Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european

Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european

  Publicat: 15 Jul 2021       1712 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
CURTEA,

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:

Prin sentinta nr. 467/10.10.2019, Tribunalul Teleorman – Sectia conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal a admis cererea formulata de reclamanta B. B. b.in contradictoriu cu paratii Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti si Consiliul N.C.C.Discriminarii si a anulat Decizia nr. 4425/14.05.2019 emisa de parata DGRFP Ploiesti privind incetarea de drept a raportului de serviciu al reclamantei, a dispus repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei, a constatat starea de discriminare produsa fata de reclamanta ca urmare a emiterii Deciziei nr. 4425/2019 si a obligat parata sa ii plateasca acesteia despagubiri civile constand in indemnizatia incepand cu data de 01.06.2019 pana la data emiterii deciziei de reincadrare cu toate drepturile salariale – tichete de vacanta, majorari salariale, indemnizatie de hrana, actualizate cu indicele de inflatie, precum si la plata dobanzii legale aferente acestor drepturi de la data nasterii dreptului si pana la achitarea efectiva. A obligat totodata parata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta in suma de 50 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza ansamblul de masuri, prestatii in bani si in natura, acordate in vederea protejarii veniturilor in cazul aparitiei riscurilor sociale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a retinut ca, prin decizia contestata s-a luat act de incetarea de drept a raportului de serviciu al reclamantei, ca urmare a indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, desi aceasta, in prealabil, solicitase mentinerea in activitate pana la implinirea varstei de 65 de ani, solicitare respinsa cu precizarea ca aprobarea unei asemenea cereri este la aprecierea conducatorului institutiei publice.


Potrivit art. 56 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Contractul individual de munca existent inceteaza de drept: (..) c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter exceptional, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca, in termen de 30 de zile calendaristice anterior implinirii conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la varsta de 65 de ani``.


alin. 3 al aceluiasi text legal prevede ca ``Angajatorul nu poate ingradi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea in conditiile prevazute la alin. (1) lit. c) teza intai``.


art. 98 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicata prevede: ``Raportul de serviciu existent inceteaza de drept: (..) d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.``


La alin. 3 al art. 98 se prevede: ``Pe baza unei cereri formulate cu 2 luni inainte de data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, functionarul public poate fi mentinut in functia publica detinuta maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu``.


Analizand prevederile legale precitate, prima instanta a retinut faptul ca, in situatia in care salariata cu contract individual de munca opteaza pentru continuarea executarii contractului, exista obligatia legala pentru angajator de mentinere in activitate pana la varsta de 65 de ani, in timp ce pentru salariata cu raport de serviciu, aceasta obligatie nu este prevazuta, mentinerea in activitate fiind lasata la aprecierea conducatorului institutiei.


Astfel, a aratat judecatorul fondului, fara o justificare obiectiva, prevederile art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999 dezavantajeaza femeile care, aflate la varsta pensionarii, doresc saa€‘si exercite in continuare dreptul la munca, fata de salariatii barbati al caror raport de serviciu inceteaza la o varsta mai inaintata, ceea ce constituie o discriminare, potrivit OG nr. 137/2000, avand ca temei criteriul sexului.


De altfel, s-a mai aratat ca, in ce priveste categoria salariatilor cu contract individual de munca, Curtea Constitutionala, fiind sesizata cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. 1 lit. c teza intai din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Decizia nr. 387/2018 a admis exceptia, constatand ca acestea sunt constitutionale in masura in care sintagma ``conditii de varsta standard`` nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executarii contractului individual de munca, in conditii identice cu barbatul, respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani.


s-a concluzionat astfel ca, prin decizia de incetare a activitatii emisa in cauza, parata a adus atingere dreptului la munca garantat de art. 41 din Constitutie, principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor consacrat de art. 16 din Constitutie si dispozitiilor art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora, in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii, text de lege care completeaza dispozitiile Legii nr. 188/1999, potrivit art. 117 din Statutul functionarilor publici.


De asemenea, au fost incalcate dispozitiile directivelor europene in domeniu si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, sens in care a fost invocata Hotararea din 26 februarie 1986, pronuntata in Cauza M. H. Marshall impotriva Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority (Teaching), prin care articolul 5 alineatul (1) din Directiva 76/207/CEE a fost interpretat de instanta europeana in sensul ca o politica generala de concediere care implica concedierea unei femei, avand ca singur motiv faptul ca aceasta a atins sau a depasit varsta la care are dreptul la o pensie de stat si care este diferita pentru barbati si femei in temeiul legislatiei nationale, constituie o discriminare pe criterii de sex interzisa prin aceasta directiva.


Prin urmare, a conchis Tribunalul, in cauza se verifica teza discriminarii sustinuta de reclamanta, efectul tratamentului diferentiat fiind restrangerea dreptului sau la munca, considerent pentru care prima instanta a admis actiunea si a anulat decizia atacata, iar in baza art. 106 din Legea nr. 188/1999 a dispus repunerea partilor in situatia anterioara si a obligat parata la plata de despagubiri .


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata, solicitand admiterea recursului, casarea hotararii atacate si, in urma rejudecarii pricinii, respingerea actiunii ca neintemeiata. A invocat motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


Intimata-reclamanta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sens in care a depus la dosar si concluzii scrise.


Examinand recursul declarat in cauza, pe baza motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:


In dezvoltarea motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), recurenta-parata a criticat, in primul rand, solutia primei instante de respingere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa plangerii prealabile, pe motiv ca, actiunea fiind intemeiata pe OG nr. 137/2000, nu ar fi incidente dispozitiile art. 7 si 8 din Legea nr. 554/2004.


Sub acest aspect, Curtea retine, in acord cu recurenta, ca potrivit art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, ``[se] poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare``, ceea ce implica inclusiv respectarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind procedura prealabila.


Prin urmare, contrar celor retinute de prima instanta, avand in vedere ca in speta se contesta decizia prin care s-a constatat incetarea de drept a raportului de serviciu al intimatei-reclamante, urmarea procedurii prealabile instituite de Legea contenciosului administrativ este obligatorie. Faptul ca motivul de nelegalitate invocat este acela ca decizia contestata ar fi discriminatorie, contravenind astfel prevederilor OG nr. 137/2000, nu inlatura obligatia ce deriva din dispozitiile art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.


Cu toate acestea, solutia de respingere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa procedurii prealabile se impune a fi mentinuta in speta, avand in vedere ca intimata-reclamanta sa€‘a adresat autoritatii pentru revocarea actului administrativ contestat, plangerea sa fiind inregistrata la data de 19.08.2019, si a primit raspuns la aceasta la data de 21.08.2019, in sensul ca actul a fost in mod legal emis, fara a i se opune tardivitatea demersului sau. Astfel, Curtea retine ca, chiar daca autoritatea a fost sesizata cu solicitarea de revocare a actului ulterior investirii instantei de contencios administrativ cu actiunea in anulare, insa inainte de primul termen de judecata fixat in cauza, finalitatea procedurii prealabile, aceea de a da posibilitatea autoritatii sa revina asupra actului si sa evite in acest fel un proces, a fost atinsa, astfel ca sanctiunea respingerii actiunii ca inadmisibila ar fi disproportionata.


Pentru aceste considerente, nu pot fi primite criticile recurentei ce vizeaza neindeplinirea procedurii prealabile, solutia primei instante care a considerat actiunea admisibila din aceasta perspectiva fiind legala.


In al doilea rand, subsumat aceluiasi motiv de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), recurenta-parata a criticat solutia pronuntata de Tribunal pe fondul cauzei, de admitere a actiunii, sens in care a sustinut, in esenta, ca in speta sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, si nu cele ale Codului muncii, decizia contestata fiind emisa in temeiul art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999, text de lege ce nu a fost declarat neconstitutional si care prevede doar posibilitatea de continuare a raportului de serviciu pentru functionarul public ce indeplineste cumulativ conditiile de varsta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare, posibilitate conditionata de aprobarea prealabila a conducatorului institutiei publice. A subliniat ca in cauza nu sunt aplicabile prevederile cu caracter general ale Codului muncii privind continuarea activitatii dupa implinirea varstei standard de pensionare, atata timp cat legislatia speciala reglementeaza conditiile in care se poate dispune continuarea activitatii in cazul functionarilor publici. A apreciat totodata ca nu se poate considera ca exista discriminare intre functionarii publici si personalul contractual, fiind permise solutii diferite pentru situatii diferite, si, totodata, ca nu se poate retine existenta unui tratament discriminatoriu in cazul in care tratamentul juridic diferentiat al unor angajati este rezultatul punerii in executare a unor dispozitii din acte normative.


Raportat la aceste critici, Curtea retine ca situatia de fapt din speta, necontestata, releva formularea, de catre intimata-reclamanta, care indeplinea functia de consilier juridic in cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice Teleorman, a unei cereri prin care a solicitat mentinerea in activitate pana la varsta de 65 de ani, in baza art. 98 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.


Prin adresa nr. DSI 4094/04.04.2019, Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti i-a comunicat reclamantei faptul ca cererea sa nu poate fi solutionata favorabil, intrucat decizia de mentinere in activitate a functionarului public in conditiile art. 98 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 apartine conducatorului institutiei publice.


Ca urmare, prin Decizia nr. 4425/14.05.2019 emisa de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, s-a dispus incetarea de drept a raportului de serviciu al reclamantei, incepand cu data de 01.06.2019, in conformitate cu prevederile art. 97 lit. a si art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999 republicata si ale Legii nr. 263/2010, fiind indeplinite cumulativ conditiile privind varsta standard si stagiul minim de cotizare pentru pensionare.


In ce priveste legalitatea deciziei emise, Curtea constata ca solutia pronuntata de Tribunal in cauza este legala si temeinica, instanta aplicand in speta, cu prioritate, dreptul european, asa cum impune art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie .


Astfel, Curtea retine ca intimata-reclamanta a solicitat, in fapt, ca varsta de pensionare sa fie stabilita in cazul sau la 65 ani, in mod similar cu varsta de pensionare a barbatilor.


In ce priveste reglementarea acestei chestiuni in legislatia interna, Constitutia Romaniei stabileste dreptul cetatenilor la pensie si la alte forme de asistenta sociala.


Dreptul la pensie este apoi dezvoltat in Legea nr. 263/2010, care enunta, in cadrul prevederilor art. 2 lit. d, unul dintre principiile de baza ale sistemului public de pensii, respectiv principiul egalitatii, in conformitate cu care legea asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.


In conditiile art. 52 din lege, dreptul la pensie se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau in specialitate, dupa caz, prevazute de lege.


In conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 1 din actul normativ mentionat, varsta standard de pensionare este de 65 ani pentru barbati si de 63 ani pentru femei, atingerea acestor varste realizandu-se prin cresterea varstelor standard de pensionare conform anexei nr. 5, legiuitorul derogand, astfel, in aceasta privinta, de la principiul de baza al reglementarii enuntat in continutul art. 2 lit. d referitor la tratamentul nediscriminatoriu acordat persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica sub aspectul drepturilor si obligatiilor prevazute de lege. Nu se poate astfel sustine ca barbatii si femeile nu ar fi in aceeasi situatie juridica din punct de vedere al conditiilor necesare pentru obtinerea dreptului la pensie . Este de observat si faptul ca doar in privinta varstei standard de pensionare legea instituie un tratament diferentiat intre barbati si femei, intrucat celelalte conditii, respectiv stagiul complet si stagiul minim de cotizare, sunt aceleasi.


Clarificari suplimentare aduce Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de sanse si de tratament intre barbati si femei. Astfel, in cadrul prevederilor art. 9 alin. 1 lit. b se arata ca este interzisa discriminarea prin utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex, in legatura cu relatiile de munca, referitoare la incheierea, suspendarea, modificarea si/sau incetarea raportului juridic de munca sau de serviciu .


In cauza dedusa judecatii, tocmai pe aceasta situatie-premisa este grefata actiunea reclamantei: cererea sa a fost respinsa, apreciindu-se ca a implinit varsta de pensionare, diferita pentru femei fata de barbati, si ca mentinerea sa in activitate poate fi admisa doar cu aprobarea conducatorului institutiei publice, in conformitate cu dispozitiile art. 98 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, potrivit carora ``Pe baza unei cereri formulate cu 2 luni inainte de data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, functionarul public poate fi mentinut in functia publica detinuta maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu``.


In cadrul art. 7 din Legea nr. 202/2010 se arata ca egalitatea de sanse si de tratament in relatiile de munca intre barbati si femei se aplica tuturor persoanelor, functionari publici si personal contractual, din sectorul public sau privat, inclusiv din institutiile publice, vizand, printre altele, orice beneficii, altele decat cele de natura salariala, inclusiv accesul nediscriminatoriu la sistemele publice si private de securitate sociala (intre care, desigur, dreptul la pensie ocupa o pozitie centrala). Desi in lege nu se specifica in mod expres, discriminarea avuta in vedere ca forma inegala de tratament poate proveni inclusiv din partea statului atunci cand acesta indeplineste functia de autoritate legiuitoare prin organismul special creat in acest scop, respectiv Parlamentul . In caz contrar, reglementarea instituita in vederea promovarii egalitatii de sanse si de tratament intre barbati si femei ar putea fi lesne eludata de angajatori care ar putea pretinde ca nu au facut altceva decat sa respecte o lege in vigoare.


In acest sens sunt dispozitiile art. 1 alin. 1 din Directiva 2002/73/CE din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 76/207/CEE a Consiliului privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in ceea ce priveste accesul la incadrarea in munca, la formarea si promovarea profesionala, precum si conditiile de munca, in acord cu care ``Statele membre tin cont in mod activ de obiectul egalitatii intre barbati si femei la elaborarea si punerea in aplicare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative, a politicilor si activitatilor in domeniile prevazute la alin. (1) ``. art. 49 din Legea nr. 202/2002, in forma initiala, dispunea in mod expres faptul ca legea transpune Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE, astfel cum aceasta a fost modificata prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/73/CE.


In conditiile art. 3 lit. c din Directiva mentionata, aplicarea principiului egalitatii de tratament implica inexistenta oricarei discriminari directe sau indirecte, pe criterii de sex, in sectoarele public sau privat, inclusiv in institutiile publice, in ceea ce priveste, printre altele, conditiile de incadrare in munca si de munca, inclusiv concediere, precum si de remunerare, prevazute de Directiva 75/117/CEE.


Ulterior, Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE a fost abrogata prin Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului care mentine insa (la art. 14) dispozitiile referitoare la interzicerea oricarei discriminari, directe sau indirecte, pe criteriul sexului in sectoarele public sau privat, inclusiv in organismele publice, in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca si de munca, inclusiv concediere .


In cauza nr. 152/84, M. H. Marshall c. Southampton and South West Hamshire Area Health Autority (Teaching), invocata si de prima instanta, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avut ocazia sa dezvolte dispozitiile Directivei nr. 76/207/CEE.


Astfel, Curtea a aratat ca ``in cauza Burton, a declarat deja ca notiunea de A«concediereA», care apare in aceasta dispozitie [art. 5 alin. 1 din Directiva nr. 76/207/CEE, reluata in cadrul art. 3 alin. 1 lit. c din Directiva nr. 2002/73/CEE - mai sus redat], trebuie inteleasa in sens larg. In consecinta, o limita de varsta pentru incetarea obligatorie a activitatii de catre lucratori in cadrul unei politici generale de pensionare aplicata de un angajator, chiar daca aceasta incetare a activitatii implica acordarea unei pensii, se incadreaza in notiunea de A«concediereA» interpretata astfel.


Astfel cum Curtea a subliniat in cauza Burton, formularea art. 7 din Directiva 79/7 nu se opune dreptului statelor membre de a exclude din domeniul de aplicare al acesteia stabilirea varstei de pensionare in vederea acordarii pensiilor pentru limita de varsta si consecintele care pot decurge din aceasta pentru alte prestatii in domeniul sistemelor legale de securitate sociala . Curtea a recunoscut, prin urmare, ca prestatiile legate de regimurile nationale referitoare la varsta minima de pensionare diferita pentru barbati si femei pot deroga de la obligatia mentionata.


Cu toate acestea, avand in vedere importanta fundamentala a principiului egalitatii de tratament pe care Curtea a reamintit-o in mod repetat, exceptarea din campul de aplicare al Directivei 76/207 prevazuta la art. 1 alin. 2 din aceasta directiva, pentru domeniul securitatii sociale trebuie interpretata in mod strict.


In consecinta, exceptia de la interdictia de discriminare pe criterii de sex prevazuta la art. 7 alin. 1 lit. a din Directiva 79/7 nu este aplicabila decat pentru stabilirea varstei de pensionare pentru acordarea pensiilor pentru limita de varsta si pentru consecintele care pot decurge pentru alte prestatii de securitate sociala .


In aceasta privinta este necesar sa se sublinieze ca, in timp ce exceptia prevazuta la art. 7 din Directiva 79/7 are in vedere consecintele care decurg din limita de varsta pentru prestatiile de securitate sociala, prezenta cauza vizeaza problema concedierii in sensul art. 5 din Directiva 76/207.


Prin urmare, este necesar sa se raspunda la prima intrebare adresata de Court of Appeal ca art. 5 alin. 1 din Directiva 76/207 [actualul art. 3 alin. 1 lit. c din Directiva 2002/73/CE] trebuie sa fie interpretat in sensul ca o politica generala de concediere care implica concedierea unei femei, avand ca singur motiv faptul ca aceasta a atins sau a depasit varsta la care are dreptul la o pensie de stat si care este diferita pentru barbati si femei in temeiul legislatiei nationale, constituie o discriminare pe criterii de sex, interzisa de aceasta directiva``.


In consecinta, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca, de principiu, nu este contrara directivelor incidente in materie stabilirea legala a unei limite de varsta diferite pentru barbati si femei in vederea obtinerii unei pensii pentru limita de varsta, fiind interzisa doar politica generala de concediere (interpretata in sens larg, inclusiv orice decizie de incetare a raporturilor de munca cu salariatul in cauza) avand ca unic temei atingerea varstei la care persoana are dreptul la o pensie de stat si care este diferita pentru barbati fata de femei in temeiul legislatiei interne.


Cum in prezenta cauza se contesta o decizie de incetare a raportului de serviciu, asadar, lato sensu, o decizie de concediere, este cert ca dispozitiile europene anterior mentionate, astfel cum au fost interpretate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, sunt in mod direct aplicabile si se impune a fi avute in vedere, cu prioritate, in conformitate cu art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie .


Conformitatea sau neconformitatea cu dreptul european a legislatiei noastre nationale a pensiilor (Legea nr. 263/2010), in materia tratamentului juridic diferit intre femei si barbati sub aspectul varstei de pensionare (materie analizata prin Deciziile nr. 1007/2008 si nr. 191/2008 ale Curtii Constitutionale), sunt straine de obiectul si natura cauzei, deoarece reclamanta nu a promovat un litigiu de asigurari sociale, prin care sa aiba pretentii de acordare a pensiei sale in mod discriminatoriu sub aspectul varstei de pensionare, stabilita pentru barbati diferit fata de femei.


Dimpotriva, problema de drept dedusa judecatii, prin prisma dreptului european prevalent (Directiva 2006/54/CE), este egalitatea de tratament intre barbati si femei in materie de incetare a raporturilor de munca, materie in care jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a statuat deosebit de clar faptul ca varsta limita pentru pensionarea obligatorie, cu consecinta incetarii raporturilor de munca ale lucratorilor pentru acest motiv, constituie un aspect care priveste conditiile de concediere (lato sensu), domeniu in care este interzisa orice discriminare pe criteriul sexului.


Apararea recurentei-parate, in sensul ca dispozitiile art. 53 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu pot fi aplicate in completare, intrucat contravin dispozitiilor speciale ale Legii nr. 188/1999, nu poate fi primite, in raport de considerentele anterior expuse, prin care s-a facut aplicarea prioritara a normelor europene.


Deci, inlaturand orice confuzie, este de retinut ca aplicarea prioritara a dreptului european vizeaza prevederile art. 89 alin. 1 lit. c din Legea nr. 188/1999, iar imprejurarea ca acestea nu au fost analizate de Curtea Constitutionala nu poate impiedica instantele nationale sa isi indeplineasca obligatia (prevazuta de art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie) de a aplica prioritar dreptul european in fiecare speta concreta dedusa judecatii, fiind o chestiune de apreciere in fiecare cauza in parte, in functie de circumstantele sale particulare.


Prin urmare, in temeiul legislatiei europene anterior redate si a interpretarii furnizate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza mai sus mentionata, faptul ca o femeie poate solicita o pensie mai devreme (in temeiul unei legislatii interne de favoare ce ii confera acest drept) nu inseamna ca aceasta este obligatoriu a fi pensionata (sub orice forma) mai devreme decat un barbat. Asadar, femeia poate dobandi mai devreme decat un barbat dreptul la obtinerea unei pensii, dar acest drept il poate concretiza sau nu persoana in cauza, dupa cum doreste, fara ca dreptul dobandit mai devreme sa se transforme in opusul scopului urmarit, prin instituirea unei obligatii de pensionare anticipata fata de un barbat.


Or, din cererea de mentinere in activitate formulata de intimata-reclamanta reiese foarte clar ca aceasta nu doreste sa se prevaleze de favoarea acordata de lege, privind reducerea varstei de pensionare.


Avand in vedere considerentele mai sus expuse, se impune concluzia ca instituirea legala a unei varste de pensionare diminuate pentru femei in raport cu varsta de pensionare a barbatilor reprezinta doar o facultate oferita acestora de a obtine o pensie pentru limita de varsta anticipat fata de varsta la care pot obtine aceeasi pensie barbatii, facultate pe care salariatele femei, inclusiv cele ce apartin categoriei functionarilor publici, si-o pot exercita sau nu, iar decizia de incetare a raportului de serviciu, pentru singurul motiv ca functionarul a implinit varsta de pensionare, stabilita diferit in functie de sex, si emisa contrar manifestarii de vointa a acestuia, de a continua raportul de serviciu, apare ca nelegala, fiind expresia unei discriminari pe criterii de sex in domeniul raporturilor de munca interzisa de dreptul european in materie.


Asa fiind, Curtea constata ca sustinerile si criticile recurentei-parate sunt lipsite de fundament, iar hotararea instantei de fond este legala, fiind data cu aplicarea corecta a normelor de drept material, nefiind incident motivul de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


In consecinta, pentru argumentele aratate, in temeiul art. 496 alin. 1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge recursul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E:


Respinge recursul formulat de recurenta-parata DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE PLOIESTI, cu sediul in Ploiesti, 22, judet Prahova, impotriva Sentintei civile nr. 467/10.10.2019 pronuntate de Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr., in contradictoriu cu intimata-reclamanta B. B. b., cu domiciliul in com. C., judet Teleorman, si intimatul-parat CONSILIUL N.C.C.DISCRIMINARII, cu sediul in sector 1, Bucuresti, nr. 1- 3, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 28.05.2020.




Pronuntata de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020


Citeşte mai multe despre:    Contestatie act administrativ fiscal    discriminare    incetarea de drept a raportului de serviciu    varsta standard de pensionare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020

CEDO: Cegolea impotriva Romaniei. Discriminare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Cinta impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de munca in conditiile vizate de candidat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 227 din data de 4 Februarie 2020

Raspunderea patrimoniala a angajatorului. Excluderea discriminatorie a salariatului de la indeplinirea unor atributii de serviciu cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor salariale ca urmare a prezentarii unor nemultumiri directorului general
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. din data de 5141 din data de 12.11.2019

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020

Discriminare directa sau tratament diferentiat, justificat si rezonabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 39 din data de 17.01.2020

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020



Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Interdictia de a purta orice forma vizibila de exprimare a convingerilor politice, filozofice sau religioase la locul de munca poate fi justificata de nevoia angajatorului de a se prezenta in mod neutru fata de clienti sau pentru a preveni conflicte sociale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Diferenta de tratament bazata indirect pe religie. Refuzul unui tratament medical
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Declaratiile homofobe constituie o discriminare in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
Sursa: EuroAvocatura.ro