Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » RIL admis: exercitarea fara drept a profesiei de avocat constituie infractiune

RIL admis: exercitarea fara drept a profesiei de avocat constituie infractiune

  Publicat: 04 Nov 2015       1305 citiri       Sursa: euroavocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
In data de 3 noiembrie 2015, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 816 a fost publicata Decizia nr. 15/2015 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vizand interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), in ipoteza exercitarii activitatilor specifice profesiei de avocat de catre persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile ulterioare.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art. 281 Cod Penal, exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activitati pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Conform art. 281 Cod Penal, exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activitati pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambiant si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi:
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art. 281 Cod Penal, exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activitati pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Obiectul recursului in interesul legii


Prin recursul in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), in ipoteza exercitarii activitatilor specifice profesiei de avocat de catre persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare.


Examenul jurisprudential


Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a invederat ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national referitor la aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), in ipoteza exercitarii activitatilor specifice profesiei de avocat de catre persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, s-au evidentiat doua orientari, conturand astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.


Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti


1)Intr-o prima orientare, instantele au considerat ca persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesionala consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, si isi desfasoara activitatea in cadrul unor structuri constituite in temeiul unor hotarari judecatoresti, savarsesc infractiunea prevazuta de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior).


In acest sens s-a aratat ca faptele acestor persoane, savarsite in exercitarea profesiei de avocat, constituie infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati, fiind indeplinita conditia laturii obiective a acesteia, iar in plan subiectiv sunt comise cu forma de vinovatie impusa de lege.


2) Intr-o a doua orientare a practicii, alte instante au considerat ca persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unor structuri constituite in temeiul unor hotarari judecatoresti nu pot fi trase la raspundere penala pentru comiterea infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati motivat de lipsa formei de vinovatie prevazute de lege, respectiv a intentiei.


Aceasta concluzie a fost fundamentata pe faptul ca "barourile" din care fac parte aceste persoane au fost constituite prin intermediul unor asociatii a caror personalitate juridica a fost recunoscuta prin hotarari judecatoresti si care aveau printre obiectele de activitate si "infiintarea de barouri".


Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


Solutia propusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul orientarii jurisprudentiale potrivit careia persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesionala consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, ci isi desfasoara activitatea in cadrul unor structuri constituite in temeiul unor hotarari judecatoresti, savarsesc infractiunea prevazuta de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior), fiind indeplinite conditiile laturii obiective a acesteia, iar in plan subiectiv fiind comise cu forma de vinovatie impusa de lege.


In sustinerea acestei opinii s-a argumentat ca prin Legea nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, structurile de tipul celor in care activau aceste persoane au fost obligate sa isi inceteze de drept activitatea [art. 113 alin. (1)], iar actele de constituire si de inregistrare ale acestora erau considerate nule de drept [art. 1 alin. (3)].


Prin urmare, dupa aceasta modificare legislativa persoanele care activeaza in alte structuri decat cele consfintite de Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, si desfasoara activitati specifice profesiei de avocat, exercita fara drept aceasta profesie, avand reprezentarea urmarilor acestor fapte si acceptand posibilitatea producerii acestor urmari.


Aceasta concluzie s-a apreciat a raspunde inclusiv exigentelor de accesibilitate si previzibilitate a legii impuse de art. 7 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, acestea fiind asigurate si garantate.


Optiunea Inalta Curte de Casatie si Justitie


ICCJ a admis recursul in interesul legii si a pronuntat urmatoarea solutie:


"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul penal stabileste: fapta unei persoane care exercita activitati specifice profesiei de avocat in cadrul unor entitati care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati prevazuta de art. 348 Cod penal."



Citeşte mai multe despre:    ICCJ    RIL    exercitarea fara drept a unei profesii    infractiune



Comentează: RIL admis: exercitarea fara drept a profesiei de avocat constituie infractiune
Alte titluri

CSM a aprobat organizarea, in data de 15.12.2019 a concursului de promovare in functii de executie, pe loc, a judecatorilor.
17 Oct 2019 | 30

Hotarare prealabila pronuntata de ICCJ in materia insolventei - vezi caror cereri nu se aplica cerinta referitoare la cuantumul creantelor bugetare!
17 Oct 2019 | 55

Decizie ICCJ cu privire la Legea 165/2013 - cum se aplica termenul de 6 luni in situatia refuzului de solutionare a notificarilor
17 Oct 2019 | 30

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 35

ICCJ: pentru personalul didactic, in calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit.
16 Oct 2019 | 86

Alocatiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflatiei de la 01.01.2020
16 Oct 2019 | 80



Articole Juridice

Deconcentrarea administrativa – principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie