Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare

  Publicat: 09 Aug 2021       149 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Sanctiunea disciplinara presupune constatarea savarsirii unei fapte (comisive sau omisive) in legatura cu atributiile de serviciu, care constituie abatere disciplinara, insa fapta nu se confunda legal cu pozitia subiectiva a salariatului fata de respectiva fapta .

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prin Declaratia de la Maastricht , din 10 decembrie 1991, statele membre ale Uniunii Europei Occidentale (UEO) au invitat tarile europene care erau membre ale NATO, dar nu si ale Uniunii Europene, sa devina membri asociati ai UEO.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Locutiune latina exprimand caracterul relativ al unei prezumtii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Dovada scrisa prin care
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Scopul mediat - motivul determinant al incheierii unui act juridic civil
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dovada scrisa prin care
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Scopul mediat - motivul determinant al incheierii unui act juridic civil
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Operatiune asiguratoare prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani in contul altei persoane, care renunta sa o primeasca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Din aceasta perspectiva, fapta se plaseaza pe taram obiectiv, iar apararea salariatului pe taram subiectiv. Or, este indubitabil ca, in cauza, salariata a aratat ca nu a venit la serviciu, dar a explicat imprejurarile concrete ce au condus la aceasta situatie factuala. Or, in sensul dispozitiilor art. 252 lit. c) C.muncii, tocmai acestor temeiuri concrete expuse de salariat era tinut angajatorul sa raspunda punctual, potrivit art. 252 lit. c) C.muncii, in conditiile in care aspectele referitoare la absenta nu erau contestate de salariat .


Din acest punct de vedere, actul de sanctionare disciplinara este un act formal, iar continutul acestuia este impus prin norme imperative, sub sanctiunea nulitatii. In acest sens, lipsurile deciziei nu pot fi complinite prin acte extrinseci sau acte ulterioare, asa cum sustine apelanta, prin prezentarea ratiunilor in cadrul actelor procedurale, intrucat actul sanctionator are caracter unitar si continut prescris obligatoriu.


Prin sentinta civila nr. 673/24.06.2020, Tribunalul Iasi a admis exceptia nulitatii absolute a deciziei nr. 5842.4/26.08.2019, invocata de contestatoare si, in consecinta, a admis in parte contestatia formulata de contestatoarea X in contradictoriu cu intimata ``Y`` SRL; a constatat nulitatea absoluta a deciziei nr. 5842.4/26.08.2019, emisa de intimata; a obligat intimata sa reintegreze contestatoarea pe postul detinut anterior emiterii deciziei nr. 5842.4/26.08.2019; a obligat intimata sa achite contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu data desfacerii contractului individual de munca (26.08.2019) si pana la reintegrarea efectiva; a respins cererea avand ca obiect obligarea intimatei la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.08.2019 - 25.08.2019; a luat act ca reclamanta intelege sa solicite cheltuieli de judecata pe cale separata.


Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta retine ca prin Decizia nr. 5842.4/26.08.2019 emisa de intimata ``Y`` SRL, s-a dispus concedierea disciplinara a contestatoarei X, angajata in functia de inginer vanzari, conform art. 61 lit. a) din Codul muncii.


In conformitate cu dispozitiile art. 251 alin. 1-3 C. muncii: ``(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. (2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile``.


Prin urmare, prealabil emiterii deciziei de sanctionare, trebuie efectuata cercetarea disciplinara prealabila ca o concretizare a dreptului la aparare al salariatului, legea reglementand expres modalitatea in care se efectueaza aceasta cercetare. Modul imperativ de redactare a textului de lege conduce la concluzia nulitatii actului de sanctionare emis cu nerespectarea acestei proceduri.


Asa cum rezulta din textul de lege citat, angajatorul, anterior convocarii salariatului, trebuie sa imputerniceasca o persoana ori sa numeasca o comisie care urmeaza sa realizeze cercetarea disciplinara.


Instanta, analizand succesiunea in timp a actelor emise in legatura cu abaterea disciplinara ce a stat la baza emiterii deciziei contestate in prezenta cauza, retine urmatoarele:


Prin referatele cu nr. 5668/21.08.2019 si nr. 5801/22.08.2019, managerul de proiect a sesizat ca contestatoarea a absentat nemotivat de la serviciu in zilele de 02.08.2019 si 21.08.2019.


Prin notificarea nr. 5802/22.08.2019, contestatoarea a fost convocata la cercetare disciplinara prealabila in aceeasi zi, la ora 15:00, pentru a-si sustine apararile in fata comisiei de cercetare formata din doi membri .


Tot in aceeasi zi, contestatoarea a dat o nota explicativa, inregistrata sub nr. 5803/22.08.2019.


Cu un numar de inregistrare mult ulterior, a fost emisa Decizia nr. 5842.1/22.08.2019 prin care este desemnata comisia de cercetare disciplinara prealabila.


Cu acelasi numar, dar urme si date diferite este inregistrat Raportul nr. 5842.3/26.08.2019 privind desfasurarea procedurii cercetarii disciplinare prealabile si Decizia nr. 5842.4/26.08.2019 de sanctionare disciplinara, contestata in prezenta cauza.


Instanta mai retine faptul ca, in preambulul Deciziei nr. 5842.4/26.08.2019 se mentioneaza ca ``s-a hotarat constituirea unei Comisii pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile cu Decizia nr. 5842.1/26.08.2019``.


Deoarece numarul de inregistrare al convocarii la cercetare disciplinara este anterior numarului de inregistrare al deciziei de numire a comisiei, la solicitarea instantei intimata a precizat ca numerotarea ``cu punct`` se realizeaza, de regula, in cazul procedurii disciplinare astfel: se aloca numarul de document manager, iar decizia de numire a comisiei de cercetare primea ``.1``, convocarea primea ``.2``, raportul comisiei de cercetare primea ``.3``, iar decizia de sanctionare primea ``.4``. In cazul contestatoarei, documentul convocare a primit numar tot din programul document manager, astfel ca nu exista document cu numarul 5842.2. De asemenea, desi i s-a solicitat, intimata nu a prezentat instantei extras din registrul in care au fost inregistrate aceste acte, motivat de faptul ca s-ar fi virusat programul calculatorului.


Avand in vedere succesiunea numerica si in timp a actelor emise de angajator, raportat nota explicativa data de contestatoare, instanta constata ca Decizia nr. 5842.1/22.08.2019 de numire a comisiei de cercetare disciplinara este intocmita pro causa, ulterior convocarii contestatoarei la cercetare disciplinara prealabila. De altfel, in preambulul deciziei de concediere, insasi intimata indica data de 26.08.2019, ca data de emitere a Deciziei de numire a comisiei de cercetare disciplinara nr. 5842.1.


Prin urmare, intrucat nu fusese numita o comisie de cercetare disciplinara la momentul la care contestatoarea a dat nota explicativa, nu se poate retine ca aceasta nota a fost data in cadrul cercetarii disciplinare prealabile, avand in vedere ca prima etapa in demararea cercetarii este desemnarea imputernicitului sau numirea comisiei.


Asadar, prealabil emiterii deciziei de sanctionare disciplinara, angajatorul are obligatia de a proceda la efectuarea cercetarii disciplinare a salariatului caruia i se imputa savarsirea unei abateri de la normele privind disciplina muncii. In acest sens, este absolut necesara convocarea, in scris, a angajatului cu indicarea motivului (obiectului) convocarii, a datei, orei si locului ``intrevederii``.


Potrivit art. 251 alin. 4 din Codul muncii: ``In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``


Cercetarea disciplinara presupune prezenta salariatului in fata comisiei anume constituita, pentru a avea posibilitatea sa se apere prezentand probele si motivatiile pe care le considera necesare, motiv pentru care intre data emiterii convocarii si data prezentei celui cercetat disciplinar trebuie sa existe un termen rezonabil care sa asigure respectarea acestui drept .


Ratiunea pentru care legiuitorul, in art. 251 Codul muncii, a inserat cerinta notificarii scrise, a fost aceea de a-i da posibilitatea salariatului sa-si pregateasca apararile si probele in cunostinta de cauza fata de fapta care ii este imputata si care trebuie sa-i fie comunicata. Sub acest aspect dreptul la aparare al salariatului a fost incalcat.


Instanta mai retine ca in legislatia muncii nu s-a stabilit nici un termen al convocarii anterior datei stabilite pentru realizarea cercetarii. Acest termen trebuie, insa, sa fie unul rezonabil suficient pentru pregatirea apararii de catre salariatul cercetat. El trebuie sa aiba timpul necesar pentru a medita la aspectele mentionate in convocator si sa expuna un punct de vedere coerent la intrevederea cu membrii comisiei de cercetare.


Or, convocarea la cercetare disciplinara prealabila a fost comunicata contestatoarei in data de 22.08.2019, aceasta trebuind sa se prezinte in fata comisiei in aceeasi zi, la ora 15:00. In consecinta, termenul rezonabil pentru pregatirea apararii si pentru a da posibilitatea salariatului sa se prezinte in fata comisiei a fost incalcat.


Pe de alta parte, potrivit art. 252 alin. 2 lit. c) din Codul muncii: ``(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: (a€¦) c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea.``


Analizand decizia nr. 5842.4/26.08.2019 prin prisma continutului impus de dispozitiile art. 252 alin. 2 din Codul muncii, Tribunalul retine ca aceasta nu cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.


Numai prin indicarea in decizia de sanctionare a motivelor pentru care s-au inlaturat apararile formulate de salariat, se asigura in mod real si efectiv dreptul acestuia la aparare.


2.0cacheLegislatietemp%22Angajatorul, intrucat detine toate datele, probele si informatiile pe care se intemeiaza masura dispusa, trebuie sa faca dovada temeiniciei si legalitatii acelei masuri, salariatul putand doar sa le combata prin alte dovezi pertinente. Astfel, mentiunile si precizarile prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii sunt necesare si pentru instanta judecatoreasca, in vederea solutionarii legale si temeinice a eventualelor litigii determinate de actul angajatorului.


In cauza de fata, lipsa motivelor pentru care au fost inlaturate apararile formulate de contestatoare conduc la sanctionarea deciziei cu nulitatea absoluta.


Nulitatea prevazuta de art. 251 si art. 252 alin. 2 din Codul muncii are caracterul unei nulitati exprese, fiind reglementata anume de lege. In cazul nulitatii exprese, legea instituie o prezumtie juris tantum de vatamare, astfel incat beneficiarul prezumtiei nu trebuie sa dovedeasca faptul vatamarii. Caracterul normei legale este imperativ, iar incalcarea atrage indubitabil sanctiunea nulitatii absolute.


In raport de toate aceste considerente, instanta retine ca decizia nr. 5842.4/26.08.2019 a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 251 si art. 252 alin. 2 lit. c) din Codul muncii, contestatia formulata fiind intemeiata sub acest aspect.


Prin prisma motivelor de nelegalitate retinute de instanta cu privire la decizia contestata, analiza motivelor de netemeinicie invocate de contestatoare, care ar fi atras anularea deciziei, apare ca fiind lipsita de utilitate.


Retinand ca este intemeiata exceptia nulitatii absolute a deciziei de concediere, devin incidente dispozitiile art. 80 Codul muncii potrivit cu care: ``(1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.`` si ``(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii ca repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere``.


Cum contestatoarea a solicitat repunerea in situatia anterioara, se impune a fi admisa si cererea avand ca obiect reintegrarea pe postul detinut anterior emiterii deciziei de incetare a contractului de munca si cererea avand ca obiect obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu drepturile salariale si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data de 26.08.2019 si pana la reintegrarea efectiva.


Dispozitiile art. 80 alin. 2 din Codul muncii reglementeaza efectul nulitatii actului de concediere, respectiv repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului nelegal. Instanta care anuleaza actul juridic (concedierea) emis cu incalcarea dispozitiilor legale, la solicitarea salariatului, aplicand principiile efectelor nulitatii, va repune partile in situatia anterioara emiterii actului juridic respectiv. In concret, reintegrarea inseamna repunerea partilor in situatia anterioara, reluarea activitatii in temeiul aceluiasi contract individual de munca si reactivarea tuturor drepturilor si obligatiilor partilor prevazute in contractul respectiv.


In ceea ce priveste cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.08.2019-25.08.2019, instanta de fond a respins-o avand in vedere ca intimata a facut dovada platii acestora, potrivit inscrisului aflat la dosar, necontestat de salariata.


Referitor la cheltuielile de judecata, tribunalul a luat act ca contestatoarea intelege sa le solicite pe cale separata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel de intimata ``Y`` SRL, considerand-o nelegala si netemeinica.


Sustine apelanta ca cercetarea disciplinara in speta de fata a fost efectuata, dreptul la aparare al salariatei a fost respectat.


Contestatoarea in timpul cercetarii disciplinare si a cercetarii judecatoresti a recunoscut faptele pentru care a fost sanctionata, respectiv absentarea nemotivata de la serviciu in data de 02.03.2019 si 21.03.2019. Nu a adus probe noi in cursul cercetarii judecatoresti care sa infirme faptele pentru care a fost sanctionata.


De asemenea, sustine apelanta ca succesiunea in timp a actelor emise in legatura cu abaterile disciplinare ce au stat la baza emiterii deciziei contestate a fost respectata.


A fost respectat dreptul salariatei de a-si formula aparari cu privire la cele mentionate in convocare. Punctul de vedere din Nota explicativa nu difera semnificativ de declaratia in fata instantei de fond, in sensul ca aceasta recunoaste absentele nemotivate. Raspunsul la intrebarea din interogatoriu legat de Adeverinta solicitata pentru concediul medical indica, in fapt, ca aceasta nu avea cu cine lasa cei doi copii mici, raspuns care se contrazice cu faptul ca in timpul zilei avea obligatia de a se prezenta la serviciu; prin urmare, nu se poate retine ca in data de 2 august nu avea cu cine lasa cei doi copii, in conditiile in care zilnic lasa cu cineva copii pentru a se prezenta la serviciu . Daca ar fi anuntat la serviciu ca are o problema personala si ca nu are cu cine lasa cei doi copii, cu siguranta ar fi gasit intelegere (din raspunsul la interogatoriu acesta pare a fi motivul real pentru care nu a reusit sa ajunga la serviciu).


Reitereaza faptul ca salariata a semnat Convocarea si a dat olograf Nota explicativa in data de 22.08 2019. Nu a refuzat convocarea sau sa raspunda/ sa dea Nota explicativa prin care recunoaste faptele, atitudine de recunoastere pe care a mentinut-o si pe perioada cercetarii judecatoresti.


Pe fond, sustine ca au fost doua abateri disciplinare, efectuate una dupa alta la intervale mici de timp, in sensul ca salariata a absentat nemotivat in data de 02.08.2019 si 21.08.2019. Abaterile disciplinare au fost recunoscute de catre contestatoare si in faza de cercetare disciplinara.


Apreciaza apelanta ca sanctiunea este una justa raportat la numarul de zile de repaus astfel obtinut si de efectele actiunilor premeditate ale contestatoarei, imaginea creata in fata celorlalti salariati, perturbarea serioasa a activitatii si atitudinea acesteia de refuz de a pastra legatura cu superiorul direct care trebuia sa-i tina locul . Prejudiciul de imagine se raporteaza la perceptia salariatilor. Orice salariat ar putea sa mai ia o zi sau doua zile de ``concediu de odihna`` motivand ca a calculat gresit.


Avand in vedere motivele prezentate, considera sanctiunea justa si temeinica, decizia de concediere a contestatoarei fiind luata in mod legal neexistand nici un motiv de nulitate absoluta, fiind facute dovezi pertinente cu privire la desfasurarea procedurii si legalitatea acesteia.


Intimata formuleaza intampinare prin care solicita respingerea apelului ca nefondat.


In ce priveste sustinerea apelantei in sensul ca cercetarea disciplinara in speta de fata a fost efectuata, dreptul la aparare al salariatei a fost respectat, nu a adus probe noi in cursul cercetarii judecatoresti care sa infirme faptele pentru care a fost sanctionata, solicita a fi inlaturata, intrucat din materialul probator administrat in fata instantei de fond a rezultat ca decizia prin care a fost desemnata comisia de cercetare disciplinara prealabila a fost intocmita pro causa, ulterior convocarii intimatei la cercetare prealabila, instanta de fond efectuand o judicioasa analiza a cronologiei incheierii actelor din cadrul presupusei cercetari disciplinare.


Nu lipsita de importanta este imprejurarea ca, desi i s-a pus in vedere apelantei sa prezinte registrul in care au fost inregistrate toate actele aferente cercetarii disciplinare, pentru a fi verificata cronologia intocmirii lor, apelanta a sustinut ca nu detine acest registru, aspect care trebuie analizat in raport de dispozitiile art. 272 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


Totodata, desi in fata instantei de fond apelanta a sustinut ca in cadrul cercetarii disciplinare deciziile sunt numerotate ``cu punct``, din compararea deciziei de concediere cu Decizia nr. 1546/07.02.2020 depusa de apelanta impreuna cu apelul, se observa ca aceasta asa-zisa numerotare a fost folosita in mod special, doar in cazul intimatei. Desi in cazul de fata deciziile poarta acelasi numar, in decizia data ca exemplu de apelanta numerotarea s-a realizat diferentiat. Aceasta din urma decizie confirma ceea ce s-a sustinut de catre intimata si anume ca documentele presupusei cercetari disciplinare au fost intocmite pro causa, asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond .


Angajatorul nu a respectat dispozitiile art. 251 alin. 1 din Codul Muncii, referitoare la obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile.


Angajatorul doar a mimat efectuarea acestei cercetari disciplinare, eludand dispozitii legale a caror nerespectare este sanctionata cu nulitatea actelor emise, dovada acestui fapt fiind insasi succesiunea actelor emise.


Faptul ca nu s-a efectuat o cercetare disciplinara prealabila rezulta implicit si din imprejurarea ca, desi potrivit dispozitiilor legale in decizia de sanctionare ar trebui sa se arate ``motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare...``, in motivarea deciziei contestate nu se fac nici un fel de referiri la ceea ce intimata a sustinut in faza de cercetare disciplinara. Or, este evident ca atat timp cat nu i s-a solicitat un punct de vedere de catre ``comisie", nu a fost nimic de mentionat in Decizie .


In ce priveste sustinerea apelantei referitoare la faptul ca ``succesiunea in timp a actelor emise in legatura cu abaterile disciplinare ce au stat la baza emiterii deciziei contestate a fost respectata, in mod corect a fost respinsa de instanta de fond, constatand ca numarul de inregistrare al convocarii la cercetarea disciplinara este anterior numarului de inregistrare al deciziei de numire a comisiei de cercetare. Din succesiunea numerica si in timp a actelor emise de apelanta in cadrul cercetarii disciplinare se poate observa ca Decizia nr. 5842.1/22.08.2019 de numire a comisiei de cercetare a fost intocmita pro causa . Totodata, in decizia de concediere apelanta a indicat data de 26.08.2011, ca data de emitere a Deciziei de numire a comisiei de cercetare disciplinara nr. 5842.1. Apelanta a refacut aceasta decizie cu data de 22.08.2019, la momentul la care a primit cererea de chemare in judecata, pentru a incerca sa creeze aparenta legalitatii concedierii.


Referitor la sustinerea apelantei ca ``a fost respectat dreptul salariatei de a-si formula aparari cu privire la cele mentionate in convocare``, aceasta este nefondata. Nelegalitatea rezulta tot din succesiunea actelor emise de angajator .


In masura in care instanta de apel retine ca in mod gresit instanta de fond a constatat nulitatea deciziei, solicita a se analiza temeinicia deciziei contestate si a se dispune anularea acesteia.


In drept, dispozitiile art. 196 si urm. N.Cproc.civ. si ale Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.


In apel s-a administrat proba cu inscrisuri .


Examinand probele cauzei in raport de motivele de apel invocate, apararile intimatei si dispozitiile legale aplicabile si hotararea apelata, Curtea de apel constata ca, prioritar, din punct de vedere procesual, limitele analizarii prezentei cauze sunt determinate prin prisma dispozitiilor art. 476, art. 477 N.C.pr.civ., instanta de apel fiind tinuta exclusiv sa verifice legalitatea solutiei primei instante, in raport de prevederile art. 252 lit. c si art. 251 C. muncii.


Sub cel dintai aspect, potrivit art. 252 alin. 2 lit. c), sub sanctiunea nulitatii absolute, in cuprinsul deciziei trebuie mentionate motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetare.


Prima instanta a retinut ca angajatorul nu a indicat motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului, incalcand astfel prevederile art. 252 alin. (2) lit. c) din Codul muncii. Apelanta a criticat, prin calea de atac exercitata, concluzia primei instante, avansand mai multe teze defensive alternative, de natura a salvgarda actul decizional de la sanctiunea nulitatii absolute. Astfel, apelanta a invocat, pe de o parte, faptul ca salariata a recunoscut faptele imputate, iar pe de alta parte nu se poate retine ca pertinente apararile, intrucat acestea nu au fost aduse la cunostinta angajatorului la momentul faptelor imputate.


In raport de tezele avansate de apelanta, se retine ca instanta este investita sa analizeze exclusiv legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare, in continutul si forma in care au fost edictate de angajator . Or, in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara s-a mentionat ``s-a avut in vedere comportamentul general al salariatului pana la momentul sesizarii abaterilor, si faptul ca nu mai are alte sanctiuni disciplinare.``


Din nota explicativa data in scris de contestatoare la data de 22.08.2019 se precizeaza ca, in ceea ce priveste referatul nr. 5668/21.08.2019 intocmit de D.S., in care i se aduce la cunostinta contestatoarei ca lipsit de la serviciu in data de 21.08.2019, aceasta mentioneaza ca a calculat gresit zilele de concediu, crezand ca ziua de 22.08.2019 este prima zi de lucru. Referitor la data de 02.08.2019, in care apare absenta, se datoreaza faptului ca asistenta medicala a uitat sa ii intocmeasca certificatul de concediu medical, iar cand contestatoarea s-a prezentat la medic pentru a lua certificatul de concediu medical, actul nu era intocmit, deoarece salariata nu prezentase o adeverinta. In raportul de cercetare disciplinara nr. 5842.3/26.08.2019 se mentioneaza ca punctul de vedere al salariatului este cel consemnat in nota explicativa 5803/22.08.2019, prin care salariatul si-a prezentat propria pozitie in legatura cu faptele imputate, precum si apararile invocate in favoarea sa.


In ceea ce priveste teza defensiva a respectarii dispozitiilor art. 252 lit. c) C.muncii in cuprinsul deciziei, aceasta nu se sustine procesual.


Intimata, in calitate de angajator, realizeaza o confuzie majora intre doua sfere notionale distincte. Este indubitabil ca sanctiunea disciplinara presupune constatarea savarsirii unei fapte (comisive sau omisive) in legatura cu atributiile de serviciu, care constituie abatere disciplinara, insa fapta nu se confunda legal cu pozitia subiectiva a salariatului fata de respectiva fapta . Din aceasta perspectiva, fapta se plaseaza pe taram obiectiv, iar apararea salariatului pe taram subiectiv. Or, este indubitabil ca, in cauza, salariata a aratat ca nu a venit la serviciu, dar a explicat imprejurarile concrete ce au condus la aceasta situatie factuala. Or, in sensul dispozitiilor art. 252 lit. c) C.muncii, tocmai de aceste temeiuri concrete expuse de salariat il tineau pe angajator sa raspunda punctual, potrivit art. 252 lit. c) C.muncii, in conditiile in care aspectele referitoare la absenta nu erau contestate de salariat . Nici un punct in decizie nu cuprinde motivele concrete ale angajatorului de inlaturare a apararilor salariatei, trimiterea generica la lipsa unor cauze de inlaturare a raspunderii neputand valora legal indeplinirea obligatiei imperative prevazute de art. 252 lit. c) C.muncii. Din acest punct de vedere actul de sanctionare disciplinara este un act formal, iar continutul acestuia este impus prin norme imperative, sub sanctiunea nulitatii. In acest sens, lipsurile deciziei nu pot fi complinite prin acte extrinseci sau acte ulterioare, asa cum sustine apelanta, prin prezentarea ratiunilor in cadrul actelor procedurale, intrucat actul sanctionator are caracter unitar si continut prescris obligatoriu. In ceea ce priveste analiza realizata de Comisia de Cercetare disciplinara, aceasta nu poate valida actul sanctionator, intrucat Comisia de cercetare disciplinara are competentele limitate referitoare exclusiv la procedura de cercetare, realizand propuneri, dar actul sanctionator emana in mod imperativ de la organul decizional al angajatorului si este singurul supus rigorilor formale instituite de art. 252 C.muncii.


Intervenind cauza de nulitate prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. c) C.pr.civ., sunt lipsite de relevanta proprie cercetarea altor cauze de nulitate, in speta cele legate de art. 251 C.muncii. De altfel, trebuie validat jurisdictional rationamentul primei instante, care a apreciat ca, avand in vedere succesiunea numerica si in timp a actelor emise de angajator, raportat la nota explicativa data de contestatoare, Decizia nr. 5842.1/22.08.2019 de numire a comisiei de cercetare disciplinara a fost intocmita pro causa . Instanta de apel retine sub acest aspect ca angajatorul nu a depus un extras de pe registrul de inregistrare al actelor interne si nici nu a facut vreo proba la cazul fortuit invocat - virusarea calculatorului. Mai mult, din raportul de cercetare rezulta ca, in fapt, procedura cercetarii disciplinare s-a rezumat la nota scrisa depusa de salariata, lipsind orice consemnare a sustinerilor orale ale acesteia, precum si orice dovada a prezentei acesteia la cercetarea disciplinara, aspecte ce sustin cu atat mai mult nulitatea intregii proceduri desfasurate, fiind incalcat in mod flagrant dreptul salariatului la aparare.


In consecinta, pentru considerentele expuse, hotararea pronuntata fiind legala si temeinica, Curtea de Apel respinge ca nefondat apelul formulat de intimata ``Y`` SRL impotriva sentintei civile nr. 673/24.06.2020 a Tribunalului Iasi, sentinta pe care o pastreaza. A fost respinsa cererea apelantei de acordare a cheltuielilor de judecata .




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020


Citeşte mai multe despre:    avocat dreptul muncii    Codul muncii    avocat predut marius catalin    avocat pensii    avocat pensii Bucuresti    avocat litigii de munca.Contestatie impotriva deciziei de concediere    nulitatea absoluta a deciziei de concediere    continutul deciziei de sanctionare    nemotivare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Contestatie decizie de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Trimiterea in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 361/22.09.2020

Contract de garantie in numerar. Libertatea contractuala. Nulitatea contractului prin care angajatul se obliga sa constituie o garantie in vederea acoperirii eventualelor prejudicii aduse patrimoniului angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 350/15.09.2020

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018

Incetarea contractului de munca din initiativa angajatului. Nedatorare a cheltuielilor privind cursurile de perfectionare profesionala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila - Decizia civila nr. 501 din 24 iunie 2019

Efectuarea cercetarii disciplinare in lipsa salariatului care nu a fost legal citat. Incalcare drept la aparare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila - Decizia civila nr. 481 din 14 iunie 2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Lipsa consimtamantului persoanei vizate pentru transmiterea de date personale catre instanta de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmiterea unor date personale in cadrul unui dosar aflat pe rolul instantelor de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Transmitere de mesaje de catre o banca, desi relatia contractuala aceasta entitate era incheiata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP