multe bancnote, era posibil ca si in ce priveste lipsa celor 10 bancnote sa fi fost determinate de o greseala "electronica". Ce uita insa instanta sa ia in seama este faptul ca de data aceasta caseta in care s-au gasit lipsurile a fost desigilata. Chiar instanta sustine ca la coborarea din masina caseta cu bancnotele lipsa era desigilata in timp ce caseta in care existau mai multe bancnote avea sigiliul neatins. Aceasta nu a fost predata in conditiile impuse de Proceduri, iar contestatorul nu a anuntat nimic, problemele legate de un numar mai mic de bancnote si caseta desigilata fiind aspecte constatate ulterior.


In sfarsit, raportat la probatoriul administrat in cauza, incalcarile regulilor ce functioneaza in unitate (procedurile de lucru specifice postului detinut de contestator), asa cum rezulta legalitatea procedurilor derulate de angajator .


Din toate cele precizate mai sus, rezulta fara dubiu ca masura aplicarii sanctiunii celei mai drastice, respectiv masura concedierii disciplinare a salariatului culpabil este o masura intru totul intemeiata, cele retinute de instanta de fond fiind gresit interpretate. Cu privire la obligarea apelantei la plata despagubirilor morale in cuantum de 1. 500 lei ca urmare a desfacerii abuzive a contractului individual de munca .


Instanta de fond in mod eronat a retinut faptul ca sunt intrunite in cauza conditiile prevazute de art. 253 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului.


Intimatul-reclamant sustine in cererea introductiva faptul ca atat pe timpul anchetei preliminare, cat si in Comisie a fost jignit si acuzat de furt, ceea ce i-a cauzat o reputatie proasta in randul colegilor de munca, dar si celor care au aflat motivele desfacerii contractului de munca .


Prejudiciul moral trebuie sustinut prin probe, nu doar afirmat in mod generic, astfel cum o face intimatul reclamant in cererea sa.


Or, in situatia de speta singurele elemente demonstrate fara nici un fel de dubiu, chiar daca nu au legatura directa cu prezenta cauza, au in vedere prejudiciul material suferit nu de contestator ci de angajator, determinat de neglijenta prezumata sau, dupa caz, incalcarea obligatiilor de serviciu, de catre contestator. Existenta unor asemenea prejudicii sunt de natura a conduce la formarea unor circumstance agravante in dozarea sanctiunii de aplicat. Deci nu exista nici un fel de ratiune pentru a se considera ca prin cele doua decizii emise de angajator si contestate in prezenta cauza s-ar fi adus vreo atingere morala salariatului contestator.


De altfel, exista o totala contradictie intre sustinerile instantei de fond .


Astfel, pe de o parte sustine ca cel putin in una din decizii exista raspundere disciplinara in sarcina salariatului contestator, dar nu de natura a conduce la sanctionarea acestuia cu concedierea disciplinara. Pe de alta parte insa considera ca se impune si o reparare a prejudiciului moral suferit de reclamant, dar numai pentru suma de 1500 lei.


Se observa fara nici un dubiu ca cu privire la acest capat de cerere hotararea instantei de fond este totalmente nemotivata, neexistand nici un argument care sa sustina solutia cu privire la acest capat de cerere .


Pe de alta parte, reclamantul solicita daune morale pentru ca in timpul cercetarii disciplinare i s-au adus jigniri, faptul ca a fost suspectat de furt atragandu-i o imagine necorespunzatoare printre colegi. Este de observat faptul ca deciziile de concediere au fost emise pentru incalcarea regulilor si procedurilor de lucru, nicidecum pentru furt. De altfel, tocmai pentru ca nu au existat probe care sa conduca angajatorul la ideea ca ar exista premise pentru considerarea faptelor ca fiind de natura a atrage raspunderea penala, angajatorul nici nu a facut plangere penala. Deci, nicicum nu se justifica retinerea raspunderii angajatorului in temeiul art. 253 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru daune morale suferite de salariat raportat la deciziile de sanctionare contestate in prezentul dosar.


Raspunderea patrimoniala a angajatorului reprezinta o forma de raspundere specifica, in baza careia angajatorul este obligat a repara prejudiciul efectiv produs salariatului printr-o fapta savarsita cu vinovatie si in legatura cu munca sa.


Dupa cum se retine in practica si in doctrina de specialitate, pentru acordarea daunelor morale, conditia esentiala este aceea a intrunirii elementelor esentiale ale raspunderii civile delictuale. lar domnul D.G.M., desi solicita daune morale, nu a invederat in ce consta in mod concret prejudiciul incercat. Mai mult, fapta de natura a conduce la despagubiri este reprezentata de emiterea unor decizii care, in parte, au fost desfiintate de instanta de fond . Or, fata de aceasta situate, rezulta fara echivoc ca in prezenta cauza nu sunt intrunite conditiile generale pentru angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului, respectiv:- existenta unui prejudiciu (efectiv, cert, real, actual, direct) ;- existenta unei fapte ilicite;- existenta unui raport de cauzalitate .prejudiciul produs;- existenta vinovatiei angajatorului, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat acesta.


Daca cel putin una dintre conditiile mai sus enumerate nu este indeplinita, nu poate fi antrenata raspunderea patrimoniala a angajatorului.


Pe cale de consecinta, nu se pot acorda despagubiri pentru pretinse daune morale suferite de salariat, atata vreme cat nu exista fapta ilicita a angajatorului si nici nu exista un prejudiciu cert, efectiv.


Or, in speta de fata intimatul reclamant, se rezuma la a mentiona ca pe parcursul cercetarii disciplinare a fost jignit, fiindu-i astfel creata o reputatie proasta in randul celor care au aflat motivele concedierii sale. Or, o astfel de presupusa fapta nu are legatura cu deciziile anulate in parte de instanta de fond, ci, eventual cu unele fapte ce au intervenit pe parcursul cercetarii disciplinare. Pe de alta parte, cele sustinute de reclamant nu sunt cu nimic dovedite, in special in ce priveste existenta reala a unui prejudiciu.


In aceste conditii, chiar daca in litigiile de munca sarcina probei incumba angajatorului, in situatia de speta nu se poate sustine ca angajatorului ii revine integral obligatia de a proba ca cele sustinute fara probatoriul corespunzator de catre salariatul reclamant nu sunt reale, deoarece a se solicita un asemenea probatoriu de la angajator ar insemna a-i impune acestuia o ``probatio diabolica".


In plus, insasi anularea unei decizii de concediere, astfel cum, corect a retinut si instanta de fond, constituie, in sine, o reparatie a prejudiciului moral produs angajatului astfel concediat, prin obligarea angajatorului la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


Ni in ultimul rand, apelanta a subliniat si faptul ca in speta de fata intimatul reclamant si-a intemeiat cererea privind daunele morale, afirmand ca a fost jignit si acuzat de furt, ceea ce asa cum a subliniat si mai sus, nu are nici o legatura cu deciziile de sanctionare. In schimb, instanta de fond insa neinvestita de nimeni in acest sens, a apreciat ca daunele morale se cuvin reclamantului datorita presupusei desfaceri abuzive a contractului individual de munca, in acest sens fiind data motivarea pentru acordarea de catre instanta de fond a sumei de 1500 lei cu titlu de daune morale in favoarea salariatului reclamant.


Deci si raportat la acest aspect sentinta ciila nr. 3280/2013 este nelegala si se impune desfiintarea acesteia.


F.de toate argumentele expuse in cele 3 puncte mai sus enuntate apelanta a apreciat ca nefondata in integralitatea sa solutia instantei de fond si solicita admiterea apelului sau asa cum a fost acesta formulate cu consecinta respingerii contestatiei initiale si a mentinerii ca legale si temeinice a Deciziilor de sanctionare nr. 357 si nr. 358 din 22.04.2013.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea constata urmatoarele:


Toate criticile apelantei vizeaza temeinicia sanctiunilor dispuse prin cele doua decizii contestate in cauza, dar si solutia primei instante in ceea ce priveste daunele morale solicitate de reclamant.


Din analiza probelor administrate in cauza prin raportare la dispozitiile legale aplicabile, Curtea constata ca solutia primei instante in ceea ce priveste deciziile de sanctionare disciplinara este legala si temeinica, criticile apelantei fiind fondate doar pe aspectul pretentiilor cu titlu de daune morale.


In mod corect a anulat Tribunalul Decizia nr. 357/22.04.2013, in cauza nedovedindu-se fapta imputata salariatului, in conditiile in care sarcina probei apartinea angajatorului, potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Asa cum rezulta din decizia contestata, salariatului i-a fost imputata sustragerea din bancomatul tip NCR nr. 6464 situat in incinta IFIN Magurele a unui numar de 21 bancnote de 100 lei, la data de 7.02.2013.


Curtea retine ca in cauza nu a fost dovedita fapta imputata salariatului, in sensul ca lipsa celor 21 bancnote ar fi determinata de sustragerea acestora de catre intimat, aspect recunoscut si in cadrul dezbaterilor pe fond, recurenta aratand ca nu se poate afirma ca fapta reprezinta un furt si aceasta a fost ratiunea pentru care nu a anuntat organele de politie, pentru ca nu l-a vazut furand pe intimat .


Dar prin decizia de sanctionare intimatului i-a fost imputata o fapta savarsita cu intentie, respectiv sustragerea celor 21 de bancnote, fara a exista nicio proba in acest sens. In fapt, asa cum rezulta din decizie, angajatorul propune de o prezumtie simpla, consecinta faptului cunoscut care consta in lipsa celor 21 de bancnote, fiind, in opinia acestuia, sustragerea lor de catre intimatul care a operat incarcarea ATm-ului. Spre deosebire de prezumtiile legale, prezumtia simpla de care face vorbire recurenta atat in calea de atac, cat si in decizia de sanctionare nu duce insa la rasturnarea sarcinii probei, astfel incat pentru fundamentarea rationamentului propus, recurenta, in calitate de angajator, trebuia sa isi dovedeasca fapta imputata.


Potrivit art. 327 Cod procedura civila, prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut. Faptul cunoscut, in speta, este lipsa celor 21 bancnote si incarcarea bancomatului de catre intimat, dar acestea nu pot justifica, asa cum propune recurenta, concluzia ca intimatul le-a sustras, deoarece nu au greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins.


Astfel, asa cum rezulta din actele care au stat la baza deciziei respective, dar si din continutul acesteia, lipsa celor 21 de bancnote a fost descoperita la verificarea casetei in centrul de p., dupa ce bancomatul respectiv a fost descarcat de un alt salariat .


Astfel, dupa ce in data de 7.02.2013 intimatul a alimentat bancomatul, la 13.02.2012 un alt operator bancar, dl. D.F., a descarcat ATm-ul. Inainte de a extrage caseta de 100 lei din bancomat, a listat contorii pentru fiecare caseta si a incercat dispensia unei bancnote pentru testare, dar caseta de 100 lei nu a eliberat nimic, desi se inregistra un disponibil de 21 bilete. Operator a predat mai departe casetle, inclusiv cea de 100 lei la centrul de p., unde, asa cum se arata expres in decizie, in urma vizionarii inregistrarilor video, a fost descoperita lipsa celor 21 de bancnote. In decizie se arata ca la descarcarea casei in centrul de p. S-a constat starea precara a sigiliului, cat si lipsa banilor, acestea fiind imputate intimatului.


Curtea constata ca intre momentul alimentarii ATm-ului de catre intimat si momentul constatarii lipsei celor 21 de bancnote, la caseta in cauza au avut acces atat operatorul care a descarcat bancomatul, cat si salariatii din centrul de p.


In plus, la alimentarea bancomatului inregistrarile referitoare la numarul de bancnote s-au facut potrivit datelor primite de salariat, fara ca acesta sa poata verifica continutul casetelor.


In aceste conditii, lipsa celor 21 bancnote ar putea fi determinata prin fapta mai multor persoane, de la angajatii care au incarcat casetele anterior alimentarii, la operatorii care au incarcat si descarcat bancomatul, pana la cei care au descarcat casetele in centru de p., fara a exista un singur element care sa determine cu suficienta forta probanta concluzia ca ele au fost sustrase de catre intimat . Trebuie retinut ca toate operatiunile la bancomate sunt filmate, iar din inregistrarile video nu rezulta nici un element care sa il incrimineze pe salariat, Curtea retinand ca in dreptul muncii raspunderea disciplinara este personala.


Faptul ca in urma inregistrarilor video, abia in centru de p. S-a constat ``starea precara a sigiliului`` nu determina concluzia ca acesta ar fi fost deteriorat intentionat sau neintentionat de catre intimat, in conditiile in care caseta fusese operata nu doar de acesta, ci si de operatorul D.F., dar si de angajatii din centrul de p.care au primit-o fara a sesiza starea precara a sigiliului decat dupa ce au constat lipsa banilor.


In plus, toate operatiunile efectuate cu ocazia descarcarii ATm-ului de operatorul D.F. au fost inregistrate intr-un inscris completat de acesta, care, desi avea o rubrica de comentarii, nu a sesizat nicio problema legata de starea sigiliilor, ceea ce duce la prezumtia simpla ca la momentul descarcarii starea acestora, inclusiv la caseta de 100 lei, era normala, deteriorarea putand sa apara ulterior.


In aceste conditii, cum la momentul descarcarii nu s-a sesizat deteriorarea sigiliului, Curtea constata ca rationamentul angajatorului in sensul sustragerii celor 21 bancnote la momentul anterior al alimentarii nu are puterea de a naste probabilitatea faptului pretins. Asa cum am aratat toate operatiunile respective sunt filmate, fara a exista nicio inregistrare din care sa rezulte deteriorarea sigiliilor sau interventia intimatului la caseta la momentul alimentarii.


Mai mult, salariatul nu a fost acuzat de neglijenta care sa fi dus la disparitia celor 21 de bancnote sau de lipsa in gestiune, asa cum se arata in apel, ci chiar de sustragerea acestora, fara a exista nici un element probant in acest sens.


Faptul ca la descarcare caseta nu a eliberat nicio bancnota de 100 lei desi avea inregistrate 21, nu duce la concluzia exclusiva a sustragerii banilor de catre intimat, deoarece lipsa acestora poate fi la fel de bine determinata de incarcarea necorespunzatoare a casetei inainte de predarea acesteia operatorului de alimentare sau de erori ale sistemului electronic. In plus, operatorul de la descarcare a observat doar faptul ca nu a fost eliberata bancnota de proba, dar nu si existenta unor probleme legate de sigiliul la caseta. Neconsemnand nimic referitor la sigiliu inseamna ca acesta era in stare perfecta la momentul descarcarii, motiv pentru care operatorul de la alimentare nu ar fi putut umbla la aceasta.


Apelanta a mai facut vorbire de culpa prezumata a intimatului care era gestionar in fapt pentru bunurile primite, fiind invocate prevederile Legii nr. 22/1969, dar, asa cum corect a retinut prima instanta, aceasta prezumtie legala este aplicabila exclusiv raspunderii patrimoniale, iar in cauza este vorba de angajarea raspunderii disciplinare a salariatului, motiv pentru care nu exista o prezumtie de culpa, sarcina dovedirii vinovatiei fiind a angajatorului.


In concluzie, in privinta faptei imputate prin prima decizie de sanctionare nu exista suficiente probe care sa determine angajarea raspunderii disciplinare a salariatului, motiv pentru care in mod corect prima instanta, constatand netemeinicia deciziei, a dispus anularea acesteia, fata de dispozitiile art. 80 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste Decizia nr. 358/22.04.2013, prima instanta a constat existenta unei abateri disciplinare a salariatului, dar a apreciat ca aplicarea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului de munca este nejustificata fata de gravitatea abaterii, nefiind astfel respectate criteriile de individualizare prevazute de art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) astfel ca, dispunand anularea in parte si inlocuirea sanc t iunii concedierii disciplinare cu sanc t iunea reducerii salariului de baza cu 5% pe o perioada de o luna.


Prin decizia respectiva salariatului i-a fost imputata abaterea disciplinara constand in ``incalcarea, in mod repetat, a pasilor procedurii de lucru Bx, fapt ce a cauza lipsa a 10 bilete de 100 RON``.


Incalcarea ``in mod repetat`` ar fi avut loc la o singura data, asa cum rezulta din descrierea faptei in decizie, respectiv in data de 23.01.2013, cand salariatul a efectuat opera t iunea de golire/alimentare a bancomatului tip BCR 6274 din incinta statiei de metrou Unirii 2, transportand casetele de bani in mana, iar nu in sacul sigilat a s a cum prevede procedura de lucru. Intimatului i-a fost imputata nesocotirea pasilor 20, 21 si 29 din procedura de lucru, referitor la listarea contorilor cu numarul de bancnote din ATM pe fiecare caseta in parte, la verificarea integralitatii sigiliilor casetelor ATM si la predarea casetelor cu numerar restituit/inlocuit din ATM, materiale si documente de lucru in sac sigilat. Toate aceste proceduri au fost incalcate din transportul casetelor in maini si nu in sac sigilat atat la alimentare, cat si dupa descarcare, in contextul in care dupa predarea acestora, la centrul de p., s-a constat lipsa sigiliului la caseta de 100 lei, precum si lipsa a 10 bancnote care trebuiau sa fie in aceasta conform indexului contorilor.


Desi se refera la toti acei pasi din procedura de lucru, in mod concret este descrisa doar fapta constand in transportul casetelor fara a fi puse in sac sigilat, la alimentare si descarcare din ATM. Nu se arata in nici un fel prin ce a fost nesocotit pasul 20, cu atat mai mult cu cat la dosar exista fisa de descarcare si lista de verificare completata de salariat, la fila 78 existand inclusiv date privind listarea contorilor. In legatura cu verificarea sigiliilor casetelor, in lista de verificare completata de salariat nu a fost trecuta nicio mentiune privind lipsa unui sigiliu, ceea ce inseamna ca nu a observat nimic in neregula . In acest sens sunt si raspunsurile intimatului in procedura disciplinara. In nici un caz nu este dovedita in cauza indepartarea sigiliului de catre acesta sau faptul ca nu ar fi verificat sigiliile. Lipsa sigiliului la caseta de 100 lei a fost din nou descoperita in centrul de p., cand s-a constat si lipsa a 10 bancnote din aceasta cutie, dar si existenta unui surplus in caseta de 50 lei.


De data aceasta salariatului nu i s-a mai imputat sustragerea bancnotelor, ci doar incalcarea procedurilor de lucru in sensul ca nu a transportat casetele in saci sigilati, fapt ce a cauzat lipsa a 10 bancnote. Dar, din probele de la dosar nu exista niciun element din care sa reiasa ca lipsa celor 10 bancnote s-ar datora transportului neprocedural al casetelor, cum nici existenta unui numar mai mare de bancnote de 50 lei nu poate fi rezultatul modului in care salariatul a manipulat casetele dupa descarcarea ATm-ului.


Nu s-a dovedit ca sigiliul a fost indepartat de salariatul intimat prin modul in care a transportat casetele dupa descarcarea bancomatului, avand in vedere ca, in mod rezonabil, nici nu se putea realiza indepartarea sigiliului doar prin transportul casetelor in maini, fara sac, din actele de la dosar rezultand ca este nevoie de o foarfece pentru indepartarea lui.


In fapt, intimatul a nesocotit procedurile de lucru care prevedeau transportul casetelor doar in saci sigilati, dar nu s-a dovedit ca acest fapt a determinat lipsa celor 10 bancnote de 100 lei, deci nu a fost dovedit prejudiciul de care face vorbire apelanta.


Sustinerile recurentei referitoare la repetabilitate faptelor nu pot fi retinute, deoarece prima instanta nu a apreciat lipsa caracterului repetabil ca urmare a anularii Deciziei nr. 357, ci pentru ca din cuprinsul deciziei nu rezulta in ce anume au constat aceste incalcari repetate si pentru ca din intreg materialul probator administrat rezulta ca transportarea casetelor in maini s-a facut numai in acea imprejurare, justificata de reclamant prin lipsa unui carucior in masina blindata.


Procedurile de transport trebuiau respectate de salariat, angajatorul avand dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea activitatii si sarcinile fiecarui salariat, precum si sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru acestia, conform art. 40 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Faptul ca salariatul considera mai comoda o alta modalitate de transport sau cu mai putine riscuri din punct de vedere al securitatii nu ii da dreptul sa nesocoteasca dispozitiile obligatorii ale angajatorului, motiv pentru care nu pot fi retinute toate apararile intimatului pe acest aspect.


Retinand abaterea disciplinara constand in transportul casetelor cu bani in vederea alimentarii/descarcarii bancomatului, fara a fi inchise intr-un sac sigilat, asa cum prevedea procedura de lucru Bx, fapta savarsita la data de 23.01.2013, Curtea constata ca sunt aplicabile dispozitiile art. 247 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Dintre sanctiunile prevazute de lege, angajatorul a ales desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, deci cea mai grava sanctiune.


Avand in vedere dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in mod corect a retinut prima instanta ca in cauza nu s-a realizat o corecta individualizare a sanctiunii.


Potrivit textului de lege mentionat, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului; consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a salariatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Este adevarat ca normele de lucru incalcate aveau scopul asigurarii securitatii sumelor manipulate de salariat si ca prin transportul acestora in alte conditii a expus bunurile unor riscuri, dar nu a existat nici un prejudiciu pentru angajator in legatura directa de cauzalitate cu modul in care salariatul a manipulat casetele de valori, nefiind dovedit in cauza ca lipsa celor 10 bancnote se datoreaza transportului casetelor fara sac sigilat.


Legea impune luarea in considerare la individualizarea sanctiunii si a imprejurarilor in care fapta a fost savarsita si, in acest sens, Curtea retine ca bancomatul se afla in statia de metrou, intr-o zona accesibila mai greu prin coborarea unui numar mare de scari, fiind necesara trecerea prin sistemul de bariere e la metrou, iar angajatorul nu a pus la dispozitia salariatului caruciorul prevazut de procedurile de lucru.


In privinta gradului de vinovatie al angajatului, Curtea retine ca fapta a fost savarsita din culpa, o forma mai usoara de vinovatie decat intentia.


Referitor la consecintele abaterii disciplinare, Curtea retine ca nesocotirea procedurilor de lucru nu a avut la data respectiva nicio urmare, deoarece lipsa celor 10 bancnote nu are legatura cu manipularea casetelor cu bani pe timpul transportului.


Nu in ultimul rand, angajatorul nu a dovedit existenta unor eventuale sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre salariat si nici existenta unor probleme referitoare la comportarea generala in serviciu a acestuia.


Fata de toate aceste elemente, in mod corect prima instanta a retinut ca in privinta Deciziei nr-358/2013 angajatorul nu a facut o corecta individualizare a sanctiunii, fata de dispozitiile art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si ca ca aplicarea sanc t iunii desfacerii disciplinare a contractului de munca este nejustificata fata de gravitatea abaterii, motiv pentru care a dispus inlocuirea sanc t iunii concedierii disciplinare cu sanc t iunea reducerii salariului de baza cu 5% pe o perioada de o luna.


In ceea ce priveste daunele morale, Curtea constata ca acestea se incadreaza in categoria prejudiciului personal nepatrimonial, aflandu-ne pe taramul solicitarii repararii unui prejudiciu de imagine si a unei suferinte psihice, respectiv a repararii unui prejudiciu moral.


Fata de cele mai sus retinute, instanta are a se pronunta numai cu privire la existenta unui prejudiciu personal nepatrimonial suferit de intimat in directa legatura cu emiterea deciziilor contestate, la intinderea acestui prejudiciu si la existenta unei fapte ilicite cauzatoare a prejudiciului reclamat.


Or, acordarea unor daune morale in cazul dat este conditionata de producerea unui minimum de probe si de indicii din care sa rezulte atat existenta prejudiciului moral adus salariatului, prejudiciu a carui intindere, de o anumita gravitate, sa fie probata, intrucat nu se poate prezuma nici existenta, nici intinderea prejudiciului personal nepatrimonial din insasi existenta masurile sanctionatorii dispuse de, chiar daca acestea s-au dovedit a fi netemeinice, iar sustinerea contestatorului in sensul existentei unor consecinte negative pe plan social si psihic, chiar plauzibile in astfel de situatii, nu pot fi primite, in conditiile in care, cu privire la existenta si intinderea prejudiciului acestuia ii revenea sarcina probarii acestor aspecte, nefiind suficienta simpla argumentare a lor.


Aspectele referitoare la consecintele concedierii intimatului relatate de martor nu pot fi coroborate cu alte probe pentru a dovedi ca exista legatura de cauzalitate intre acestea si emiterea celor doua decizii. Nu pot fi retinute nici sustinerile intimatului in sensul ca a fost in imposibilitate de a se angaja ulterior concedierii din cauza motivelor invocate in decizii, deoarece acesta este cel care a adus la cunostinta potentialilor angajatori aceste motive, potrivit inscrisurilor depuse la dosar.


Mai mult, prin anularea deciziilor de sanctionare si reintegrarea contestatorului in functia si postul detinut in fapt anterior si obligarea intimatei la plata despagubirilor, instanta i-a acordat o justa si suficienta reparatie a prejudiciului material, dar si moral pe care l-a suferit.


In consecinta, in baza art. 480 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca va respinge pretentiile cu titlu de daune morale, ca neintemeiate si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei.


Prin concluziile pe fond in apel, aparatorul intimatului a solicitat si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata efectuate la fond, aratand ca desi instanta de fond in sentinta civila apelata mentioneaza ca s-au solicitat cheltuieli pe cale separata, aceasta nu a dat niciun raspuns, motiv pentru care intelege sa solicite instantei de apel a se pronunta si pe acest aspect.


In primul rand, Curtea constata ca reclamantul nu a atacat hotararea data de prima instanta, acesta fiind mijlocul procesual prin care isi putea invoca nemultumirile fata de aceasta.


In al doilea rand, solicitand cheltuielile pe cale separata, prima instanta nu putea sa se pronunte asupra acestora, fata de principiul disponibilitatii. Contestatorul poate formula o actiune pe cale separata, potrivit dreptului comun, supusa taxei judiciare de timbru si sa solicite obligarea partii care a cazut in pretentii la plata cheltuielilor de judecata .


In al treilea rand, daca aparatorul intimatului considera ca prima instanta nu s-a pronuntat pe acest capat accesoriu de cerere, trebuie sa foloseasca procedura speciala prevazuta de art. 444 Cod procedura civila, deoarece, potrivit art. 445 Cod procedura civila, indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 442 - 444.


Fata de aceste considerente, Curtea va respinge, ca inadmisibila, cererea intimatului privind cheltuielile de judecata la fond .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de apelanta-parata .- P. S.R.L., cu sediul in Bucuresti, .6, inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. Jx, avand CUI: RO x, impotriva Sentintei civile nr. 3280 din data de 06.11.2013, pronuntate de Tribunalul I.- Sectia Civila, in Dosarul nr. x in contradictoriu cu intimatul-reclamant D.G.M., cu domiciliul in .1 Decembrie, avand CNP: x.


Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca:


Respinge pretentiile cu titlu de daune morale, ca neintemeiate.


Mentine celelalte dispozitii ale sentintei.


Respinge, ca inadmisibila, cererea intimatului privind cheltuielile de judecata la fond .


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014


Citeşte mai multe despre:    raspunderea patrimoniala a salariatului    sarcina probei in litigiile de munca    raspunderea disciplinara a salariatului    individualizarea sanctiunii disciplinare    daunele morale in litigiile de munca
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4376/ 09.10.2019

Suma stabilita pentru acoperirea daunelor produse angajatorului se retine in rate lunare din drepturile salariale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie
Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019

Recunoasterea faptei generatoare de prejudiciu la adresa angajatorului. Angajarea raspunderii patrimoniale
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233 din data de 13 noiembrie 2020

Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019

Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. iğż1814/2019 din 27.03.2019



Articole Juridice

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Raspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele produse anagajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati