Aplicarea legii penale mai favorabile

In cazul infractiunilor silvice, daca instanta se va orienta spre o solutie de condamnare, in raport de diversele ipoteze de comitere a faptei, durata si cuantumul pedepsei sunt principalele elemente in functie de care se stabileste daca Legea nr. 26/1996 sau Legea nr. 46/2008 este cea mai favorabila.
In schimb, daca, in raport de modul si mijloacele de comitere a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost savarsita, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, de persoana si conduita faptuitorului, fapta aduce o atingere minima unei din valorile sociale aparate de lege si este in mod vadit lipsita de importanta, atunci Legea nr. 26/1996 este mai favorabila, chiar daca pentru fapta respectiva prevede pedepse in limite mai grele decat legea noua. Aceasta, deoarece economia legii vechi permite aplicarea art. 10 lit. b1 C. pr. pen. cu referire la art. 181 C. pen., pe cand art. 120 din Legea nr. 46/2008 o exclude, din ratiuni tinand de prezervarea padurii ca bun de interes public .
In situatia savarsirii de catre aceeasi persoana a unor fapte concurente care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, se va aplica o singura sanctiune cu caracter administrativ.

Prin sentinta penala nr.141/18 februarie 2009 pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc, in baza art.11 pct.2 lit.a cu aplicarea art.10 lit.b ind.1 C. pr. pen. coroborat cu art.18 ind.1 C. pen., a fost achitat inculpatul L.O. de sub acuza comiterii infractiunii silvice prev.de art. 97 alin. 1, Cod silvic.
In baza art. 91 lit. c C. pen., a fost aplicata inculpatului o amenda administrativa de 200 lei.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art.10 lit. b1 C. pr. pen. coroborat cu art.18 ind.1 C. pen. a fost achitat acelasi inculpat L.O. de sub acuza comiterii infractiunii silvice prev. art. 98 alin.1, Silvic.
In baza art. 91 lit. c C. pen., a fost aplicata inculpatului o amenda administrativa de 200 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca la data de 18 decembrie 2007, inculpatul s-a deplasat in padurea apartinand Composesoratului comunei Sandominic, unde cu ajutorul unui topor a taiat de pe picior un numar de trei brazi de craciun pe care i-a incarcat in caruta transportandu-i la domiciliul sau.
S-a retinut ca prejudiciul partii vatamate a fost de 1357,75 lei si a fost recuperat.
In aprecierea gradului de pericolul social al faptelor instanta a tinut cont de modul si mijloacele de comitere a faptelor, de scopul urmarit, de imprejurarile in care au fost savarsite faptele, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de persoana inculpatului.
Sub aspectul circumstantelor personale, s-a subliniat ca inculpatul este cunoscut in societate cu un comportament corespunzator, iar riscul de a pune in pericol siguranta comunitatii este scazut. S-a mai retinut ca faptele au fost comise cu intentia ca familia inculpatului sa aiba un pom de iarna, ca inculpatul nu a fost preocupat ca, in acest mod, sa realizeze venituri. Totodata, mijloacele prin care s-au comis faptele nu depasesc sfera mijloacelor comune iar urmarile faptelor sunt reduse, avand in vedere valoarea arborilor taiati.
Pentru aceste considerente precum si tinand cont de dispozitiile ordonantei Parchetului de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc, din 5 iunie 2008 prin care fata de A.A., persoana cu care inculpatul a comis infractiunea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru aceleasi infractiuni silvice, instanta a apreciat ca faptele inculpatului nu constituie infractiune intrucat prin atingerea minima adusa valorilor sociale ocrotite de lege si prin continutul lor concret, faptele nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni .
Ca urmare, instanta a aplicat prevederile art.181 C. pen. si a stabilit in sarcina inculpatului doua sanctiuni de cate 200 lei amenda administrativa.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc, iar Tribunalul Harghita prin decizia penala nr. 83/9 iunie 2009 a respins ca nefondat apelul.
Pentru a hotari in acest sens, s-a considerat ca prima instanta a facut o justa apreciere asupra probelor existente la dosarul cauzei, retinand in mod corect starea de fapt, dupa cum corect a constatat ca faptelor savarsite de inculpat le lipseste gradul de pericol social al infractiunii.
Impotriva deciziei tribunalului a declarat in termen legal recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita, care a criticat gresita aplicare dispozitiilor art.181 C. pen. si gresita aplicare a doua sanctiuni administrative pentru fapte concurente.
Analizand decizia atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza materialului si lucrarilor din dosarul cauzei, conform art.38514 C. pr. pen. precum si prin raportare la art.3859 alin.3 C. pr. pen. , Curtea a retinut ca aprecierea instantei de fond, mentinuta de catre instanta de apel, in sensul ca prin taierea celor trei pomi de craciun inculpatul a adus o atingere minima valorilor sociale ocrotite de lege este aplicabila in cauza.
Tinand cont de faptul ca inculpatul a avut o atitudine sincera in fata instantei, ca a avut un comportament corespunzator in societate, se apreciaza ca este oportuna aplicarea art.181 C. pen. .
Din momentul savarsirii faptelor, Codul silvic a suferit modificari. Astfel, prin in art. 120 din Legea nr.46/2008 se arata ca faptele prevazute la art.106-113 din lege prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni indiferent de modul si de mijloacele de savarsire a faptelor, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce precum si de persoana si conduita faptuitorului. In raport de aceste prevederi, pentru faptele de taiere ilegala de arbori si furt de arbori nu mai este posibil a se aplica prev. art.181 C. pen. .
Cum insa faptele inculpatului au fost comise sub legea veche, care nu contine dispozitii identice celor din legea noua, inculpatului trebuie sa i se aplice legea penala mai favorabila, respectiv Legea nr. 26/1996 in vigoare la data faptelor, astfel ca este posibila in cauza aplicarea art.181 C. pr. pen. .
Critica adusa de parchet in recursul promovat in sensul ca in mod gresit s-au aplicat doua sanctiuni administrative pentru fapte concurente este insa fondata.
Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. XXXV/6 noiembrie 2006, pronuntata in recurs in interesul legii, a statuat ca, in cazul savarsirii de catre aceeasi persoana a unor fapte concurente, care atrag aplicarea prevederilor art.181 C. pen. , nu se va putea aplica, pentru aceste fapte, decat o singura sanctiune cu caracter administrativ.
Ca urmare, in baza art.38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen., Curtea a admis recursul parchetului, a casat in parte decizia penala nr. 83/9 iunie 2009 a Tribunalului Harghita si a desfiintat partial sentinta penala nr.141/18 februarie 2009 a Judecatoria Miercurea Ciuc si, in urma rejudecarii cauzei, in baza art.181 alin.3 si art.91 lit.c C. pen. a aplicat inculpatului L.O. o singura sanctiune administrativa, a amenzii in cuantum de 200 lei.