Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Integral: Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

INTEGRAL: Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate


Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 495 din 16/07/2009

privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001




INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -





DECIZIA Nr. 46
din 15 decembrie 2008




Dosar nr. 27/2008



Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,


In sedinta din 13 octombrie 2008, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au intrunit si au luat in examinare recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001.


Procurorul general al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.


In concluziile sale, reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a cerut admiterea recursului in interesul legii, referitor la plata sporului de confidentialitate, in sensul de a se stabili ca judecatorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea nu au dreptul la acest spor deoarece nu fac parte din categoriile de persoane stabilite in mod expres prin lege.


In vederea deliberarii, a fost amanata pronuntarea pentru azi, 15 decembrie 2008, cand




SECTIILE UNITE,




deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la acordarea sporului de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul brut lunar judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001.


Astfel, unele instante au respins actiunile reclamantilor, magistrati si personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidentialitate cu motivarea ca acestia nu fac parte din categoria personalului militar si a functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cel al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.


S-a mai sustinut ca situatia acestui personal nu este considerata comparabila cu cea a magistratilor si a personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar, al caror statut si sistem de salarizare sunt reglementate prin legi de sine statatoare, motiv pentru care nu se poate retine o discriminare in acest sens.


S-a relevat ca diferentierea indemnizatiilor si a salariilor de baza pentru demnitari si alti salariati din sistemul bugetar reprezinta optiunea libera a legiuitorului, tinand seama de importanta si complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este in drept totodata sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le diferentiaza in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.


Prin urmare, pentru instituirea sporului de confidentialitate legiuitorul a avut in vedere numai anumite categorii de personal si a limitat strict sfera acestora la cel detinator de informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, cu modificarile ulterioare.


Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul admiterii unor asemenea actiuni formulate de magistrati si de personalul auxiliar de specialitate, dispunand plata drepturilor salariale solicitate care reprezinta spor de confidentialitate, in cuantum de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara si, respectiv, salariul de baza brut lunar.


In motivarea acestui punct de vedere s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile, documentele de care iau cunostinta in cadrul functiei, personalul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii beneficiaza de un spor lunar de confidentialitate in cuantum de pana la 30% calculat la salariul de baza brut. De asemenea, s-a relevat ca, potrivit dispozitiilor art. 8 din acelasi act normativ, salariile de baza pentru functii de conducere si de executie din cadrul consiliului sunt asimilate functiilor specifice Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale.


S-a invederat ca obligatia profesionala de confidentialitate a fost impusa imperativ salariatilor magistrati si personalului auxiliar de specialitate de catre legiuitor prin dispozitiile art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, aprobat prin Hotararea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/2005, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, aprobat prin Hotararea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/2005.


S-a considerat ca magistratii si personalul auxiliar de specialitate desfasoara o activitate judiciara ce implica administrarea sau cel putin contactul cu informatii confidentiale (unele chiar clasificate), constand in date privind arestari, interceptari ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protectia victimelor, datele cu caracter personal ale justitiabililor si colegilor de serviciu, secret bancar, economic, drepturi de proprietate intelectuala, fapt ce ii indreptateste la acordarea sporului de confidentialitate.


In fine, s-a mai sustinut ca prin neacordarea sporului de confidentialitate sunt incalcate principiile constitutionale privind nediscriminarea, dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la salariu pentru munca prestata, care se coroboreaza cu reglementarile internationale in materie, respectiv, dispozitiile art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul tuturor persoanelor la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.


Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.


Prestarea muncii se realizeaza in cadrul unor raporturi sociale care, odata reglementate prin norme de drept, devin, de regula, raporturi juridice de munca.


In aceasta categorie intra raporturile de munca (de serviciu) ale functionarilor publici civili sau militari, ale soldatilor si gradatilor voluntari, ale persoanelor care detin demnitati publice, ale magistratilor si magistratilor-asistenti, ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor de pe langa acestea, ale membrilor cooperatori si raporturile juridice de munca nascute in baza incheierii contractului individual de munca.


Magistratii constituie o categorie speciala de personal care isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de munca sui generis.


Este un raport juridic care are la baza un acord de vointa, un contract nenumit, de drept public, incheiat cu insusi statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si de Consiliul Superior al Magistraturii.


Ulterior numirii, parti in raporturile de munca ale magistratilor sunt, in puterea legii, ca exponenti ai puterii judecatoresti a statului, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante si parchete de pe langa acestea. Atributiile persoanelor juridice respective sunt exclusiv de natura functionala, operatorie.


Anumite atributii clasice ale angajatorului, chiar esentiale, sunt exercitate de catre Presedintele Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii, deci de alte autoritati decat persoanele juridice, parte in raporturile de munca ale magistratilor.


Drepturile si obligatiile acestor categorii de personal sunt reglementate de Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului auxiliar de specialitate, acestea sunt reglementate de Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Ceea ce este comun magistratilor, magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate, in ceea ce priveste problema pusa in discutie de recursul in interesul legii, este faptul ca atat atributiile si responsabilitatile fiecarui post, conditiile de munca, cat si cuantumul indemnizatiilor/salariilor nu pot fi negociate in mod individual deoarece ele sunt stabilite de lege sau de regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.


Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune in art. 39 alin. (2) lit. f) ca salariatului ii revine obligatia de a respecta secretul de serviciu.


La randul ei, Legea nr. 182/2002 stabileste la art. 36 alin. (3) ca persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata la un loc de munca ce presupune accesul la informatii clasificate trebuie sa prezinte conducatorului unitatii un angajament scris de pastrare a secretului de stat sau de serviciu. Textul legal reglementeaza doua ipoteze privind acest angajament, si anume: la incadrarea in munca (la incheierea contractului individual de munca sau la nasterea raportului de serviciu) ori la trecerea intr-o alta munca in cadrul aceleiasi unitati (la acelasi angajator).


Potrivit art. 16 alin. 1 din Codul deontologic al magistratilor, magistratii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.


Nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter constituie abatere disciplinara potrivit art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Totodata, conform art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalul auxiliar de specialitate este obligat sa pastreze secretul profesional, confidentialitatea, in legatura cu faptele si informatiile despre care ia cunostinta in executarea functiei, cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.


In conformitate cu prevederile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 978 din 7 decembrie 2006, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu informatiile clasificate, in functie de certificatul/avizul de securitate detinut, cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special, militarii angajati pe baza de contract si personalul civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala beneficiaza de un spor lunar de pana la 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza cu incadrarea in limitele bugetelor aprobate. Unitatile, categoriile de personal, conditiile de acordare si cuantumul sporului de confidentialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducatorului institutiei centrale din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.


De asemenea, prin dispozitiile art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, act normativ care se aplica numai celor numiti in temeiul Legii nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca sporul de confidentialitate se acorda functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului in cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum si functionarilor publici din cadrul Administratiei Prezidentiale, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrarii Europene, directiilor subordonate ministrului delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Legislativ.


Categoriile de functionari publici, cuantumurile sporului de confidentialitate si conditiile de acordare se stabilesc, in limitele prevazute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat.


Spor de confidentialitate primesc si personalul din aparatul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii [art. 30 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata], functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care lucreaza cu cifru (art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 462/2006, cu modificarile ulterioare), personalul din aparatul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001), personalul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor [art. 20 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare], personalul contractual din aparatul de lucru al Guvernului si al Ministerului Integrarii Europene, precum si personalul contractual din institutiile si autoritatile publice (art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 164/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare).


Cu alte cuvinte, spor de confidentialitate primeste tot personalul din institutiile si autoritatile publice care gestioneaza informatii clasificate din clasa secrete de stat si secrete de serviciu si pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.


In toate cazurile categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidentialitate si conditiile de acordare se stabilesc in limitele prevazute de reglementarile in vigoare de catre ordonatorii principali de credite, cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat.


Sporul de confidentialitate nu era prevazut printre sporurile ce se acordau magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, astfel cum a fost completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, de Legea nr. 56/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, acte normative in prezent abrogate.


Acest spor nu este prevazut nici de actele normative care reglementeaza in prezent salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare), cat si salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei (Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 247/2007, cu modificarile si completarile ulterioare).


In aceste conditii, sporul de confidentialitate nu poate fi acordat in baza actelor normative care reglementeaza in prezent salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate, de vreme ce el nu este prevazut de actele normative respective.


Totodata el nu poate fi acordat nici in baza actelor normative specifice care prevad acordarea acestui spor personalului din alte institutii si autoritati publice care gestioneaza secrete de stat si secrete de serviciu, acte normative amintite mai sus.


Acest lucru nu este posibil intrucat s-ar ajunge sa se confere instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, ceea ce este evident neconstitutional, intrucat se incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1) in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.


In virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala, instantele judecatoresti neavand o asemenea competenta, misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala -, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si executarea drepturilor lor subiective.


Potrivit art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt esentiale in exercitarea dreptului la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.


Prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, varsta etc., precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei ori executarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau orice alte domenii ale vietii publice.


Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevazute de alin. (1) este considerata discriminare in intelesul acestei ordonante.


Sunt discriminatorii, potrivit ordonantei, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare [art. 2 alin. (1)-(3)].


Prin aceasta ordonanta, astfel cum a fost modificata si completata de Legea nr. 324/2006, au fost transpuse in dreptul intern prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiala sau etnica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L180 din 19 iulie 2000, si prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L303 din 2 decembrie 2000.


Prin actul normativ mentionat se asigura o interpretare unitara a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de Constitutia Romaniei, republicata, precum si de catre documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminarilor, ratificate de Romania, care alcatuiesc cadrul general in domeniu, persoanele care se considera discriminate avand la dispozitie prevederi legale concrete in baza carora pot solicita incetarea manifestarilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.


Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonanta caracterizeaza ca discriminatorii, intre altele, prevederile care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte persoane, fara sa faca vreo distinctie cu privire la natura juridica a acestor prevederi, ceea ce poate fi inteles ca se refera si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise in virtutea delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie.


Cat priveste notiunea de "discriminare" trebuie avuta in vedere si practica in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului care a retinut in mod constant ca exista discriminare atat timp cat diferenta de tratament aplicata unor subiecte de drept aflate in situatii analoage nu are o justificare legitima, obiectiva si rezonabila.


Salariul cuprinde, potrivit art. 155 din Codul muncii si art. 38 alin. 4 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri la salariul de baza.


Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu mai multi factori, cum ar fi: pregatirea profesionala, competenta, calificarea, locul, rolul si importanta activitatii desfasurate, complexitatea atributiilor de serviciu, raspunderea si riscurile functiei, incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru anumite categorii de personal etc.


Notiunea de salariu are un sens extins, referindu-se si la indemnizatiile de baza cuvenite magistratilor, parlamentarilor, demnitarilor s.a.


Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela "pentru munca egala sau de valoare egala, plata egala", consacrat de art. 41 alin. (4) din Constitutie si art. 6 alin. (3) din Codul muncii.


Cel de-al doilea text legal a fost introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aprobata cu completari prin Legea nr. 94/2007, in concordanta cu normele Uniunii Europene, si precizeaza ca: "Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare".


Munca poate fi egala deoarece functia/postul sunt identice, ca atributii de serviciu, impunandu-se aceleasi cerinte pentru salariatii care le ocupa.


Daca felul muncii este acelasi, daca cerintele si conditiile de munca sunt aceleasi, daca munca este egala sau de valoare egala, diferentierile de salarizare nu se justifica.


In sistemul public (bugetar) principiul este aplicabil in interiorul acelorasi ramuri, al aceluiasi domeniu sau la acelasi nivel.


Intrucat salariile (indemnizatiile) de baza se stabilesc in functie de factorii amintiti mai sus, deosebirile existente intemeiate obiectiv si rezonabil intre ramuri, domenii sau nivele diferite de activitate au o justificare legitima, fara a fi vorba de existenta unor discriminari.


In ceea ce priveste insa sporurile, adica acele elemente accesorii si variabile ale salariului, care se acorda in functie de conditiile in care se presteaza munca, situatia este cu totul alta.


Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde nu sunt cuprinse in salariul de baza, ele fiind prevazute de Codul muncii, de legi si ordonante, in contractul colectiv de munca unic la nivel national (art. 41 alin. 3) si in contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitate si unitati.


In sistemul legal actual sporurile nu sunt recompense sau gratificatii, ele constituind, in principal, un factor compensatoriu pentru anumite conditii de munca sau pentru intrunirea de catre cel in cauza a unor cerinte speciale.


Sporurile la salariul (indemnizatia) de baza se acorda daca sunt intrunite urmatoarele conditii:


- salariatul sa ocupe un post intr-o specialitate care ii confera dreptul la un anumit spor;


- salariatul sa lucreze efectiv in conditiile prescrise de lege, de contratul colectiv de munca sau, dupa caz, de contractul individual de munca.


Cu alte cuvinte, indiferent de nivelul studiilor, importanta, complexitatea si atributiile de serviciu, functia (postul), meseria indeplinita, cantitatea, calitatea si valoarea muncii, ramura, domeniul sau nivelul de activitate si cuantumul salariului (indemnizatiei) de baza ale unui salariat, acestuia trebuie sa i se dea un anumit spor daca lucreaza efectiv in conditiile prescrise de lege pentru acordarea acelui spor.


Nu exista nicio justificare legitima, obiectiva si rezonabila ca, in cazul a 2 salariati, care nu se gasesc in situatii juridice identice sau similare, sub aspectul posturilor ocupate, atributiilor de serviciu, raspunderii s.a., dar care amandoi lucreaza - cu titlu de exemplu - in aceleasi conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau vatamatoare, numai unul dintre ei sa primeasca sporul corespunzator, iar cel de-al doilea sa nu-l primeasca pentru motivul ca legea sau ordonanta in baza careia este retribuit acest din urma salariat nu prevede acordarea acestui spor.


Cu alte conditii, in considerarea unor conditii amintite mai sus, dintre care se disting cu prioritate rolul, raspunderea si complexitatea atributiilor de serviciu ale diferitelor posturi, functii si activitati, legiuitorul poate stabili drepturi de salarizare diferite pentru anumite categorii de personal, fara ca prin aceasta sa se aduca vreo atingere egalitatii cu drepturi prevazute de art. 16 din Constitutie, insa acest tratament diferentiat trebuie sa se refere doar la stabilirea salariului (indemnizatiei) de baza, a indemnizatiilor care constituie sumele platite anumitor salariati in functie de criterii specifice muncii sau de cheltuielile necesare pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu, cat si a adaosurilor la salariul de baza ce se acorda in functie de performantele individuale.


In ceea ce priveste insa sporurile la salariul (indemnizatia) de baza, acestea trebuie sa fie acordate tuturor salariatilor indiferent de posturile si functiile pe care le ocupa si de domeniul in care isi desfasoara activitatea atat timp cat lucreaza efectiv in conditiile prescrise de legea care reglementeaza plata sporurilor respective.


Acest lucru se refera si la sporul de confidentialitate care trebuie acordat tuturor celor care gestioneaza secrete de stat si secrete de serviciu, indiferent ca lucreaza in administratia publica, centrala sau locala, in justitie sau in aparatul Parlamentului.


Acceptand teza propusa de procurorul general prin recursul in interesul legii s-ar ajunge la o situatie discriminatorie in sensul dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, ale art. 1-3 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, si ale art. 1 din Protocolul 12 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, intrucat nu se constata existenta unei justificari legitime, obiective si rezonabile.


Potrivit art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, persoana care se considera discriminata poate formula in fata instantei de judecata o cerere pentru acordarea de despagubiri si stabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului.


Ca atare, magistratii, magistratii asistenti si personalul auxiliar de specialitate care nu primesc spor de confidentialitate pe motiv ca actele normative care reglementeaza salarizarea si alte drepturi ale acestor categorii de personal nu prevad acordarea acestui spor au dreptul la despagubiri in temeiul dispozitiei legale amintite mai sus.


Aceste despagubiri nu trebuie stabilite prin apreciere, ci raportat la sporul de confidentialitate de 15% calculat la salariul (indemnizatia) de baza prevazut de marea majoritate a actelor normative care reglementeaza acest spor acordat altor categorii de personal, despagubirile trebuie sa fie date cu caracter temporar pana la incetarea situatiei de discriminare.


In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se constata ca interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la despagubiri constand in sporul de confidentialitate de 15% calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.




PENTRU ACESTE MOTIVE





In numele legii





D E C I D:




Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:


In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, modificata si completata, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora,


constata ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.


Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 15 decembrie 2008.



PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA



p. Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei,
eliberata din functie prin pensionare,
Adriana Daniela White









Comentează: Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate
Legislaţie

Legea pensiilor actualizata (aprilie 2018). Legea 263/2010, forma 2018
Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, actualizata aprilie 2018 Actualizata p ...

Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului platit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentand venituri de natura salariala
In Monitorul Oficial nr. 276 din data de 28 martie 2018 a fost publicata Legea 78/2018 privind exone ...

Legea 88/2018 privind modificarea si completarea Codului muncii
Legea 88/2018 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea si ...

Legea nr. /2018 privind reglementarea activitatii de telemunca
Legea nr. /2018 privind reglementarea activitatii de telemunca Publicata in Monitorul Oficial nr. ...

LEGEA 50/1991, Actualizata 2018, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
LEGEA nr. 50/1991, Actualizata 2018, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii - Repu ...

Codul Rutier 2018 - OUG 195/2002, actualizata 2018
ORDONANTA DE URGENTA nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, Republicata Actualizat ...

OG 2/2001, Actualizata 2018, privind regimul juridic al contraventiilor
ORDONANTA nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor Actualizata 2018 ...

OUG 111/2010, Actualizata 2018, privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
ORDONANTA DE URGENTA nr. 111/2010, Actualizata 2018, privind concediul si indemnizatia lunara pentru ...

LEGEA 188/1999, Actualizata 2018, privind Statutul functionarilor publici, REpublicata
LEGEA nr. 188/1999, Actualizata 2018, privind Statutul functionarilor publici, REpublicata Actual ...



Articole Juridice

Procedura acordarii voucherelor de vacanta in anul 2018 pentru unitatile de invatamant, MEN si alte unitati din subordinea/coordonarea acestuia
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Exemple de date si informatii care constituie date cu caracter personal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Date si informatii cu caracter personal ale salariatilor prelucrate de catre angajatori
Sursa: MCP Cabinet avocati

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Ce sunt datele cu caracter personal?
Sursa: Comisia Europeana

Date cu caracter personal. Exemple
Sursa: Comisia Europeana

Cum sunt protejate datele privind confesiunea religioasa, orientarea sexuala, sanatatea, opiniile politice?
Sursa: Comisia Europeana



Jurisprudenţă

RIL. Litigiile avand ca obiect drepturile banesti solicitate de jandarmi, pompieri si personalul militar cu statut de functionari publici sunt de comp
Pronuntaţă de: ICCJ

Dezlegarea unei chestiuni de drept. Cazurile si efectele reducerii limitei de pedeapsa martorului denuntator in temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: ICCJ

RIL. Recursul calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Ştiri Juridice