TITLUL I:Invatamantul superior
CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege asigura cadrul legal pentru exercitarea, in institutiile de invatamant superior, sub autoritatea statului roman, a procesului de educatie, cercetare si formare continua si reglementeaza structura, organizarea si functionarea invatamantului superior din Romania, statutul personalului din invatamantul superior, precum si cadrul legal de asigurare a calitatii.
(2) Statul asigura acces echitabil in invatamantul superior, fara nicio forma de discriminare, cetatenilor Romaniei, cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetatenilor statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, precum si cetatenilor britanici si membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana si din Comunitatea Europeana a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
(3) In Romania invatamantul superior este un serviciu de interes public, ce constituie prioritate nationala si care se desfasoara, in conditiile prezentei legi, in limba romana, in limbile minoritatilor nationale si in limbi de circulatie internationala.
(4) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant superior, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea, se aplica dispozitiile prezentei legi.
(5) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 2
Idealul educational al invatamantului superior consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii.
Art. 3
(1) Misiunea invatamantului superior este de a genera, certifica si transfera cunoastere, prin:
a) formarea initiala si continua de tip universitar si postuniversitar, in scopul dezvoltarii profesionale si personale a studentilor, studentilor-doctoranzi si cursantilor, precum si in vederea insertiei pe piata muncii a absolventilor si satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
b) cercetarea stiintifica, dezvoltarea, inovarea si transferul tehnologic, prin creatia individuala si colectiva, relevante pentru progresul cunoasterii si mediul socioeconomic;
c) implicarea in comunitate, prin desfasurarea unor activitati comune in beneficiul institutiei de invatamant superior si al mediului social, economic si cultural.
(2) Viziunea prezentei legi este centrata pe urmatoarele valori:
a) echitatea, prin asigurarea sanselor la educatie, in mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau de alti factori de risc;
b) excelenta, prin sustinerea si motivarea acesteia in cadrul procesului de invatamant;
c) integritatea, prin asigurarea de repere valorice si promovarea eticii in educatie si cercetare;
d) starea de bine, prin sustinerea studentilor si a tuturor salariatilor din institutiile de invatamant superior si din cele subordonate ministerului prin masuri adecvate de ingrijire medicala, inclusiv stomatologica si psihologica, consiliere si orientare profesionala, precum si asigurarea conditiilor de dezvoltare personala, prin masuri de sprijin adecvate;
e) profesionalismul, prin mentinerea unor standarde ridicate in formarea cadrelor didactice si, implicit, in pregatirea oferita studentilor, studentilor-doctoranzi si cursantilor;
f) respectul, prin insusirea respectului pentru alte persoane, institutii, mediu si societate, ca parte a formarii;
g) flexibilitatea, prin asigurarea unui parcurs dinamic de invatare adaptat nevoilor studentilor, studentilor-doctoranzi si cursantilor, in vederea dobandirii de competente;
h) diversitatea, prin garantarea respectului pentru varietate si a unui mediu tolerant in procesul de formare;
i) transparenta, prin utilizarea de mecanisme transparente de evaluare si mentinerea unei comunicari deschise si oneste;
j) colaborarea, prin dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privati, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare, precum si pentru orice alte tipuri de proiecte;
k) consultarea, prin implicarea actorilor interesati in proiectarea si aplicarea legislatiei, a strategiilor si politicilor in domeniul invatamantului superior;
l) incluziunea, prin garantarea in procesul de educatie a respectarii statutului si drepturilor tuturor persoanelor, astfel incat sa aiba oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalti;
m) dezvoltarea durabila si tranzitia verde, prin satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi;
n) responsabilitatea, prin asumarea constienta a responsabilitatilor pentru comportamentul si actiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor educationali: beneficiari, personal de conducere, personal didactic si auxiliar;
o) transparenta institutionala, in baza careia toate hotararile, deciziile si reglementarile institutionale universitare se bucura de cel mai inalt grad de transparenta, in vederea respectarii principiului raspunderii publice.
Art. 4
Sistemul national de invatamant superior se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) principiul autonomiei universitare;
b) principiul libertatii academice;
c) principiul raspunderii publice;
d) principiul asigurarii calitatii;
e) principiul echitatii;
f) principiul eficientei manageriale si financiare, in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale adecvate, prin gestionarea resurselor existente;
g) principiul transparentei;
h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor membrilor comunitatii universitare;
i) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor;
j) principiul centrarii educatiei pe student;
k) principiul relevantei, in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si social-economice;
l) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor membrilor comunitatii academice si dialogului intercultural;
m) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;
n) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
o) principiul asigurarii egalitatii de sanse si nediscriminarii;
p) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii si doctrine politice si religioase;
q) principiul organizarii invatamantului confesional, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;
r) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor;
s) principiul participarii studentilor in luarea deciziilor.
Art. 5
(1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin Ministerul Educatiei, Guvern si Parlament.
(2) Ministerul Educatiei, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul invatamantului superior.
(3) In domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii din institutiile de invatamant superior, Ministerul Educatiei si Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii au competente partajate de reglementare.
(4) Ministerul Educatiei are urmatoarele atributii principale:
a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior, ca parte a Spatiului european al invatamantului superior;
b) elaboreaza acte normative in aplicarea prezentei legi;
c) monitorizeaza si verifica, direct sau prin organismele abilitate in acest sens, respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantului superior, cercetarea universitara, managementul financiar, etica universitara, asumarea raspunderii publice si asigurarea calitatii in invatamantul superior, aplicand sanctiuni in cazul constatarii unor abateri;
d) elaboreaza, pe baza rapoartelor de acreditare si a avizului Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, denumita in continuare ARACIS, actele normative pentru infiintarea de structuri de invatamant superior sau de institutii de invatamant superior, dupa caz;
e) gestioneaza Registrul matricol unic din Romania, denumit in continuare RMUR;
f) gestioneaza Registrul unic national integrat al diplomelor si actelor de studii, denumit in continuare RUNIDAS;
g) gestioneaza modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii si a documentelor universitare, prin avizarea necesarului formularelor actelor de studii si prin comandarea, in vederea tiparirii acestora, in baza inregistrarilor din RMUR, si controleaza, periodic, modul de eliberare a acestora de institutiile de invatamant superior si de Academia Romana;
h) organizeaza procedura de recunoastere si echivalare a diplomelor si certificatelor conform normelor interne si in conformitate cu normele europene;
i) elaboreaza metodologia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in institutii de invatamant superior din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European si din Confederatia Elvetiana, precum si in institutii de invatamant superior de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate si reactualizate prin ordin al ministrului educatiei;
j) elaboreaza metodologia privind recunoasterea automata a functiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat;
k) incaseaza sume, in lei sau in valuta, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de studii;
l) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior, ca parte integranta a bugetului educatiei;
m) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pentru invatamantul superior in scopul monitorizarii si prognozarii evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii;
n) relationeaza cu autoritatile abilitate pentru monitorizarea si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii, prin comisiile nationale;
o) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior;
p) publica anual, pana la data de 31 decembrie, un raport privind starea invatamantului superior, in care sunt prezentate inclusiv directiile si prioritatile de dezvoltare a invatamantului superior;
q) aproba standardele pentru ocuparea posturilor didactice din institutiile de invatamant superior, precum si standardele pentru acordarea diplomei de doctor si a atestatului de abilitare;
r) verifica modul de desfasurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din institutiile de invatamant superior;
s) verifica sesizarile privind desfasurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din institutiile de invatamant superior;
s) verifica, din oficiu sau la sesizare, respectarea dispozitiilor procedurale si indeplinirea standardelor in procedurile de abilitare si de acordare a diplomelor de doctor;
t) monitorizeaza insertia socioprofesionala a absolventilor de invatamant liceal si tertiar;
t) elaboreaza si asigura mentenanta Platformei nationale de raportare unica in invatamantul superior, denumita in continuare PNRUIS, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI, in vederea colectarii datelor statistice, a raportarilor institutionale si a raportarilor individuale privind activitatea stiintifica a personalului didactic si de cercetare, solicitate de Ministerul Educatiei, de comisiile consultative ale Ministerului Educatiei, prevazute la art. 154, de Institutul National de Statistica, de ARACIS sau de alte entitati ale statului catre care institutiile de invatamant superior raporteaza date institutionale. Institutiile de invatamant superior vor avea acces la datele incluse si la rapoartele generate de aceasta platforma pentru personalul didactic si de cercetare propriu.
(5) In exercitarea atributiilor sale, prevazute la alin. (2) si (3) , Ministerul Educatiei consulta Consiliul National al Rectorilor, denumit in continuare CNR, in calitate de reprezentant al institutiilor de invatamant superior de stat, particular si confesional si, dupa caz, alte structuri asociative ale institutiilor de invatamant superior, Consiliul Minoritatilor Nationale, Consiliul Consultativ al Cultelor, sindicatele reprezentative din invatamantul superior, federatiile nationale studentesti reprezentative legal constituite la nivel national, autoritatile administratiei publice si mediul de afaceri.
(6) Ministerul Educatiei sustine si practica dialogul social, precum si consultarea factorilor interesati in ceea ce priveste strategiile nationale in domeniul educatiei si formarii profesionale. Structurile aflate in coordonarea sau subordonarea Ministerului Educatiei sustin si practica dialogul cu partenerii sociali.
Art. 6
(1) Ministerul Educatiei, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, este abilitat sa urmareasca si sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale in sistemul de invatamant superior, sa formuleze recomandari, sa dispuna masuri si sa aplice, daca este cazul, sanctiuni.
(2) Ministerul Educatiei supravegheaza si controleaza modul in care institutiile de invatamant superior isi exercita autonomia universitara si isi asuma raspunderea publica.
(3) Ministerul Educatiei sustine si practica dialogul social si consultarea factorilor interesati in ceea ce priveste strategiile nationale in domeniul educatiei si formarii profesionale. Deciziile structurilor aflate in coordonarea sau subordonarea Ministerului Educatiei se fundamenteaza, de asemenea, pe dialogul cu partenerii sociali.
CAPITOLUL II:Sistemul de invatamant superior
Art. 7
(1) Invatamantul superior se organizeaza doar in organizatii furnizoare de educatie si institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Statutul de organizatie furnizoare de educatie se acorda pana la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de infiintare a institutiei de invatamant superior, dar nu cu mai mult de 2 ani dupa absolvirea primei generatii de studenti. In sensul prezentei legi, toate prevederile aplicabile institutiilor de invatamant superior sunt aplicabile si organizatiilor furnizoare de educatie autorizate sa functioneze provizoriu.
(3) Institutiile de invatamant superior sunt organizatii furnizoare de educatie, care desfasoara activitati de invatamant, pe baza de programe de studii autorizate si, dupa caz, acreditate, in conditiile legii, de formare initiala si continua, programe ce functioneaza cu respectarea principiului asigurarii calitatii pentru satisfacerea increderii beneficiarilor directi si indirecti din societate.
(4) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat, particulare si confesionale. Aceste institutii au personalitate juridica, au caracter nonprofit si sunt apolitice.
(5) Statutul juridic de institutie de invatamant superior se dobandeste in urma infiintarii si acreditarii prin lege.
(6) Institutiile de invatamant superior sunt persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat si de utilitate publica si pot fi: universitati, academii de studii, institute, scoli de studii superioare, denumite in continuare institutii de invatamant superior.
Art. 8
(1) Sistemul national de invatamant superior include toate institutiile de invatamant superior acreditate.
(2) Institutiile de invatamant superior din strainatate, recunoscute legal in statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul Romaniei, singure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior acreditate din Romania, numai cu respectarea prevederilor prezentei legi cu privire la autorizarea, acreditarea si asigurarea calitatii programelor de studii.
(3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza, in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu institutii de invatamant superior din strainatate, recunoscute de statul de origine. In cazul in care aceste programe se organizeaza in strainatate, trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania, cat si in statele respective.
(4) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza filiale in alte state, singure sau in parteneriat cu institutii de invatamant superior din strainatate, recunoscute de statul de origine. In cazul in care aceste programe se organizeaza in strainatate, trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in Romania, cat si in statele respective.
(5) Institutiile de invatamant superior romanesti acreditate pot organiza, in comun cu alte institutii de invatamant superior acreditate din Spatiul european al invatamantului superior, programe de studii integrate finalizate cu diploma comuna sau diploma dubla sau multipla, recunoscute de statul de origine, in conformitate cu o metodologie-cadru adoptata prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Ministerul Educatiei, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate sustine, inclusiv prin finantare, infiintarea si organizarea lectoratelor, precum si organizarea de cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca in institutii de invatamant superior din strainatate.
Art. 9
(1) In institutiile de invatamant superior de stat invatamantul este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual prin hotarare a Guvernului, si cu taxa. Cuantumul taxei este propus de consiliul de administratie si aprobat de senatul universitar.
(2) Pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei si, in functie de nevoi, pentru formarea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, Ministerul Educatiei aloca locuri din cifra de scolarizare aprobata anual prin hotarare a Guvernului pentru studii universitare de scurta durata, licenta, masterat si doctorat.
(3) In institutiile de invatamant superior particular si confesional particular invatamantul este cu taxa. Cuantumul taxei este propus de consiliul de administratie al institutiei de invatamant, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) , in cazul in care in cadrul invatamantului superior de stat nu exista invatamant teologic pastoral specific unui cult, recunoscut drept cult conform legii, in institutiile de invatamant superior confesional particular invatamantul este gratuit pentru programul de studii universitare de licenta, master si doctorat de teologie pastorala, potrivit cifrei de scolarizare aprobate si finantate anual prin hotarare a Guvernului.
(5) Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumului taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati, inclusiv pe site-ul institutiei de invatamant superior. In institutiile de invatamant superior de stat taxele anuntate se mentin pe toata durata normala a unui ciclu de studii, putand fi indexate cu maximum rata inflatiei, pentru aceeasi promotie de studenti.
Art. 10
(1) Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.
(2) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat apartine Guvernului. Initiativa si resursele financiare si materiale necesare infiintarii institutiei de invatamant superior particular sau confesional particulare apartin unei fundatii, unei asociatii sau unui cult religios, unei entitati a cultelor recunoscute ori altui furnizor de educatie certificat prin evaluare externa a calitatii si recunoscut ca atare, potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
(3) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se reorganizeaza/desfiinteaza cu respectarea principiului simetriei actului de infiintare, respectiv prin lege sau hotarare a Guvernului, dupa caz.
(4) Privatizarea institutiilor de invatamant de stat este interzisa.
CAPITOLUL III:Autonomia universitara
Art. 11
(1) Autonomia universitara este garantata prin Constitutia Romaniei, republicata, si se exercita cu conditia asumarii raspunderii publice si in limitele legislatiei nationale in vigoare. Libertatea academica este garantata prin lege. Institutiile de invatamant superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase.
(2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, precum si gestionarea resurselor financiare, materiale si umane, cu respectarea legislatiei in vigoare.
(3) Statul incurajeaza si sprijina, prin parghii financiare, diversificarea misiunilor institutiilor de invatamant superior, in functie de orientarile proprii stabilite prin planurile strategice multianuale de dezvoltare institutionala, corelate cu nevoile societatii.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de invatamant superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, sa redistribuie creditele bugetare din soldul la finantarea de baza, sumele ramase neconsumate si reportate din anii precedenti pentru obiective de investitii noi, sumele ramase necheltuite din investitii finalizate, pentru obiective de investitii noi, pentru obiective de investitii in continuare, precum si alte cheltuieli de natura investitiilor. Sumele ramase in sold, pentru facilitati de transport pentru studenti, subventii pentru camine-cantine si sumele pentru bursele studentilor neridicate in termen pot fi utilizate in anii urmatori pentru acordarea de burse pentru studenti, precum si alte cheltuieli de natura investitiilor pentru infrastructura de camine, cantine, pentru sustinerea activitatilor centrelor pentru consiliere si orientare in cariera.
(5) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in carta universitara, aprobata de senatul universitar si avizata de Ministerul Educatiei, pentru conformitate cu legislatia in vigoare.
(6) In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea academica. Aceasta implica dreptul tuturor membrilor comunitatii universitare de a se exprima liber, atat in mediul universitar, cat si in afara acestuia, in raport cu activitatea didactica, de cercetare sau de creatie intelectuala, precum si cu orice alte activitati vizand institutia de invatamant superior in cadrul careia activeaza, conform legii. In aceeasi masura, libertatea academica inseamna libertatea de a invata, preda si cerceta, fiecare dintre acestea presupunand libertatea de a gandi, de a pune sub semnul intrebarii si de a impartasi idei, in interiorul si in afara institutiei de invatamant superior.
(7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a programelor de studii si disciplinelor, in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant.
(8) Structurile si functiile de conducere ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale, atributiile, modul de constituire, precum si alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar.
(9) Institutiile de invatamant superior isi adapteaza periodic oferta educationala la cerintele pietei muncii.
Art. 12
(1) Raspunderea publica obliga fiecare institutie de invatamant superior, de stat, particulara sau confesionala particulara:
a) sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior;
b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul superior;
c) sa respecte politicile de etica si deontologie universitara, cuprinse in Codul de etica si deontologie universitara aprobat de senatul universitar;
d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor, in cazul institutiilor de invatamant superior de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institutional;
e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare;
f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertatile studentilor.
(2) In cazul institutiilor de invatamant superior confesionale, raspunderea publica se extinde si la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv.
Art. 13
(1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane si veterinare, ambulatoriilor de specialitate, bibliotecilor, unitatilor de microproductie, bazelor si complexelor cultural-sportive, caselor de cultura ale studentilor, bazelor de odihna si tratament, studiourilor/posturilor de radio-TV, salilor de spectacole, concerte si de cinema, studiourilor de cinematografie si de inregistrari, atelierelor de fotografie si caselor de creatie, precum si din alte spatii dedicate proceselor de educatie, formare profesionala si cercetare stiintifica si dotarile aferente, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze. Este considerat spatiu universitar si mediul online, constand in platformele sau grupurile utilizate pentru activitatile didactice si extracurriculare si de cercetare organizate in cadrul institutiei de invatamant superior.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii, ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional, spatiile care apartin Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii, in care se desfasoara invatamant de specialitate, si casele de cultura ale studentilor si Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei", in care se desfasoara activitati specifice.
(3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin carta universitara.
(4) Institutiile de invatamant superior asigura, in spatiul universitar, inclusiv in caminele studentesti, acces gratuit la internet wireless pentru toti membrii comunitatii universitare. Caracteristicile tehnice ale retelei de internet trebuie sa permita accesul la activitati didactice online, la conferinte in format audio-video, precum si la orice alta activitate specifica procesului educational.
(5) Institutiile de invatamant superior asigura accesul studentilor si profesorilor la cel putin o baza de date stiintifica.
Art. 14
(1) Comunitatea universitara este constituita din studenti, studenti-doctoranzi, cursanti, personal didactic si de cercetare, personal didactic si de cercetare auxiliar si personal administrativ.
(2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferit calitatea de membru al comunitatii universitare, prin hotarare a senatului universitar.
(3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin carta universitara.
Art. 15
(1) Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitare si se aplica in tot spatiul universitar.
(2) Carta universitara se refera, in mod obligatoriu, cel putin la:
a) modalitatile de desemnare si eliberare din functie a persoanelor care ocupa functii de conducere sau care fac parte din structurile de conducere ale institutiei de invatamant superior, in conformitate cu legislatia in vigoare;
b) Codul de etica si deontologie universitara;
c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor institutiei de invatamant superior;
d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinatiei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate;
e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu alti operatori economici, in vederea organizarii unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare;
f) conditiile in care institutia de invatamant superior se poate asocia cu alte institutii de invatamant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale;
g) modalitatile in care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei materiale a institutiei de invatamant superior, necesare educatiei si cercetarii stiintifice;
h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala ale institutiei de invatamant superior, incheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale;
i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale institutiilor de invatamant superior si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si organizatiile studentesti legal constituite;
j) modalitatea in care institutia de invatamant superior isi indeplineste rolul de baza din perspectiva educatiei la care poate adauga, dupa caz, componenta de cercetare sau cercetare avansata;
k) orice alte aspecte considerate relevante de senatul universitar si care corespund legislatiei in vigoare.
(3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universitar, numai dupa dezbaterea in comunitatea universitara.
(4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vigoare, acestea fiind nule de drept.
(5) Carta universitara se adopta numai dupa acordarea de catre Ministerul Educatiei a avizului de legalitate asupra acesteia. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de catre Ministerul Educatiei in termen de maximum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior.
(6) In cazul in care termenul prevazut la alin. (5) nu este respectat, carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite.
Art. 16
(1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta, singure sau prin asociere, dupa caz, societati comerciale, fundatii, asociatii, unitati de invatamant preuniversitar, consortii pentru invatamant dual, spitale universitare, farmacii universitare, unitati medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Conditia ca acestea sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun fel activitatile de invatamant si cercetare. Obiectul de activitate al societatilor, asociatiilor si/sau fundatiilor trebuie sa fie conex misiunii institutiei de invatamant superior.
(2) Institutia de invatamant superior poate infiinta, inclusiv in cadrul unor proiecte, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, structuri de cercetare sau de spectacole distincte sub raportul bugetului de venituri si cheltuieli, care au autonomie si statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii, inclusiv cu organizatii de cercetare, dezvoltare si inovare si cu institutiile/unitatile de spectacole, in baza unui contract de parteneriat, incheiat in forma autentica in care sunt stabilite drepturile si obligatiile fiecareia dintre parti, conform legislatiei in vigoare.
(4) In cazul realizarii unor investitii comune in cadrul unui consortiu universitar, contractele de parteneriat prevad, pentru fiecare partener, cel putin: contributia la realizarea investitiei, drepturile de folosinta, impartirea timpului de acces, cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru intretinerea si functionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri care se obtin din utilizarea investitiei. Bunurile comune rezultate din activitatile desfasurate in cadrul consortiului universitar se afla in indiviziune pe intreaga perioada a existentei consortiului universitar, cu exceptia bunurilor proprietate publica pentru care se aplica regimul juridic prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Institutiile de invatamant superior pot prelua, in coordonare ori prin fuziune, potrivit prevederilor Legii nr. 25/2023 privind integrarea voluntara a organizatiilor de cercetare, dezvoltare si inovare din Romania in Spatiul European de Cercetare, precum si pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, organizatii de cercetare, dezvoltare si inovare, precum si institutii organizatoare de spectacole, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, acestea devenind ordonatori tertiari de credite.
(6) La constituirea societatilor comerciale, a fundatiilor sau a asociatiilor, institutia de invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie si alte drepturi de proprietate intelectuala. Institutia de invatamant superior poate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor societatilor comerciale sau asociatiilor, in care are calitatea de asociat sau actionar, ori fundatiilor, in care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinta si de administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al institutiei de invatamant superior la capitalul social al unei societati comerciale, fundatii sau asociatii.
Art. 17
(1) Institutiile de invatamant superior de stat, respectiv particulare si confesionale, pot infiinta, prin hotararea senatului universitar, in urma evaluarii externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar, unitati de invatamant preuniversitar de stat, respectiv particulare si confesionale, dupa cum urmeaza:
a) pentru invatamantul anteprescolar si prescolar, unitati fara personalitate juridica, in structura institutiilor de invatamant superior;
b) pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal, unitati cu personalitate juridica, in subordinea institutiilor de invatamant superior;
c) pentru invatamantul postliceal, colegii tertiare nonuniversitare, fara personalitate juridica, in structura institutiilor de invatamant superior.
(2) Prin exceptie de la prevederile Legii invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, unitatile de invatamant preuniversitar, infiintate de institutiile de invatamant superior, sunt unitati de invatamant de stat, finantate din bugetul de stat prin contractele institutionale incheiate de institutiile de invatamant superior cu Ministerul Educatiei, la nivelul standardelor de cost specifice pentru invatamantul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(3) Cifra de scolarizare si mecanismul de finantare pentru invatamantul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul institutiilor de invatamant superior de stat, se aproba prin hotarare a Guvernului.
(4) Unitatile de invatamant preuniversitar infiintate in structura institutiilor de invatamant superior de stat sunt componente organizatorice, fara personalitate juridica, care se includ, de drept, in reteaua scolara de la nivelul invatamantului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului si a ordinului ministrului educatiei de autorizare de functionare provizorie/acreditare, comunicate autoritatilor administratiei publice locale si directiei judetene de invatamant preuniversitar ori a municipiului Bucuresti.
(5) Institutiile de invatamant superior care infiinteaza componente organizatorice, de tipul unitatilor de invatamant preuniversitar, au urmatoarele drepturi:
a) de a participa la asigurarea finantarii cheltuielilor aferente procesului de organizare, functionare si de invatamant;
b) de a asigura angajarea de personal didactic si administrativ, institutia de invatamant superior avand calitatea de angajator;
c) de a propune Ministerului Educatiei cifre de scolarizare aferente unitatilor de invatamant preuniversitar din structura acestora, in vederea includerii in hotararea Guvernului de aprobare a cifrelor de scolarizare;
d) de a intocmi si elibera acte de studii, conform prevederilor legale;
e) de a acorda un spor pentru personalul didactic si administrativ, care desfasoara activitati de invatamant preuniversitar, cu incadrarea in bugetul aprobat.
(6) Senatele institutiilor de invatamant superior aproba regulamente proprii de organizare si de functionare pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat, infiintate in structura acestora, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(7) Prin derogare de la prevederile legale privind asigurarea calitatii educatiei, dupa acreditare, unitatile de invatamant preuniversitar infiintate in structura institutiilor de invatamant superior, sub forma de componente organizatorice, nu dobandesc personalitate juridica.
(8) Institutiile de invatamant superior care au in subordine unitati de invatamant preuniversitar, cu personalitate juridica, au urmatoarele drepturi:
b) de a acorda un spor pentru personalul didactic si administrativ care desfasoara activitati de invatamant preuniversitar, cu incadrarea in bugetul aprobat;
c) de a propune Ministerului Educatiei cifre de scolarizare aferente unitatilor de invatamant preuniversitar din coordonarea acestora, in vederea includerii in hotararea Guvernului de aprobare a cifrelor de scolarizare.
(9) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal organizat de catre institutii de invatamant superior de stat, cu finantare integrala asigurata de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, dupa caz, se aproba prin hotarari ale senatelor universitare si se comunica Ministerului Educatiei.
Art. 18
In concordanta cu prevederile Codului-cadru de etica si deontologie universitara aprobat prin hotarare a Guvernului, institutiile de invatamant superior adopta propriul cod de etica si deontologie universitara, care face parte din carta universitara si cuprinde, obligatoriu:
a) masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentru garantarea originalitatii lucrarilor de licenta, de masterat, de doctorat, a articolelor stiintifice, a proiectelor, productiilor si operelor de creatie artistica, a proiectelor de cercetare, a inventiilor si brevetelor, articolelor, cartilor si a oricaror lucrari publicate de catre editurile care functioneaza in structura/subordinea institutiilor de invatamant superior sau a altor asemenea lucrari, precum si sanctiunile aferente;
b) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati, in conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) si (5) ;
c) definirea a ceea ce constituie o conduita inacceptabila a membrilor comunitatii universitare;
d) masurile necesare pentru consolidarea sau, dupa caz, dezvoltarea unei culturi organizationale de natura morala, prin implicarea tuturor categoriilor de membri ai comunitatii universitare;
e) cadrul intern necesar pentru prevenirea abaterilor de la normele nationale sau interne in ceea ce priveste etica si deontologia universitara;
f) indrumari pentru solicitarea de consiliere si/sau sesizare a unui comportament neetic, principii privind gestionarea riscurilor etice, respectiv metode de instruire si ajutorare a membrilor comunitatii universitare;
g) stabilirea unor mecanisme de raportare si de protectie a victimelor.
Art. 19
(1) Rectorul institutiei de invatamant superior are obligatia sa prezinte anual, cel tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an, un raport privind starea institutiei de invatamant superior. Raportul este dezbatut in senat si este facut public pe site-ul institutiei de invatamant superior si este transmis tuturor partilor interesate. Acest raport include cel putin:
a) situatia financiara a institutiei de invatamant superior, pe surse de finantare si tipuri de cheltuieli;
b) situatia fiecarui program de studii;
c) situatia personalului institutiei de invatamant superior;
d) rezultatele activitatilor de cercetare;
e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul institutiei de invatamant superior;
f) situatia respectarii eticii si deontologiei universitare si a eticii activitatilor de cercetare;
g) situatia posturilor vacante;
h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente;
i) analiza implementarii planului operational anual pentru anul calendaristic precedent.
(2) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie pentru accesul la finantarile din bugetul public.
CAPITOLUL IV:Organizarea institutiilor de invatamant superior
Art. 20
(1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice institutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultati, departamente, departamente pentru pregatirea personalului didactic, scoli doctorale, institute, centre sau laboratoare, unitati de proiectare, centre de consultanta, clinici sau spitale universitare si/sau alte structuri/unitati medicale, precum unitati medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnica dentara, institute de pregatire in rezidentiat, farmacii universitare, studiouri si ateliere artistice, de artele spectacolului, muzee, studiouri si ateliere audiovizuale, cinematografie si fotografie, gradini botanice, teatre, muzee, radio si televiziune, tipografii, edituri, publicatii, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii, unitati de cazare si alimentatie publica, statiuni didactice/baze didactice pentru aplicatii si performanta in sport, statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie, centre de competenta, cluburi sportive universitare, precum si unitati de invatamant preuniversitar. In structura institutiilor de invatamant superior functioneaza directii si servicii tehnico-administrative. Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza filiale universitare.
(2) Activitatile si resursele umane din cadrul componentelor organizatorice prevazute la alin. (1) se supun si dispozitiilor speciale care reglementeaza domeniile de care apartin respectivele activitati.
(3) Componentele functionale prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate de fiecare institutie de invatamant superior, astfel incat institutia sa isi realizeze misiunea, sa asigure standardele de calitate, sa gestioneze in mod eficient activitatile de invatamant, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si sa asigure sprijinul adecvat membrilor comunitatii universitare, astfel incat sa poata duce la indeplinire obiectivele strategice ale institutiei de invatamant superior.
Art. 21
(1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului. In functie de specificul fiecarei institutii de invatamant superior, programele de studii pot fi elaborate si gestionate si la nivel de departament. In acest caz, departamentul are aceleasi atributii ca cele ale unei facultati, iar directorul de departament este asimilat functiei de decan. In cazul acestor departamente, statutul va fi mentionat distinct in carta universitara a institutiei de invatamant respective. De asemenea, aceste departamente vor fi consemnate corespunzator in actele normative initiate de Ministerul Educatiei.
(2) Orice facultate se infiinteaza, se organizeaza sau se desfiinteaza la propunerea consiliului de administratie, cu aprobarea senatului universitar, prin hotarare a Guvernului privind structura institutiilor de invatamant superior, initiata anual de Ministerul Educatiei.
(3) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare.
(4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teologie, in conformitate cu prevederile alin. (2) , si institute de cercetare teologica, in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformitate cu prevederile legale.
(5) Institutiile de invatamant superior, infiintate in conditiile legii, care desfasoara doar programe de masterat profesional de tip MBA/Executive MBA prevazute art. 58 alin. (2) lit. b) , precum si alte programe postuniversitare destinate exclusiv pregatirii pentru cerintele pietei muncii, conform actului normativ constitutiv si cartei universitare proprii, se pot organiza cu o singura facultate responsabila de organizarea programelor respective, conform alin. (2) .
Art. 22
(1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2) Un departament poate avea in componenta scoli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, sali de spectacole, concerte, studiouri si ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie si fotografie.
(3) Departamentul se infiinteaza, se organizeaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar, la propunerea consiliului facultatii/facultatilor in care functioneaza, cu avizul consiliului de administratie.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul institutiei de invatamant superior.
Art. 23
(1) Filiala universitara este o structura organizatorica a institutiei de invatamant superiora care se infiinteaza cu aprobarea senatuluia la propunerea consiliului de administratiea in alta locatie geografica decat cea in care isi are sediul institutia de invatamant superior in cadrul careia aceasta functioneaza si care beneficiaza de autonomie in conditiile stabilite prin carta universitara. In cadrul filialei pot functiona: facultatia departamentea scoli doctoralea institutea centre sau laboratoarea unitati de proiectarea centre de consultantaa clinici universitarea farmaciia studiouri si ateliere artisticea teatrea muzeea radio si televiziunea tipografiia edituria publicatiia centre pentru formarea continua a resurselor umanea unitati de microproductie si prestari serviciia unitati de cazare si alimentatie publicaa statiuni didactice/baze didactice pentru aplicatii si performanta in sporta statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologiea centre de competentaa precum si unitati de invatamant preuniversitar.
(2) Extensia universitara este unitatea academica care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate, in alt spatiu geografic decat cel in care isi are sediul institutia de invatamant superior in cadrul careia aceasta functioneaza. Extensia se infiinteaza si se desfiinteaza cu aprobarea senatului, la propunerea consiliului de administratie, si nu are personalitate juridica.
Art. 24
(1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza:
a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facultati/linii/programe de studii cu predare in limba materna;
b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. In acest caz, se constituie linii de studii cu predare in limbile minoritatilor nationale;
c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe, sectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(2) Linia de studiu din cadrul institutiei de invatamant superior multilingve si multiculturale se organizeaza in departamente. Senatul institutiei de invatamant superior adopta, la propunerea cadrelor didactice universitare apartinand liniei de studiu, un regulament de functionare propriu al liniei de studiu, care stabileste procedurile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, in concordanta cu carta universitara.
(3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale, care poate fi institutionalizata, atat la nivelul institutiei de invatamant superior, cat si in cadrul unei facultati, prin departamentul sectiei, care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activitatilor didactice.
(4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale se asigura pregatirea in limba materna in: studii de scurta durata, studii universitare de licenta, de masterat si doctorat, precum si in invatamantul postuniversitar.
(5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale.
(6) Institutiile de invatamant superior de stat multiculturale si multilingve si care au activitati de predare in limba minoritatilor nationale sunt prevazute de prezenta lege.
(7) Statutul de institutie de invatamant superior multiculturala si multilingva poate fi dobandit si de alte institutii de invatamant superior, doar prin lege.
(8) Candidatii proveniti din invatamantul in limbile minoritatilor nationale, cu diploma de bacalaureat, la solicitarea acestora, pot sustine examenul de admitere in limba materna, la orice institutie de invatamant superior din Romania, cu exceptia institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, la care examenul de admitere se sustine in limba de predare a programului de studii.
Art. 25
(1) In institutiile de invatamant superior si in toate componentele lor organizatorice sunt interzise activitatile care:
a) incalca normele generale de moralitate ale comunitatii universitare;
b) constau in prozelitism politic si/sau religios;
c) pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a studentilor/elevilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ;
d) constau in violenta psihologica - bullying.
(2) Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activitatile de cult sau de cercetare, precum si dialogul teologic nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intra sub incidenta prozelitismului religios nici cerintele de respectare a specificului unui cult in anumite spatii desemnate ca atare, in care se desfasoara cu caracter temporar sau permanent anumite activitati de cult specifice unuia dintre cultele recunoscute prin lege.
CAPITOLUL V:Organizarea studiilor universitare
SECTIUNEA 1:Structura invatamantului superior
Art. 26
(1) Formarea initiala, in invatamantul superior, se realizeaza prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri, dupa cum urmeaza:
a) ciclul scurt, in cadrul caruia se organizeaza programe de studii universitare de scurta durata;
b) ciclul I - in cadrul caruia se organizeaza programe de studii universitare de licenta;
c) ciclul II - in cadrul caruia se organizeaza programe de studii universitare de masterat;
d) ciclul III - in cadrul caruia se organizeaza programe de studii universitare de doctorat.
(2) Formarea continua, in invatamantul superior, ulterioara formarii initiale, se realizeaza prin programe de studii postuniversitare, dupa cum urmeaza:
a) programe de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor;
b) programe de studii postdoctorale;
c) programe de studii postuniversitare de rezidentiat;
d) programe de formare profesionala a adultilor.
(3) Institutiile de invatamant superior pot desfasura programe de formare profesionala a adultilor, diferite de cele prevazute la alin. (2) , pentru cursanti care nu au absolvit studii universitare de scurta durata, licenta, master sau doctorat, insa doar pentru nivelul 5, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 375/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Programele de formare profesionala a adultilor prevazute la alin. (3) se organizeaza in domeniile din aria competentelor transversale si se finalizeaza cu atestarea de competente transversale. Actul de studii eliberat se numeste certificat de atestare competente transversale.
Art. 27
(1) De regula, anul universitar incepe in prima zi lucratoare a lunii octombrie, include doua semestre si se finalizeaza, de regula, la 30 septembrie in anul calendaristic urmator. Un semestru are, de regula, o durata de 14 saptamani de activitati didactice, urmate, de regula, de minimum 3 saptamani de examene. Structura anului universitar se aproba de senatul universitar. In atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o perioada de minimum 17 saptamani.
(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar, calendarul activitatilor educationale specifice semestrelor academice de studiu. Pentru realizarea activitatilor educationale specifice, senatul universitar aproba Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, care poate fi modificat cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar.
SECTIUNEA 2:Programele de studii universitare
Art. 28
(1) Programul de studii universitare cuprinde totalitatea activitatilor de proiectare, organizare, predare, conducere si realizare efectiva a invatarii, aplicare practica, cercetare si evaluare care conduc la o calificare universitara.
(2) Activitatile de predare, aplicare practica, cercetare si evaluare sunt descrise in curriculumul programului de studii in concordanta cu Sistemul european al creditelor transferabile, denumit in continuare ECTS, exprimandu-se in credite ECTS.
(3) Curriculumul programului de studii universitare cuprinde ansamblul de discipline ce conduce la o calificare universitara, are ca scop rezultate asteptate ale invatarii si este concordant cu nivelul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor, denumit in continuare CNC.
(4) Pentru fiecare disciplina se intocmeste fisa disciplinei, in care sunt formulate cel putin: rezultatele invatarii, continutul predarii si invatarii si practicile asociate invatarii, predarii si evaluarii, precum si numarul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate.
(5) Rezultatele asteptate ale invatarii sunt corelate cu competentele solicitate de ocupatiile corespunzatoare, conform standardelor ocupationale si/sau Clasificarii Europene a Ocupatiilor, denumita in continuare ESCO.
(6) Curriculumul fiecarui program de studii universitare si postuniversitare intra in competenta si responsabilitatea institutiei de invatamant superior, respectiv a institutiilor de invatamant superior care organizeaza programul de studii integrat. Acesta se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele obtinerii calificarii identificate si se aproba de senatul universitar.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6) , curriculumul pentru departamentele de pregatire a personalului didactic se stabileste de Ministerul Educatiei.
(8) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii.
(9) Programele de studii universitare ofera acces la ocupatii specifice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit, cuprinse sau care se includ in Clasificarea Ocupatiilor din Romania, denumita in continuare COR sau ESCO.
(10) Planurile de invatamant pentru programele de studii de scurta durata, licenta si masterat, si pentru programele de pregatire individuala din ciclul III de studii universitare de doctorat contin discipline de etica si integritate academica, inclusiv etica a cercetarii.
(11) Titlurile si calificarile universitare se aproba prin hotarare a Guvernului.
(12) Programul de studii integrat se defineste ca totalitatea activitatilor de proiectare, invatare, predare, cercetare, aplicatii practice si evaluare, planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma si printr-un supliment la diploma. Curriculumul acestui tip de program este elaborat si organizat in comun de mai multe institutii de invatamant superior din Spatiul european al invatamantului superior si conduce la o diploma comuna sau la diplome duble/multiple.
Art. 29
(1) Programele de studii sunt definite prin:
a) ciclul de studii in cadrul caruia este organizat: de scurta durata, licenta, masterat, doctorat, respectiv tipul de program de studii postuniversitare;
b) domeniul de specializare a cunoasterii - ISCED, conform cu diviziunea academica a cunoasterii si cu diviziunea profesionala a muncii;
c) modul de organizare;
d) forma de invatamant;
e) limba sau limbile de predare;
f) unitatea administrativ-teritoriala unde se organizeaza;
g) calificarea oferita.
(2) Programele de studii universitare se pot organiza in unul dintre urmatoarele moduri:
a) de o singura institutie de invatamant superior;
b) in comun, de mai multe institutii de invatamant superior-integrat;
c) in consortiu, pentru invatamant dual.
(3) Pentru fiecare program de studii se stabileste un sistem de asigurare interna a calitatii activitatilor de proiectare, organizare, predare si conducere si realizare efectiva a invatarii, aplicare practica, cercetare si evaluare.
(4) Pentru fiecare program de studii universitare se stabileste un sistem de asigurare interna a calitatii activitatilor de proiectare, organizare, predare, conducere si realizare efectiva a invatarii, aplicare practica, cercetare si evaluare.
Art. 30
(1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de invatamant superior, cu respectarea legislatiei in vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare si functionare, in acord cu standardele prevazute la art. 225 alin. (2) lit. b) si cu standardele de calitate prevazute la art. 33 alin. (3) .
(2) Institutiile de invatamant superior romanesti care organizeaza programe de studii integrate, finalizate cu diploma comuna sau cu diploma dubla sau multipla, in conditiile art. 8 alin. (5) , stabilesc un regulament propriu de organizare si functionare a acestora, aprobat de senatul universitar. Prin regulament se stabilesc inclusiv modalitatea de admitere si finalizare a acestor studii, formatul actelor de studii, precum si modalitatea de eliberare a acestora.
(3) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv de acreditare. Organizarea si desfasurarea de programe de studii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea studiilor pentru beneficiari si cu retragerea imediata de catre Ministerul Educatiei a autorizatiei de functionare provizorie sau a acreditarii pentru institutia in cauza.
(4) Autorizarea de functionare provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant, pentru fiecare limba de predare/asociere a doua sau mai multe limbi de predare in cadrul aceluiasi program de studii si pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala in care se desfasoara.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) , pentru invatamantul in limba minoritatilor nationale prevazute la art. 24, autorizarea/acreditarea se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant, pentru fiecare limba a minoritatii nationale si pentru fiecare spatiu geografic in care se desfasoara.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) si (4) , in cazul programelor de studii integrate finalizate cu diploma comuna sau cu diploma dubla sau multipla, acreditarea se realizeaza fara parcurgerea procedurii de autorizare de functionare provizorie si fara a se face distinctie in ceea ce priveste limba de predare si spatiul geografic in care se desfasoara.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) , in cazul programelor de studii din cadrul invatamantului dual, acreditarea se realizeaza fara a se face distinctie in ceea ce priveste unitatea administrativ-teritoriala in care se desfasoara.
(8) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, unitatea administrativ-teritoriala de desfasurare, numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma de invatamant si limba sau limbile de predare, precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati, propus de agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare program/domeniu, se stabilesc anual, prin hotarare a Guvernului, pentru programele de studii universitare de scurta durata, studii universitare de licenta si pentru domeniile de studii universitare de masterat/doctorat, initiata de Ministerul Educatiei inaintea datei de 31 martie a fiecarui an, cu consultarea CNR si cu avizul ARACIS si al Autoritatii Nationale pentru Calificari, denumita in continuare ANC. Domeniile de studii din nomenclator sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internationala standard a educatiei ISCED-F 2013.
(9) Pana la data de 31 august a fiecarui an calendaristic, Ministerul Educatiei poate initia hotararea pentru modificarea si/sau completarea hotararii Guvernului prevazuta la alin. (8) , cu aplicabilitate pentru anul universitar urmator.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) , in cazuri temeinic justificate, Ministerul Educatiei poate aproba institutiilor de invatamant superior un numar suplimentar de locuri, in limita a 10% din numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati, stabilit de ARACIS sau de catre alta agentie de asigurare a calitatii, pentru programul de studii solicitat, destinat scolarizarii cetatenilor europeni si din state terte, sau pentru mobilitati academice ale studentilor in baza acordurilor guvernamentale, universitare sau a programelor speciale aprobate, in conditiile legii. Institutia de invatamant superior are obligatia de a informa ARACIS despre suplimentarea de locuri aprobata.
(11) Inmatricularea pe locurile prevazute la alin. (10) se poate realiza pana cel tarziu la sfarsitul semestrului intai al anului universitar in curs la data aprobarii.
Art. 31
(1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei organizarea unui invatamant teologic specific in cadrul invatamantului de stat in institutiile de invatamant superior de stat existente, ca facultati cu dubla coordonare, adica relationare stat si cult, destinat pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii cu diploma de bacalaureat, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial. Infiintarea, organizarea si functionarea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii si prevederilor specifice fiecarui cult.
(2) Cultele recunoscute oficial de stat au dreptul de a organiza invatamant confesional, prin infiintarea si administrarea propriilor institutii de invatamant particular, conform prevederilor prezentei legi.
SECTIUNEA 3:Forme de organizare a programelor de studii si contracte de studii universitare
Art. 32
(1) Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a) cu frecventa, caracterizata prin activitati de invatamant si/sau de cercetare programate pe intreaga durata a unei zile, specifice fiecarui program de studii universitare, respectiv ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestrului si care presupune intalnirea studentilor cu cadrele didactice si de cercetare in spatiul universitar. Unele activitati de invatamant si/sau de cercetare din cadrul programelor de studii organizate la forma de invatamant cu frecventa se pot desfasura in mod sincron, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, prevazute in standardele de calitate elaborate si aprobate de ARACIS in mod diferentiat pentru fiecare domeniu de studii;
b) cu frecventa redusa, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative, programate in mod compact si periodic, presupunand prezenta fizica in spatiul universitar a studentilor si cadrelor didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice invatamantului la distanta, precum cele realizate prin intermediul unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice;
c) la distanta, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoinvatare si autoevaluare, completate de activitati specifice de tutorat, presupunand o combinatie de activitati educationale si de cercetare la distanta si fata in fata.
(2) Activitatile de evaluare continua si evaluare sumativa de tip examen se pot realiza in conditiile intalnirii nemijlocite in spatiul universitar a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare si pot implica utilizarea resurselor electronice, informatice si de comunicatii specifice sau in regim online, cu respectarea standardelor minime privind organizarea aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Examenele de finalizare a studiilor, pentru toate formele de organizare a programelor de studii, se realizeaza in conditiile intalnirii nemijlocite in spatiul universitar a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare.
(3) ARACIS elaboreaza standarde de calitate specifice, centrate pe rezultatele invatarii, privind modul de desfasurare a activitatilor de predare, invatare, cercetare, instruire practica si evaluare, diferentiate pentru formele de organizare a programelor de studii prevazute la alin. (1) si in raport cu domeniile de studii, precum si cu ciclurile de studii prevazute la art. 26.
Art. 33
(1) Programele de studii universitare de scurta durata se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa, cu frecventa redusa si la distanta.
(2) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa, cu frecventa redusa si la distanta.
(3) Programele de studii universitare de masterat se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) si (3) programele de studii de licenta si masterat din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) si (10) , programele de studii universitare de masterat se pot organiza si la forma de invatamant la distanta, in domeniile si conform conditiilor stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, in urma consultarii ARACIS.
(6) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regula, la forma de invatamant cu frecventa.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6) , programele de studii universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa.
(8) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecventa si frecventa redusa sunt stabilite de catre senatul institutiei de invatamant superior, la propunerea Consiliului pentru Studiile Universitare Doctorale, denumit in continuare CSUD.
(9) Actele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceleasi programe de studii, indiferent de forma de invatamant absolvita, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, rezultatele invatarii, corespondenta dintre rezultatele invatarii si notele, competentele, actele de studii acordate, calificarea trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoare unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superior.
(10) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de studii respectiv la forma de invatamant cu frecventa.
(11) In situatia in care se instituie starea de urgenta, starea de alerta sau starea de asediu si pana la eliminarea restrictiilor de catre autoritatile de resort, activitatile organizate in invatamantul universitar se pot desfasura si online, pentru asigurarea exercitarii dreptului fundamental la invatatura prevazut la art. 32 din Constitutia Romaniei, republicata, si sunt recunoscute pentru formele de invatamant prevazute la art. 32 alin. (1) .
(12) Institutiile de invatamant superior elaboreaza, in baza autonomiei universitare si cu asumarea raspunderii publice, propria metodologie privind derularea activitatilor desfasurate in institutia de invatamant superior in sistem online, aprobata de senatul universitar, care sa asigure buna desfasurare a activitatilor.
Art. 34
(1) Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student, student-doctorand, cursant, respectiv cercetator postdoctoral inmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare, in concordanta cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar.
(2) In institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, contractul de studii universitare semnat cu fiecare student militar sau student de politie se stabileste prin ordin al conducatorului institutiei si cuprinde drepturile si obligatiile reciproce ale partilor, inclusiv obligatia de restituire a cheltuielilor de intretinere si de instruire militara din timpul scolarizarii.
SECTIUNEA 4:Admiterea la programe de studii universitare
Art. 35
(1) Admiterea la programe de studii universitare se realizeaza cu respectarea principiilor echitatii si egalitatii de sanse, accesul la oportunitatile de invatare realizandu-se fara niciun fel de discriminare, precum si cu instituirea unor masuri de sprijin pentru asigurarea accesului grupurilor aflate in situatii de risc.
(2) Admiterea in invatamantul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior si se organizeaza pe baza regulamentelor specifice privind organizarea si desfasurarea procesului de admitere stabilite de fiecare institutie de invatamant superior, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Ministerul Educatiei elaboreaza metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere in invatamantul superior.
(3) Conditiile de admitere trebuie facute publice in fiecare an de catre institutia de invatamant superior, cu cel putin 6 luni inainte de sustinerea examenului de admitere.
(4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu si program de studii universitare, cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, precum si cetatenii britanici si membrii familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeana si din Comunitatea Europeana a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01, pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. Admiterea in invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara si cu respectarea conditiilor de cetatenie romana si domiciliu in tara, stabilite conform legii.
(5) Absolventii invatamantului liceal din sisteme internationale acreditate si recunoscute de Ministerul Educatiei au dreptul de a participa la procesul de admitere in invatamantul superior romanesc, inclusiv din anul absolvirii studiilor liceale, prin procedura de acceptare conditionata, candidatul admis urmand a aduce in maximum 6 luni de la admitere diploma echivalenta de bacalaureat international. Mecanismul face parte integranta din metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere in invatamantul superior.
(6) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, taxe de inscriere, in cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot sa prevada, prin regulamentele proprii privind organizarea si desfasurarea procesului de admitere, scutirea de la plata acestor taxe sau reducerea lor pentru anumite categorii de candidati.
(7) O persoana poate beneficia de finantare de la bugetul de stat pentru un singur program de studii universitare de scurta durata, pentru un singur program de studii universitare de licenta, pentru un singur program de studii universitare de master si pentru un singur program de studii doctorale. Prin exceptie, absolventii unui program de studii universitare de masterat care au beneficiat de finantare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare de masterat didactic cu finantare de la bugetul de stat.
(8) Persoana care a beneficiat gratuit de scolarizare in cadrul unui program de studii universitare pe loc finantat de la bugetul de stat are, in conditiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare in cadrul aceluiasi ciclu de studii universitare:
a) in regim cu taxa, daca institutia de invatamant superior de stat organizeaza programul si in acest mod;
b) in regim gratuit, cu finantare de la bugetul de stat, in conditiile in care persoana achita contravaloarea serviciilor de scolarizare de care a beneficiat anterior cu finantare de la bugetul de stat, integral sau partial, in cazurile in care programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finantare integrala de la buget. Studentii pot achita contravaloarea serviciilor de scolarizare de care au beneficiat anterior Ministerului Educatiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
c) in regim gratuit, doar in cazul programelor universitare de masterat profesional de conducere interarme, care sunt obligatorii pentru evolutia ofiterilor in cariera militara, precum si in cazul programelor universitare de masterat profesional pentru formarea ofiterilor de informatii si pentru formarea initiala a ofiterilor/ofiterilor de politie din Ministerul Afacerilor Interne.
(9) La inmatriculare, persoana prevazuta la alin. (8) prezinta declaratia pe propria raspundere cu privire la studiile universitare de acelasi nivel parcurse anterior. Raspunderea inmatricularii in aceste situatii revine exclusiv institutiei de invatamant superior care inmatriculeaza studentul.
(10) Persoana admisa la un program de studii universitare de scurta durata, program de studii universitare de licenta, de masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la absolvirea programului de studii, prin obtinerea tuturor creditelor aferente programului de studii urmat sau exmatriculare, mai putin in perioadele de intrerupere a studiilor.
(11) Persoana admisa la un program de studii universitare de doctorat are calitatea de student-doctorand pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la absolvirea programului de studii sau pana la exmatriculare, mai putin in perioadele de intrerupere a studiilor, dar incluzand eventualele prelungiri acordate de catre senatul universitar.
(12) Calitatea de student, precum si de student-doctorand se mentine inclusiv in perioada mobilitatilor interne si internationale. In cazul mobilitatilor academice internationale ale studentilor care vin sa studieze pe cont propriu valutar, recunoasterea creditelor transferabile se realizeaza de catre institutiile de invatamant superior, in temeiul autonomiei universitare.
(13) Recunoasterea creditelor transferabile, in cazul mobilitatilor academice internationale, se poate realiza de catre institutiile de invatamant superior numai pentru persoana care dovedeste calitatea de student cu acte de studii sau documente de scolarizare emise de institutia de invatamant superior pe care a frecventat-o.
(14) Conditiile si modul in care se realizeaza mobilitatea academica se stabilesc printr-o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(15) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta in cadrul institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala sau care a fost admisa in cadrul unor institutii civile de invatamant superior in vederea scolarizarii pentru nevoi ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informatii sau ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale are calitatea de student militar sau student de politie, dupa caz, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor.
(16) Regulile privind exercitarea calitatii de student militar in institutiile de invatamant superior ale Ministerului Apararii Nationale, respectiv de student militar si student de politie, cu drepturile, libertatile, obligatiile, interdictiile si sanctiunile care decurg din aceasta, se prevad in statutul studentului militar, care se aproba prin ordin al ministrului apararii nationale si, dupa caz, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Educatiei.
(17) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie, in cel mult doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale.
SECTIUNEA 5:Examene de finalizare a studiilor
Art. 36
(1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt:
a) examen de absolvire, pentru ciclul de studii universitare de scurta durata;
b) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta sau examen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti;
c) examen de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de masterat/pentru studii universitare oferite comasat de licenta si master - in cazul profesiilor reglementate;
d) examen de sustinere publica a tezei de doctorat;
e) examen de certificare a competentelor profesionale pentru programele de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor;
f) examen de selectie, care preceda examenul de licenta, in cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau de la programe de studii autorizate provizoriu sau acreditate care au intrat in lichidare;
g) examen de certificare a competentelor necesare unei calificari/ocupatii - pentru programe de formare profesionala a adultilor prevazute la art. 185;
h) examen de certificare a unor competente profesionale sau de calificare partiala prin microcertificare in cazul programelor de formare profesionala a adultilor, prevazute la art. 185.
(2) Examenele prevazute la alin. (1) se organizeaza si se desfasoara numai de institutiile de invatamant superior acreditate, pentru programele de studii acreditate, pe baza unui regulament propriu, aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Absolventii programelor de studii universitare autorizate sa functioneze provizoriu, din cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate, finalizeaza studiile in cadrul propriei institutii de invatamant superior, daca in cadrul institutiei exista o alta specializare acreditata intr-un profil similar cu programul de studii autorizat, sau in alta institutie de invatamant superior acreditata care are respectivul program de studii universitare acreditat sau care are un program de studii cu profil similar intr-un domeniu inrudit.
(4) Absolventii programelor de studii universitare din institutii de invatamant superior autorizate sa functioneze provizoriu finalizeaza studiile, prin examen, numai in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate care au programe de studii cu profil similar.
(5) Nomenclatorul programelor de studii cu profil similar este adoptat prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACIS.
SECTIUNEA 6:Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor
Art. 37
(1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin verificarea dobandirii rezultatelor asteptate ale invatarii prin evaluari de tip examen si prin evaluarea pe parcurs.
(2) Institutiile de invatamant superior elaboreaza metodologii de evaluare a studentilor, aprobate de senatul universitar si avizate de consiliul de administratie, care au in vedere asigurarea calitatii si respectarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara.
(3) Rezultatele invatarii sunt apreciate la examene:
a) cu note intregi de la 10 la 1, nota 5 certificand dobandirea rezultatelor invatarii minimale aferente unei discipline si acordarea creditelor de studii aferente acesteia;
b) cu calificative, dupa caz.
(4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre decanul facultatii, in conformitate cu prevederile Codului de etica si deontologie universitara. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 38
Analiza contestatiilor depuse de catre candidatii la admitere, de studentii examinati, precum si de catre absolventi in cadrul examenelor de finalizare a studiilor este in exclusivitate de competenta institutiilor de invatamant superior, conform propriilor regulamente institutionale si prevederilor cartei universitare.
SECTIUNEA 7:Diplome
Art. 39
(1) In Romania sunt valabile numai diplomele si certificatele de studii eliberate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de catre institutii de invatamant superior acreditate.
(2) Regulamentul-cadru privind actele de studii si documentele universitare emise de institutiile de invatamant superior se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Prin regulamentul-cadru prevazut la alin. (2) se stabilesc:
a) documentele universitare care se intocmesc numai in limba romana;
b) documente universitare care pot fi redactate si intr-o limba de circulatie internationala.
(4) Tipurile de continut si formatul actelor de studii, precum si al suplimentului la diploma se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, cu exceptia actelor de studii emise in cazul programelor de studii integrate finalizate cu diploma comuna sau cu diploma dubla sau multipla.
(5) Actele de studii emise la finalizarea programelor de studii integrate, respectiv diploma comuna sau diploma dubla sau multipla sunt recunoscute de drept de catre statul roman si sunt evidentiate in RUNIDAS.
(6) Continutul si formatul actelor de studii prevazute la alin. (5) , precum si limba de redactare a acestora se aproba de catre senatele institutiilor de invatamant superior din Romania.
Art. 40
(1) Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate prin acte de studii eliberate numai de institutiile de invatamant superior acreditate.
(2) Actele de studii corespunzatoare programelor de studii universitare/postuniversitare sunt inscrisuri oficiale, cu regim special si nu pot fi emise decat de institutiile de invatamant superior acreditate, pentru programele si formele de studii universitare/postuniversitare acreditate.
(3) Actele de studii din sistemul national de invatamant superior confirma finalizarea unor programe de studii universitare/postuniversitare, dobandirea titlurilor si/sau calificarilor potrivit obiectivelor respectivelor programe de studii si confera titularilor acestora drepturi si obligatii care decurg din legislatia in vigoare.
(4) Actele de studii se elibereaza gratuit, in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala, in original sau duplicat, dupa caz, si sunt de mai multe categorii:
a) diploma;
b) certificat;
c) atestat.
(5) Actele de studii universitare si postuniversitare, documentele universitare, precum si cele care atesta statutul de student pot fi emise si in format digital.
(6) Suplimentul la diploma este document universitar anexa la diploma, se elibereaza gratuit, in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala, si insoteste diploma de studii.
Art. 41
Institutiile de invatamant superior pot efectua si emite, la cerere, gratuit sau contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 42
Institutiile de invatamant superior acreditate, precum si Academia Romana gestioneaza numai acele acte de studii si documente universitare la care au dreptul, in conditiile legii. Rectorul institutiei de invatamant superior acreditate/Presedintele Academiei Romane este responsabil pentru organizarea si desfasurarea activitatii de gestionare a actelor de studii si a documentelor universitare de catre institutie.
Art. 43
(1) Diploma de studii conferita dupa promovarea unui program de studii de scurta durata se numeste diploma de absolvire.
(2) Pe diploma de absolvire se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut.
Art. 44
(1) Diploma de studii conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta, diploma de inginer, diploma de arhitect sau, dupa caz, diploma de urbanist.
(2) Pe diploma de licenta, pe diploma de inginer, diploma de arhitect sau, dupa caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut.
Art. 45
Diploma de studii conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de masterat si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de masterat si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant.
Art. 46
(1) Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I si ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat intr-un program de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani, se acorda diploma de licenta si masterat.
(2) Pe diplomele de studii obtinute se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut.
Art. 47
(1) Diploma de studii conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor, in continutul careia se mentioneaza, in mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului.
(2) Prin diploma de doctor se confera titlul de doctor in stiinte, corespunzandu-i acronimul Dr. sau intr-un domeniu profesional, corespunzandu-i acronimul Dr. P.
(3) Finalizarea programului de pregatire bazat pe studii universitare avansate si a programului individual de cercetare stiintifica sau de creatie artistica din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat este atestata prin eliberarea unui certificat.
Art. 48
In situatia in care exista dovezi ca actul de studii a fost obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara al institutiei de invatamant superior, in termen de 30 de zile de la data notificarii institutiei de invatamant superior cu privire la acest fapt sau, dupa caz, de la data adoptarii unei hotarari la nivelul comisiei de etica universitara, rectorul are obligatia de a solicita instantei de contencios administrativ anularea actului de studii, conform prevederilor legale.
Art. 49
(1) Recunoasterea si echivalarea, precum si recunoasterea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate in tara sau in strainatate se realizeaza potrivit prevederilor unei metodologii-cadru, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, si ale unor metodologii specifice, care se aproba de senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza normelor europene ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii, cu respectarea acesteia.
(2) In cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai multe institutii de invatamant superior, actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.
(3) La finalizarea unui program de studii integrate, finalizate cu diploma comuna sau cu diploma dubla sau multipla, organizat de doua sau mai multe institutii de invatamant superior, actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.
(4) Institutiile de invatamant superior acreditate din Romania si din alte state, care organizeaza un program acreditat de studii integrate, emit o diploma comuna, dubla sau multipla, insotita de un supliment comun, conform formatului stabilit in acordul de parteneriat incheiat intre institutiile de invatamant superior partenere. Suplimentul la diploma se elibereaza gratuit, in limba romana si o limba de circulatie internationala utilizata in cadrul parteneriatului.
SECTIUNEA 8:Credite de studii transferabile
Art. 50
(1) Creditele de studii transferabile reprezinta volumul de munca necesar pentru acumularea unui set coerent de rezultate ale invatarii. Creditele de studii se cuantifica in valori numerice intregi. Un credit de studii transferabil este echivalent cu numarul de ore prevazut in Ghidul utilizatorului sistemului european de transfer si acumulare a creditelor (ECTS) .
(2) Volumul de munca este o estimare a timpului de care are nevoie un student sau cursant, in mod tipic, pentru a finaliza activitatile de invatare, aplicare practica, cercetare si evaluare cuprinse in curriculum, precum si cele de studiu individual. Volumul de munca al unui student nu poate fi mai mic decat cel corespunzator unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabileste printr-o metodologie aprobata de catre senatul universitar.
(4) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si de masterat corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile.
(5) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare institutie de invatamant superior in functie de domeniul stiintific sau artistic.
Art. 51
(1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinta pe care institutiile de invatamant superior il utilizeaza in recunoasterea si echivalarea, respectiv recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior, in scopul continuarii studiilor dintr-un program de studii si transferarii creditelor de studii transferabile.
(2) Persoanele care au parcurs perioade de studii universitare au dreptul la recunoasterea si echivalarea, respectiv recunoasterea acestora, in conformitate cu metodologiile prevazute la alin. (3) . Creditele obtinute prin absolvirea programului de invatamant de scurta durata, a ciclului de licenta, de masterat si doctorat pot fi recunoscute intre cicluri de invatamant, intre domenii, in conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Ministerul Educatiei elaboreaza o metodologie-cadru cu privire la recunoasterea si echivalarea, respectiv recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior, aprobata prin ordin al ministrului educatiei. In baza acesteia, institutiile de invatamant superior elaboreaza metodologiile proprii, aprobate de senatul universitar.
(4) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si recunoasterea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informatiilor existente in registrul matricol propriu, institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera, la cerere, documente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabile disciplinelor urmate de absolvent. Pentru aceasta operatiune, institutiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul universitar.
SECTIUNEA 9:Studii universitare de scurta durata
SUBSECTIUNEA 1:A. Organizarea studiilor universitare de scurta durata
Art. 52
(1) Studiile universitare de scurta durata corespund, de regula, unui numar de 120 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, si se finalizeaza prin nivelul 5 din CNC.
(2) Programele de studii universitare de scurta durata se organizeaza in domeniile de studii universitare de licenta cuprinse in Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, prevazut la art. 30 alin. (8) .
(3) Acreditarea unui program de studii universitare de scurta durata si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si carora li se poate acorda diploma se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau din strainatate, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, denumit in continuare EQAR, potrivit prevederilor art. 248 alin. (3) .
(4) Durata specifica a studiilor universitare de scurta durata este de 2 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(5) In cadrul studiilor universitare de scurta durata este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Institutiile de invatamant superior au obligatia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practica necesare, dintre care cel putin 75% in afara institutiilor de invatamant superior.
(6) Studiile universitare de scurta durata la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim cu finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Ministerul Educatiei aloca pentru studiile de scurta durata, la forma de invatamant cu frecventa, un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru institutiile de invatamant superior de stat.
(7) Un program de studii universitare de scurta durata poate viza obtinerea unor calificari existente in Registrul National al Calificarilor, denumit in continuare RNC, sau calificari noi, care se inscriu si se inregistreaza in RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educatiei.
SUBSECTIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 53
(1) Pot participa la admiterea la studii universitare de scurta durata absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta.
(2) Prin regulamentul propriu privind organizarea si desfasurarea procesului de admitere, institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor la programe de studii universitare de scurta durata, care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri nationale sau internationale.
(3) Absolventii cu diploma de absolvire a ciclului de studii de scurta durata pot continua studiile in cadrul ciclului I - studii universitare de licenta, prin participarea la examenul de admitere.
(4) Institutiile de invatamant superior echivaleaza disciplinele parcurse in cadrul ciclului de studii universitare de scurta durata cu disciplinele din cadrul programului de studii universitare de licenta la care studentul a fost admis, in baza unei metodologii proprii. In urma echivalarii, studentul poate fi transferat intr-un alt an de studii din cadrul ciclului de licenta.
SECTIUNEA 10:Studii universitare de licenta
SUBSECTIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 54
(1) Programele de studii universitare de licenta reprezinta ciclul I de studii universitare si corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, sau intre minimum 240 si maximum 300 de credite, in cazul dublei specializari, si se finalizeaza prin nivelul 6 din CNC.
(2) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si carora li se poate acorda diploma se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau din strainatate, inregistrata in EQAR, conform art. 248 alin. (2) si (3) .
(3) La invatamantul cu frecventa, durata specifica a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani, dupa caz, si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(4) Durata programelor de studii universitare de licenta in domeniile artele spectacolului, stiinte ingineresti, stiinte juridice si teologie pastorala este de 4 ani, pentru cele din domeniul muzica este de 3 sau 4 ani, in functie de specializare, iar pentru cele din domeniile stiinte militare, informatii si ordine publica este de 3 sau 4 ani, in functie de arma sau serviciul si specialitatea militara.
(5) Studentii inmatriculati la programe de studii universitare de licenta organizate la forma cu frecventa pot parcurgea cu aprobarea consiliului facultatiia 2 ani de studii intr-un singur ana cu exceptia programelor de studii din domeniile medico-farmaceuticea militara de informatiia de ordine publica si de securitate nationala, precum si a ultimului an de studiia in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare.
(6) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Institutiile de invatamant superior au obligatia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practica necesare, dintre care cel putin 75% in afara acestora.
(7) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Ministerul Educatiei aloca, pentru studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa, un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru institutiile de invatamant superior de stat si pentru institutiile de invatamant superior confesional particulare pentru care se aplica prevederile art. 9 alin. (4) .
(8) Un program de studiu universitar de licenta poate viza obtinerea unor calificari existente in RNC sau calificari noi, care se inregistreaza in RNC potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educatiei.
(9) Studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.
Art. 55
(1) In cadrul programelor de studii universitare de licenta cu dubla specializare se defineste o specializare principala si una secundara, specializarea secundara fiind aleasa, de regula, din acelasi domeniu fundamental de stiinta. Lista dublelor specializari permise se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ARACIS, cu consultarea ANC si CNR.
(2) In cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate, pentru specializari acreditate, senatul universitar poate decide infiintarea si organizarea programelor de studii universitare cu duble specializari fara parcurgerea procedurilor de acreditare, cu incadrare in numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati aprobat pentru cele doua specializari acreditate. In cazul in care se solicita cresterea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati, programul de studii cu dubla specializare va fi supus procedurii de acreditare, conform legii.
(3) Institutiile de invatamant superior care infiinteaza programe de studii universitare de licenta cu dubla specializare au obligatia de a transmite aceste programe la Ministerul Educatiei si ARACIS, pentru informare, si la ANC, pentru a fi inscrise in Registrul National al Calificarilor, anterior inceperii scolarizarii.
Art. 56
(1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta.
(2) Prin regulamentul propriu privind organizarea si desfasurarea procesului de admitere, institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenta a candidatilor care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiade scolare si/sau la alte concursuri nationale sau internationale.
(3) Candidatii la studiile universitare de licenta care au obtinut, in perioada studiilor liceale, premiile I, II sau III la olimpiade scolare internationale recunoscute de Ministerul Educatiei si premiul I la olimpiade nationale finantate de Ministerul Educatiei beneficiaza de dreptul de a se inscrie fara sustinerea concursului de admitere pe locuri finantate de la bugetul de stat pentru un program de studii universitare de licenta, conform alin. (4) .
(4) Institutiile de invatamant superior pot corela, prin regulamentul propriu privind organizarea si desfasurarea procesului de admitere, disciplinele scolare la care au fost obtinute premiile prevazute la alin. (3) cu domeniile de studii pentru care se organizeaza admiterea la studii.
SECTIUNEA 11:Studii universitare de masterat
Art. 57
(1) Programele de studii universitare de masterat reprezinta al II-lea ciclu de studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din Cadrul european al calificarilor, denumit in continuare EQF/CEC, si din CNC. Acestea au, de regula, durata de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile, cuprins intre 60 si 120.
(2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului superior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bologna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitate.
(3) Un program de studiu universitar de masterat poate viza obtinerea unei calificari existente in RNC sau a unei calificari noi, care se inscrie si se inregistreaza in RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 58
(1) Programele de studii universitare de masterat pot fi:
a) masterat profesional, orientat preponderent spre formarea competentelor profesionale;
b) masterat de cercetare, orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. Programele de studii universitare de masterat de cercetare se organizeaza exclusiv la forma de invatamant cu frecventa, reglementata conform art. 32 alin. (1) lit. a) ;
c) masterat didactic, organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa.
(2) In categoria programelor de studii universitare de masterat profesional se incadreaza si:
a) masteratul profesional de conducere interarme, orientat exclusiv pe evolutia ofiterilor in cariera militara, organizat de catre institutiile de invatamant superior militar din cadrul Ministerului Apararii Nationale;
b) masterat MBA/Executive MBA, ce ofera educatie manageriala, in concordanta cu tendintele si practicile pietei;
c) masteratul profesional pentru formarea initiala a ofiterilor/ofiterilor de politie din Ministerul Afacerilor Interne.
Art. 59
(1) Acreditarea pentru o institutie de invatamant superior a unui domeniu de studii universitare de masterat, impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda diploma, se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, inregistrata in EQAR, conform art. 248 alin. (2) si (3) .
(2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de masterat, programele de studii promovate sunt stabilite anual de catre senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei pana la data de 1 februarie a fiecarui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operatorii economici, asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care sa raspunda cerintelor pietei muncii.
(4) Ministerul Educatiei aloca, pentru studiile universitare de masterat la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru institutiile de invatamant superior de stat.
Art. 60
(1) Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta.
(2) Institutiile de invatamant superior elaboreaza regulamente specifice prin care se reglementeaza modalitatea de admitere la programele de studii universitare de masterat, precum si desfasurarea acestora, in conformitate cu metodologia-cadru aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Programele de masterat MBA/Executive MBA se organizeaza in regim dual sau cu taxa. Finantarea studiilor de masterat MBA/Executive MBA poate fi realizata si de catre angajator.
SECTIUNEA 12:Studii universitare de doctorat
Art. 61
(1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din CNC. Acestea se desfasoara in conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, aprobat prin ordin al ministrului educatiei in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Institutiile de invatamant superior adopta prin hotarare a senatului universitar, la propunerea CSUD, regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli doctorale. Scolile doctorale se pot organiza de o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, pe baza acreditarii.
(3) Institutiile de invatamant superior pot dobandi recunoasterea calitatii de IOSUD in urma procesului de evaluare externa a calitatii, in conditiile prevazute in cadrul titlului IV privind asigurarea calitatii in invatamantul superior.
(4) Un IOSUD poate incheia parteneriate pentru desfasurarea de programe de studii universitare de doctorat cu alte institutii de invatamant superior si/sau cu unitati de cercetare-dezvoltare.
(5) Academia Romana are calitatea de IOSUD si se supune prevederilor legale privind evaluarea periodica in vederea mentinerii acreditarii si pentru acreditarea de domenii de studii universitare de doctorat. Studentii-doctoranzi inmatriculati in cadrul Academiei Romane au aceleasi drepturi si obligatii ca studentii-doctoranzi din institutiile de invatamant superior.
(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri:
a) doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de cunoastere stiintifica originala, relevanta international, pe baza unor metode stiintifice, organizat numai la forma de invatamant cu frecventa. Doctoratul stiintific este o conditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare;
b) doctorat profesional, in domeniile artelor, sportului, ale stiintelor militare, respectiv pentru invatamantul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice, a reflectiei sistematice sau a cercetarii aplicative asupra unor creatii artistice, asupra unor performante sportive de inalt nivel national si international sau asupra unor teme de importanta practica si care constituie o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare, in domeniile vizate.
(7) Studiile universitare de doctorat dispun, in cadrul institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor de studii si cercetare, inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD functioneaza CSUD. La nivelul fiecarei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. Aceste structuri functioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat prevazut la alin. (1) .
Art. 62
(1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde:
a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate, in cadrul scolii doctorale;
b) un program individual de cercetare stiintifica sau de cercetare aplicativa, dupa caz, pentru domeniile in care se organizeaza doctorat profesional.
(2) In domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile aplicabile acestora.
(3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 4 ani. In situatii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile, sau redusa cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducatorului de doctorat si cu aprobarea senatului universitar.
(4) O scoala doctorala poate recunoaste, conform regulamentului propriu privind studiile universitare de doctorat si in conditiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stagii de cercetare stiintifica, desfasurate in tara sau in strainatate, in institutii de invatamant superior sau in centre de cercetare recunoscute, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare.
(5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeste corespunzator cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate.
(6) Modul de desfasurare a programului de studii universitare de doctorat, conform alin. (1) , este stabilit de conducatorul de doctorat, cu consultarea studentului-doctorand, si avizat de consiliul scolii doctorale.
Art. 63
(1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite.
(2) Finantarea studiilor de doctorat poate fi realizata si de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract cu institutia de invatamant superior.
(3) Prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei se aloca anual, pentru studiile universitare de doctorat, un numar de locuri egal cu numarul de granturi. In metodologia de calcul al finantarii institutiilor de invatamant superior se vor avea in vedere costurile, pe domenii si tipuri ale doctoratului, pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare.
(4) Alocarea locurilor si a granturilor catre IOSUD se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecventa si nu includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecventa redusa.
Art. 64
Doctoratul se poate desfasura in limba romana, intr-o limba a minoritatilor nationale sau intr-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale incheiat intre IOSUD, conducatorul de doctorat si studentul-doctorand.
Art. 65
(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela, caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD.
(2) IOSUD poate angaja, pe baza de contract, specialisti din strainatate care detin dreptul legal de a conduce doctorat.
Art. 66
Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de masterat sau echivalenta acesteia, iar numarul cumulat de credite de studii transferabile dobandite, pentru ciclul de studii universitare de licenta si de masterat, sa fie de cel putin 300.
SUBSECTIUNEA 3:C. Studentul-doctorand
Art. 67
(1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat, respectiv pe durata cuprinsa intre inmatriculare si pana la finalizarea programului de studii universitare de doctorat, persoana inscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studentii-doctoranzi pot fi incadrati de catre institutia de invatamant superior ca asistenti de cercetare sau asistenti universitari, pe perioada determinata.
(2) Pe toata durata activitatii, studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca si specialitate, precum si de asistenta medicala si stomatologica gratuita in conditiile prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de contractul-cadru, fara plata contributiilor sociale obligatorii reglementate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice remunerate, in limita normei de asistent universitar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 68
(1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata, conform legislatiei domeniului pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare.
(2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereaza o adeverinta care atesta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECTIUNEA 4:D. Conducatorul de doctorat
Art. 69
(1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de conducere de doctorat anterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si persoanele care obtin atestatul de abilitare si devin membre ale unei scolii doctorale din cadrul unei IOSUD, pe baza de contract individual de munca.
(2) Se pot inscrie in vederea obtinerii atestatului de abilitare numai persoanele care au diploma de doctor si care indeplinesc standardele minimale nationale elaborate de Comisia Nationala de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumita in continuare CNATDCU, aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Persoanele interesate in dobandirea calitatii de conducator de doctorat se adreseaza unei institutii de invatamant superior acreditate, recunoscute ca IOSUD, cu o cerere in acest scop.
(4) Pentru realizarea etapelor prevazute la alin. (5) , CSUD din cadrul IOSUD numeste o comisie de specialitate, denumita in continuare comisia de abilitare, formata din cel putin 3 persoane, care au calitatea de conducator de doctorat, in tara sau in strainatate. Cel putin doua dintre persoane isi desfasoara activitatea in alte IOSUD decat aceea organizatoare, respectiv aceea din care provine candidatul.
(5) Procesul de abilitare, la nivelul unei IOSUD, cuprinde urmatoarele etape:
a) redactarea unei teze de abilitare care prezinta, in mod documentat, realizarile profesionale obtinute ulterior obtinerii diplomei de doctor, prin care probeaza originalitatea si relevanta contributiilor academice, stiintifice si profesionale;
b) constatarea de catre comisia de abilitare a indeplinirii de catre candidat a standardelor stabilite de IOSUD, care nu pot fi sub nivelul standardelor minimale nationale elaborate de CNATDCU. Dupa constatare, comisia de abilitare stabileste data sustinerii publice a tezei de abilitare;
c) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii de abilitare care adopta o rezolutie de admitere sau de respingere a tezei de abilitare;
d) rezolutia de admitere sau de respingere a tezei de abilitare pronuntata de comisia de abilitare, impreuna cu dosarul depus de catre candidat, se transmite de CSUD senatului universitar, in vederea validarii;
e) in situatia in care rezolutia comisiei de specialitate este de admitere a tezei de abilitare si aceasta este validata de catre senatul universitar, institutia de invatamant superior transmite CNATDCU dosarul tezei de abilitare, in vederea verificarii.
(6) Procesul de abilitare, la nivelul Ministerului Educatiei, cuprinde urmatoarele etape:
a) analizarea dosarului tezei de abilitare, pentru a verifica respectarea standardelor minimale prevazute la alin. (2) de catre CNATDCU;
b) adoptarea avizului de catre CNATDCU in vederea emiterii ordinului ministrului;
c) emiterea ordinului ministrului educatiei pentru acordarea atestatului de abilitare, pe baza avizului CNATDCU;
d) comunicarea catre IOSUD implicata in procesul de abilitare a ordinului ministrului privind atestatul de abilitare.
(7) Verificarea dosarului prevazut la alin. (5) lit. b) presupune analiza procedurii administrative desfasurate la nivelul institutiei de invatamant superior. Metodologia de obtinere a atestatului de abilitare se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(8) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in institutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate pot obtine atestatul de abilitare dupa cum urmeaza:
a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania prin emiterea ordinului ministrului educatiei de acordare a atestatului de abilitare;
b) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile de invatamant superior, din afara tarilor prevazute la lit. a) , aflate printre cele mai prestigioase institutii de invatamant superior ale lumii dobandesc automat atestatul de abilitare prin emiterea ordinului ministrului educatiei de acordare a atestatului de abilitare. Ministerul Educatiei stabileste o lista a institutiilor de invatamant superior, din afara tarilor prevazute la lit. a) , aflate printre cele mai prestigioase institutii de invatamant superior ale lumii in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b) , pot obtine atestatul de abilitare in Romania fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca, fie conform prevederilor alin. (5) si (6) .
(9) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in domeniul pentru care a obtinut acest drept.
(10) Prin exceptie de la prevederile alin. (9) , la infiintare, un nou domeniu de studii universitare de doctorat poate functiona cu conducatori de doctorat din aceeasi ramura de stiinta.
(11) Abilitarea se poate desfasura in limba romana sau intr-o limba oficiala a Uniunii Europene.
Art. 70
(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-o singura IOSUD, exceptie facand doctoratele conduse in cotutela.
(2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan 8 studenti-doctoranzi. Prin exceptie, pot fi indrumati pana la maximum 12 studenti-doctoranzi/conducator numai cu aprobarea senatului universitar, dar nu pentru mai mult de 20% din conducatorii de doctorat dintr-o scoala doctorala.
(3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate, conducatorii de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare.
SUBSECTIUNEA 5:E. Teza de doctorat
Art. 71
(1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD prin Regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.
(2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat, denumita in continuare comisie de doctorat, este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcatuita din minimum 5 membri: presedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducatorul de doctorat si cel putin 3 referenti din tara sau din strainatate, specialisti in domeniul in care a fost elaborata teza de doctorat si din care cel putin 2 isi desfasoara activitatea in afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au diploma de doctor si au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator stiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat, in tara sau in strainatate.
(3) IOSUD are obligatia ca inaintea sustinerii publice a tezei de doctorat sa verifice teza de doctorat prin intermediul unui program informatic de depistare a similitudinilor, in conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat. Verificarea se realizeaza pe baza standardelor cuprinse in Ghidul national privind redactarea tezelor de doctorat, elaborat de catre CNATDCU. Rezultatele analizei vor fi puse la dispozitia studentului-doctorand si comisiei de doctorat.
(4) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de doctorat, dupa evaluarea de catre toti referentii si depunerea referatelor acestora cu cel putin 15 zile inainte de sustinerea tezei. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea fizica obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat, ceilalti membri ai comisiei putand participa si in sistem sincron online. Sustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si a publicului.
(5) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat, a rapoartelor referentilor, a declaratiei privind originalitatea lucrarii si a analizei privind gradul de similitudine, comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra acordarii diplomei de doctor, cu respectarea standardelor minimale elaborate de CNATDCU pentru acordarea diplomei de doctor.
(6) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in programul de cercetare stiintifica, precum si standardele minimale aferente domeniului, comisia de doctorat propune acordarea diplomei de doctor, propunere care se inainteaza impreuna cu dosarul de doctorat, in maximum 30 de zile calendaristice, catre CNATDCU.
(7) In termen de 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat, CNATDCU emite un aviz conform, cu privire la respectarea procedurii administrative desfasurate la nivelul IOSUD si respectarea criteriilor minimale pentru acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativa include ca pas distinct verificarea declaratiei privind originalitatea lucrarii si a analizei privind gradul de similitudine.
(8) In termen de 30 de zile calendaristice de la primirea avizului conform, institutia de invatamant superior emite decizia de acordare a diplomei de doctor, semnata de rector, intocmeste si elibereaza diploma de doctor.
(9) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat procesul de validare a tezei de doctorat, IOSUD primeste din partea CNATDCU o motivare scrisa de invalidare, iar dosarul poate fi retransmis CNATDCU pentru reevaluare dupa remedierea motivelor care au stat la baza invalidarii, potrivit procedurii prevazute la alin. (7) .
(10) In cazul neindeplinirii standardelor minimale necesare acordarii diplomei de doctor, comisia de doctorat va preciza elementele care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sustinere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat ca in cazul primei sustineri. In cazul in care nici la a doua sustinere publica nu sunt indeplinite standardele minimale, diploma de doctor nu va fi acordata, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(11) In cazul in care CNATDCU decide ca procedura administrativa desfasurata la nivelul IOSUD nu a respectat prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, dosarul de doctorat va fi transmis inapoi catre IOSUD pentru a fi reanalizat si completat. Acesta poate fi retransmis CNATDCU pentru o noua analiza, conform prevederilor alin. (7) .
(12) Numele si prenumele titularului tezei de doctorat, numele si prenumele conducatorului de doctorat, respectiv numele si prenumele membrilor comisiei de doctorat sunt date publice. Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redacteaza si in format digital. In domeniul artelor, teza de doctorat poate fi insotita de inregistrarea pe suport digital a creatiei artistice originale. Teza de doctorat si anexele sale vor fi disponibile pentru consultare 90 de zile calendaristice, inainte de sustinerea publica, pe platforma nationala gestionata de UEFISCDI, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in domeniul drepturilor de autor. Dupa emiterea diplomei de doctor, teza de doctorat, in format tiparit, se arhiveaza la biblioteca institutiei de invatamant superior, cu termen permanent.
(13) In perioada in care teza de doctorat se afla in transparenta, inaintea sustinerii publice, orice persoana fizica sau juridica poate formula observatii cu privire la existenta unor abateri de la standardele de etica si deontologie profesionala, inclusiv din perspectiva existentei plagiatului. Observatiile pot fi depuse online sau la registratura institutiei de invatamant superior unde are loc sustinerea. Observatiile se consemneaza intr-un raport care va fi transmis IOSUD pentru analiza si decizie in vederea validarii sustinerii publice a tezei de doctorat si face parte din dosarul de doctorat.
(14) Daca studentul-doctorand nu opteaza pentru publicarea distincta a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitala a tezei ramane publica si va putea fi accesata liber pe platforma nationala gestionata de UEFISCDI, inclusiv dupa emiterea deciziei de acordare a diplomei de doctor. Tezei i se va atribui o licenta de protectie a dreptului de autor.
(15) Daca studentul-doctorand opteaza pentru publicarea distincta a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el primeste un termen de gratie de maximum 24 de luni pentru realizarea acestei publicari, timp in care teza de doctorat, in format digital, devine inaccesibila publicului. Dupa expirarea termenului de gratie, in cazul in care in platforma gestionata de UEFISCDI nu a fost incarcata nicio notificare cu privire la publicarea distincta a tezei, documentul in format digital devine automat liber accesibil, cu atribuirea unei licente de protectie a dreptului de autor.
(16) Dupa publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligatia de a notifica IOSUD asupra acestui fapt si de a transmite indicatia bibliografica si un link catre publicatie, care vor fi facute apoi publice pe platforma nationala gestionata de UEFISCDI.
(17) Dupa decizia de acordare a diplomei de doctor, in termen de maximum 180 de zile, IOSUD are obligatia transmiterii catre Biblioteca Nationala a Romaniei a unui exemplar tiparit al tezei de doctorat si al anexelor acesteia, conform Legii nr. 111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicata, exemplar destinat Fondului intangibil, precum si a unui exemplar digital al acestora, pe suport electronic, destinat consultarii la cerere, la sediul Bibliotecii Nationale a Romaniei, de catre orice persoana interesata, in conditiile respectarii reglementarilor legale in vigoare.
(18) IOSUD are obligatia de a elabora si adopta regulamente privind standardele de calitate care trebuie respectate in elaborarea tezei de doctorat.
(19) Nerespectarea regulilor de deontologie profesionala sau pentru existenta plagiatului poate atrage raspunderea publica a IOSUD.
CAPITOLUL VI:Organizarea invatamantului postuniversitar
SECTIUNEA 1:Programele de studii postuniversitare si programele de studii postdoctorale
Art. 72
(1) Institutiile de invatamant superior organizeaza programe de studii postuniversitare, in conditiile legii. Pentru desfasurarea respectivelor programe se aproba, de catre senatul universitar, un regulament propriu, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(2) Un program de studii postuniversitare functioneaza legal daca este acreditat. Acreditarea se realizeaza in conditiile titlului IV privind asigurarea calitatii in invatamantul superior.
(3) Un program de studii postuniversitare cuprinde totalitatea activitatilor de proiectare, organizare, predare si indrumare, precum si realizarea efectiva a invatarii, aplicarea practica, cercetarea si evaluarea, care impreuna conduc la obtinerea unor certificate sau altor acte de studii recunoscute de Ministerul Educatiei.
(4) Programele de studii postuniversitare sunt:
a) programe de studii postdoctorale;
b) programe de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor;
c) programe de studii postuniversitare de rezidentiat.
(5) Programele de studii postuniversitare prevazute la alin. (4) se inregistreaza in RNC.
(6) Formele in care se pot organiza programele de studii postuniversitare sunt cele prevazute la art. 32 alin. (1) .
(7) Volumul de munca specific, pentru realizarea activitatilor descrise in curriculumul unui program de studii postuniversitare, se masoara in concordanta cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (ECTS) si se exprima in credite de studii transferabile.
Art. 73
(1) Programele de studii postdoctorale de cercetare avansata au urmatoarele caracteristici:
a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor in stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral sau care au participat si au obtinut certificatul de excelenta la competitiile "Marie Sklodowska Curie" organizate de Comisia Europeana, indiferent de momentul la care au dobandit titlul de doctor;
b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c) au o durata de minimum un an;
d) se pot organiza cu finantare publica sau privata.
(2) Programele de studii postdoctorale se desfasoara in cadrul unei scoli doctorale, pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoctoral si aprobat de consiliul scolii doctorale.
(3) Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare.
(4) Admiterea la programe de studii postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de institutia gazda, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau institutia gazda acorda un atestat de studii postdoctorale.
SECTIUNEA 2:Programele postuniversitare de formare profesionala a adultilor
Art. 74
(1) Institutiile de invatamant superior pot organiza programe de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor, in urma evaluarii externe a calitatii educatiei, realizata in conditiile titlului IV privind asigurarea calitatii in invatamantul superior. Aceste programe de studii se desfasoara in baza unui regulament propriu ce include proceduri cu privire la asigurarea interna a calitatii, aprobat de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Prin programele de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor se pot asigura formarea si dezvoltarea profesionala continua, conversia si reconversia profesionala sau dezvoltarea personala.
(3) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a programelor de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor, precum si tipurile acestora se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ANC si ARACIS.
(4) Programele de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor se pot organiza in regim cu taxa sau cu finantare din alte surse.
(5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.
(6) La finalizarea programelor de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor, institutiile de invatamant superior elibereaza certificate de calificare, respectiv certificate de competente profesionale sau de calificare partiala prin microcertificare, prevazute la art. 196 alin. (4) .
CAPITOLUL VII:Invatamantul superior medical
SECTIUNEA 1:Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara
Art. 75
(1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se desfasoara conform reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana, respectiv:
a) 6 ani de studii, pentru minimum 5.500 de ore de activitate teoretica si practica medicala pentru domeniul medicina, la programele de studii Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregatire pentru programele de studii Asistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul sanatate;
b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de licenta de 6 ani;
c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d) studiile universitare de doctorat au o durata de 4 ani si 240 credite de studii transferabile ECTS/SECT, dintre care un an de pregatire doctorala avansata totalizand 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Studiile universitare de doctorat se pot organiza numai in cadrul IOSUD acreditate, inclusiv in IOSUD realizate prin consortii universitare, formate din institutii de invatamant superior si spitale, clinici sau institute de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina veterinara acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe langa formele de invatamant prevazute la alin. (1) , si programe postdoctorale si de formare profesionala: de rezidentiat, de certificare a titlului de medic/medic stomatolog/farmacist specialist/primar si de perfectionare, de specializare, precum si de studii complementare in vederea obtinerii de atestate.
(3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical uman, medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani.
(4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii pentru asigurarea unor conditii optime de activitate privind infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.
(5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate, la disciplinele clinice, se iau in considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita.
(6) Posturile didactice din invatamantul superior din domeniul sanatatea la disciplinele care au corespondenta cu specialitatile medicale din reteaua Ministerului Sanatatiia sunt posturi didactice clinice si la ele pot accede doar persoane care au obtinuta prin concursa in functie de gradul universitara titlurile de medic si/sau medic dentist/medic stomatolog rezident sau medic si/sau medic dentist/medic stomatolog specialist sau farmacist rezident si/sau farmacist specialist in specialitatea postului. Pentru ocuparea acestora, comisiile de specialitate ale CNATDCU propun standarde minime nationale necesare si obligatorii specifice, care iau in considerare experienta profesionala medicala prevazuta la alin. (5) .
(7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfasoara in unitati sanitare publice si private, precum spitale, unitati medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, in institute, in centre de diagnostic si tratament, in sectii cu paturi, in laboratoare, inclusiv de tehnica dentara, in farmacii si in cabinete, inclusiv stomatologice. Conform legislatiei speciale din domeniul educatiei si sanatatii se pot constitui spitale clinice publice cu sectii/compartimente clinice, inclusiv compartimente clinice stomatologice si laboratoare de tehnica dentara, spitale universitare, institute, spitale private cu sectii/compartimente clinice, inclusiv compartimente clinice stomatologice, laboratoare de tehnica dentara si farmacii universitare in care sunt organizate activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare.
(8) Rezidentiatul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de studii de medicina, medicina dentara/stomatologie si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Pregatirea in rezidentiat se organizeaza si se evalueaza, in conditiile legii, de Ministerul Educatiei si de Ministerul Sanatatii, prin intermediul institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate si al institutiilor de invatamant superior care au in structura facultati de medicina, medicina dentara si farmacie si care au programe de studii de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate. Organizarea si finantarea rezidentiatului se reglementeaza prin acte normative specifice, dupa consultarea institutiilor de invatamant superior acreditate si cu facultatile care au programe de studii de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate.
(9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate.
(10) Medicii rezidenti si medicii stomatologi rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati.
(11) In cadrul institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate care organizeaza programe de pregatire in rezidentiat se constituie o structura, la nivel de directie, de pregatire in rezidentiat care organizeaza activitatea de avizare a unitatilor de pregatire si asigura coordonarea pregatirii de rezidentiat, condusa de un prorector.
(12) In cadrul institutiilor de invatamant superior care au in structura facultati de medicina, medicina dentara/stomatologie si farmacie si care au programe de studii de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate se organizeaza un departament de pregatire in rezidentiat care este subordonat conducerii facultatii.
SECTIUNEA 2:Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 76
(1) In invatamantul superior medical candidatii la concursul pentru ocuparea postului de sef de lucrari trebuie sa aiba si titlul de medic specialist/medic stomatolog specialist, iar candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de conferentiar universitar si de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar/medic stomatolog primar in specialitatea pentru care candideaza. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
(2) Personalul didactic medico-farmaceutic, inclusiv medici stomatologi din institutii de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate si din institutiile de invatamant superior care au in structura facultati in care functioneaza programe de studii acreditate in domeniul de licenta sanatate, beneficiaza de integrare clinica in unitatile si institutiile din subordinea, coordonarea sau aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii, in unitatile medicale din subordinea ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, in unitatile si institutiile medicale din subordinea autoritatilor administratiei publice locale si in unitatile sanitare apartinand institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate, precum si in spitale si cabinete private. De acelasi drept beneficiaza medicii, medicii stomatologi si farmacistii specialisti/primari care au calitatea de asistenti universitari pe perioada determinata, pentru perioada cat au aceasta calitate.
(3) Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest domeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului, ordin al ministrului educatiei si, dupa caz, prin ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul didactic medico-farmaceutic din institutiile de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate si din institutiile de invatamant superior care au in structura facultati de medicina, medicina dentara si farmacie acreditate, desfasoara activitatea didactica in unitati sanitare cu suprapunerea programului de munca.
Art. 77
Functia de sef de sectie, sef de laborator si sef de serviciu medical, asa cum este prevazuta de Legea nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este compatibila cu functia de cadru didactic universitar si cu functiile de conducere in domeniul didactic, asa cum sunt prevazute la art. 131 alin. (2) .
Art. 78
Formarea profesionala initiala a ofiterilor medici/medici stomatologi/farmacisti din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si a altor beneficiari externi se realizeaza in colaborare cu institutiile de invatamant superior acreditate, din reteaua de invatamant de stat, cu programe de studii in domeniul sanatate, care asigura pregatirea practica si teoretica in baza unui contract de parteneriat conform reglementarilor in vigoare la nivel national si celor specifice Ministerului Apararii Nationale.
Art. 79
Persoanele admise la institutiile de invatamant superior acreditate, din reteaua de invatamant de stat, cu programe de studii in domeniul sanatate, cu care Ministerul Apararii Nationale are incheiate contracte de parteneriat, sunt inscrise in RMUR si sunt luate in evidenta si la Institutul Medico-Militar din Ministerul Apararii Nationale, in vederea pregatirii medico-militare si acordarii drepturilor aferente statutului de student.
SECTIUNEA 3:Scoala din spital
Art. 80
Institutiile de invatamant superior de medicina si farmacie acreditate si institutiile de invatamant superior care au in structura facultati de medicina pot infiinta, conform Legii nr. 95/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la propunerea senatului universitar, unitati de invatamant preuniversitar in vederea organizarii scolarizarii elevilor spitalizati aflati la tratament, in monitorizare sau la recuperare medicala, denumite in continuare "Scoala din spital", in conformitate cu prevederile legii invatamantului preuniversitar.
CAPITOLUL VIII:Invatamantul superior militar si invatamantul superior de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
SECTIUNEA 1:Organizare si functionare
Art. 81
(1) Invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor specialisti, precum si invatamant postuniversitar.
(2) Institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de invatamant, precum si programele de studii desfasurate in cadrul acestora se supun reglementarilor referitoare la asigurarea calitatii, inclusiv celor legate de autorizare si acreditare, in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant superior civil.
(3) Structura organizatorica, oferta de scolarizare care contine domeniile, programele de studii, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectie a candidatilor pentru invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc, dupa caz, de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiecarei arme, fiecarui serviciu, fiecarei specializari, fiecarui nivel si forma de organizare a invatamantului, in conditiile legii.
(4) Formele de organizare a invatamantului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea si acreditarea institutiilor de invatamant in invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se supun procedurilor si conditiilor aplicabile institutiilor de invatamant superior civil.
(5) Pentru invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, dupa caz, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, al informatiilor, al ordinii publice si securitatii nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii, in conditiile legii.
(6) Ofiterii in activitate, in rezerva sau in retragere, posesori ai diplomei de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani, pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior, pentru obtinerea diplomei de licenta in profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii militare.
(7) Diplomele de licenta, de masterat, de doctorat eliberate de institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, in conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.
(8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala si se avizeaza, dupa caz, de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii sau de alte institutii cu atributii in domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, in conformitate cu prevederile titlului IV - Asigurarea calitatii in invatamantul superior si cu reglementarile proprii.
Art. 82
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 81 alin. (4) , admiterea absolventilor cu diploma de bacalaureat ai invatamantului liceal militar la programele de studii universitare de licenta din institutiile de invatamant superior militar din Ministerul Apararii Nationale se realizeaza prin repartitie, pe baza mediei de repartitie si a optiunilor exprimate de candidati, in limita locurilor rezervate acestora prin planul de scolarizare.
(2) Procedura de repartitie si calculul mediei de repartitie se stabilesc prin metodologie adoptata prin ordin al ministrului apararii nationale.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica pentru invatamantul superior medico-militar.
SECTIUNEA 2:Managementul si finantarea institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
Art. 83
(1) Managementul institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza in aceleasi conditii ca in institutiile civile de invatamant superior. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se face in conditiile legii.
(2) Structurile si functiile de conducere, cu exceptia functiei de rector, din institutiile de invatamant militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de invatamant superior si se ocupa in aceleasi conditii ca si acestea, precum si cu respectarea procedurilor din actele normative specifice in domeniu.
(3) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, institutiile de invatamant superior militar de informatii, de ordine publica si de securitate nationala pot decide infiintarea de consortii care sa asigure, in principal:
a) mobilitatea personalului intre institutiile de invatamant superior membre ale consortiului;
b) utilizarea in comun a resurselor institutiilor de invatamant superior membre ale consortiului;
c) organizarea de programe de studii comune pe cicluri de studii, licenta, masterat, doctorat, conform misiunilor atribuite de catre ministerele de resort.
(4) Regulamentul de organizare si functionare a consortiului se aproba de senatele universitare si au avizul ministerelor de resort, precum si al Ministerului Educatiei.
(5) Conducerea institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre comandant, care are si calitatea de rector. Functia de comandant (rector) se ocupa prin concurs, in conformitate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale. Confirmarea in functia de rector se realizeaza prin ordin al ministrului educatiei, pe baza rezultatului concursului transmis Ministerului Educatiei de institutia organizatoare.
(6) In invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul instructorilor militari, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei, Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, al ordinii publice si al sigurantei nationale.
(7) In institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala isi desfasoara activitatea personalul didactic prevazut de prezenta lege, precum si instructori militari, instructori de informatii si instructori de ordine publica, asimilati personalului didactic.
(8) Personalul didactic si didactic asimilat din institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate/functionar public cu statut special - politist/politist de penitenciare.
(9) Categoriile de instructori militari, instructori de informatii si instructori de ordine publica sunt:
a) pentru Ministerul Apararii Nationale si Serviciul Roman de Informatii:
(i) instructor;
(ii) instructor principal;
(iii) instructor superior;
(iv) instructor avansat;
b) pentru Ministerul Afacerilor Interne:
(i) instructor de politie/instructor militar;
(ii) instructor de politie principal/instructor militar principal;
(iii) instructor de politie specialist/instructor militar specialist.
SECTIUNEA 3:Resurse umane in institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
Art. 84
(1) Functiile didactice si de cercetare din invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se elibereaza in aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant superior.
(2) Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se supun prevederilor statutului categoriei de personal din care fac parte, precum si prevederilor legale aplicabile cadrelor didactice si de cercetare din institutiile civile de invatamant superior.
(3) Institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala li se aplica principiul autonomiei universitare.
(4) Cadrele didactice titulare din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, pensionate pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari/politisti, pot sa isi continue activitatea didactica, in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior, in conditiile legii. In termen de 30 de zile calendaristice anterior implinirii conditiilor de pensionare, personalul didactic militar si personalul didactic titular poate opta pentru continuarea activitatii didactice pana la implinirea varstei legale de pensionare in invatamantul de stat, conform art. 219.
Art. 85
Viata universitara din institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara in conformitate cu reglementarile legale pentru institutiile civile de invatamant superior, precum si cu regulamentele militare de ordine interioara.
CAPITOLUL IX:Invatamantul superior artistic si sportiv
Art. 86
(1) In invatamantul superior artistic si sportiv, procesul educational se desfasoara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si performanta.
(2) Institutiile de invatamant superior artistic si sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza studii universitare de scurta durata, studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat, precum si programe de formare profesionala a adultilor.
(3) In invatamantul superior artistic si sportiv, structura anului universitar poate fi adaptata in functie de programul activitatilor practice specifice.
(4) In invatamantul superior artistic si sportiv, practica studentilor se desfasoara in institutii de invatamant superior, in centre de proiectare, ateliere artistice, spatii destinate activitatii sportive de performanta, sali de spectacole, de concerte si de cinema, studiouri de radio, de televiziune, cinematografice si de inregistrari, ateliere de fotografie, studiouri muzicale, unitati de productie teatrale si cinematografice, institutii mass-media, precum si in institutii cu profil artistic sau sportiv, pe baza de parteneriat institutional.
Art. 87
In invatamantul superior artistic si sportiv, doctoratul stiintific sau profesional este o conditie pentru cariera didactica.
Art. 88
Creatia artistica, proiectarea si performanta sportiva in scopul cercetarii se desfasoara individual sau colectiv, in institutii de invatamant superior, centre de proiectare, laboratoare si ateliere artistice, spatii destinate activitatii sportive de performanta, sali de spectacole, de concerte si de cinema, studiouri de radio, televiziune, cinematografie si de inregistrari, ateliere de fotografie, studiouri muzicale, unitati de productie teatrala si cinematografica, institutii mass-media.
Art. 89
In invatamantul superior artistic si sportiv, alocarea fondurilor se face inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive.
CAPITOLUL X:Invatamantul superior dual
Art. 90
(1) Invatamantul superior dual este forma de invatamant in care responsabilitatile cu privire la desfasurarea activitatilor de invatare, predare, aplicative, de cercetare si evaluare sunt partajate intre institutia de invatamant superior acreditata si operatorii economici.
(2) Institutia de invatamant superior organizeaza si desfasoara activitati de invatare, predare si evaluare, iar operatorii economici organizeaza activitati de invatare prin munca si participa la evaluare. Activitatile aplicative si de cercetare se pot desfasura atat la institutia de invatamant superior, cat si la operatorii economici.
(3) Institutia de invatamant superior incheie cu operatorii economici contractul de parteneriat, prin care sunt stabilite conditiile de colaborare, drepturile si obligatiile partilor, precum si costurile asumate de parteneri.
(4) La organizarea formei de invatamant superior dual pot contribui inclusiv financiar si autoritati ale administratiei publice locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comert, asociatii patronale de ramura, precum si alti parteneri relevanti la nivel national sau international.
(5) Studentul/studentul-doctorand incheie cu institutia de invatamant superior si operatorul economic un contract individual de studii si pregatire practica, prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor.
(6) Institutiile de invatamant superior pot participa la constituirea de consortii de invatamant dual in conformitate cu prevederile legii invatamantului preuniversitar.
Art. 91
Curriculumul pentru invatamantul superior dual contine activitati de invatare, de predare si de invatare prin munca, precum si de evaluare. Volumul de munca specific activitatilor de invatare, de predare, respectiv de invatare prin munca, este partajat in mod egal. Volumul de munca este estimat in concordanta cu ECTS/SECT, exprimandu-se in termenii creditelor de studii.
Art. 92
(1) Pentru derularea activitatilor invatamantului superior dual, in cazul institutiilor de invatamant superior de stat, finantarea se realizeaza conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Operatorii economici si/sau autoritatile locale pot acorda burse cel putin la nivelul celor acordate din fonduri publice pentru invatamantul universitar, precum si din alte fonduri, pentru invatarea in conditii de calitate.
Art. 93
Invatamantul superior dual se organizeaza pentru ciclul scurt, ciclul I, ciclul II si ciclul III, prin doctorat profesional conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 94
Prevederile din prezenta lege referitoare la organizarea, asigurarea calitatii, admiterea, evaluarea pe parcurs, finalizarea, intocmirea si eliberarea actelor de studii se aplica in mod similar si pentru invatamantul superior dual.
Art. 95
(1) Pe toata durata activitatii de invatare prin munca, studentul inmatriculat in forma de invatamant superior dual beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca si specialitate, fara plata contributiilor sociale obligatorii reglementate prin Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dupa absolvirea studiilor, institutia de invatamant superior elibereaza o adeverinta care atesta perioada in care studentul a desfasurat activitati de invatare prin munca.
Art. 96
(1) Operatorii economici care incheie contract de parteneriat cu institutiile de invatamant superior pentru organizarea si desfasurarea formei de invatamant superior dual beneficiaza de facilitati la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale, dupa cum urmeaza:
a) valoarea cumulata a burselor platite de operatorii economici studentilor inmatriculati la forma de invatamant superior dual se deduce din impozitul pe profit/pe venit, dupa caz, al acestora;
b) valoarea cumulata a investitiilor dedicate activitatilor de invatare prin munca se deduce din impozitul pe profit/pe venit, dupa caz, al operatorilor economici.
(2) Personalul desemnat de operatorul economic pentru indrumarea directa a invatarii prin munca beneficiaza de scutire a platii impozitului pe venitul din salarii, in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin comun al ministrului finantelor si al ministrului educatiei.
(3) Persoanele fizice care desfasoara activitati de tutoriat, angajate la operatori economici implicati in programe de invatamant superior dual, beneficiaza de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) De prevederile alin. (3) beneficiaza si studentii angajati de operatorii economici in baza prevederilor alin. (2) .
(5) Conditiile specifice pentru beneficiarii mentionati la alin. (3) si (4) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei, ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului finantelor.
CAPITOLUL XI:Invatamantul superior particular si confesional particular
Art. 97
(1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invatamant superior confesionale particulare sunt persoane juridice de drept privat, fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei fundatii sau asociatii, ale unui cult religios sau ale unei entitati a cultelor recunoscute ori a altui furnizor de educatie.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare au autonomie universitara, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Structurile institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite prin carta universitara, avizata de fondatori si aprobata de senatul universitar. Deciziile, in acest sens, apartin institutiei de invatamant superior.
(4) Pentru ocuparea tuturor posturilor didactice, de conducere, administrative sau auxiliare in cadrul institutiilor de invatamant confesional de stat si confesional particular, la nivel universitar, este necesar avizul cultului.
(5) Prin carta universitara, institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invatamant superior confesional particulare isi pot stabili functii onorifice, precum si structuri consultative, formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din mediul academic, cultural si profesional extern.
Art. 98
(1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particulara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invatamant superior confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiata de Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, dupa finalizarea procesului de acreditare.
(3) Diplomele si certificatele acordate in invatamantul superior particulare acreditate si confesional particulare acreditate au valoarea si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat.
(4) Studentii de la institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare autorizate provizoriu/acreditate beneficiaza din partea statului de toate facilitatile acordate de stat studentilor din invatamantul de stat, conform legii, cu exceptia dreptului la finantare, la burse, la scutiri de taxe la cazare si cantina.
Art. 99
(1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesional particulare, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniu pus la dispozitia lor, conform legii.
(3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de consiliul de administratie.
Art. 100
(1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initiativa desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesionale particulare poate apartine si fondatorilor.
(2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondatorilor.
(3) Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare se va face cu protectia intereselor studentilor.
Art. 101
Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din:
a) sumele depuse de fondatori;
b) fonduri publice, in cazul in care in cadrul invatamantului superior de stat nu exista invatamant teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, republicata;
c) taxe de studiu si alte taxe incasate de la studenti;
d) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competitie, de exploatare a rezultatelor cercetarii, dezvoltarii si inovarii, precum si alte surse legal constituite.
CAPITOLUL XII:Formarea initiala pentru cariera didactica in invatamantul preuniversitar
Art. 102
(1) In calitatea sa de principal finantator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educatiei stabileste prin ordin al ministrului educatiei reperele curriculare si calificarile de formare initiala in specialitate a personalului didactic.
(2) Planurile de invatamant ale programelor de studii universitare de licenta in specializarea Educatie timpurie, Pedagogia invatamantului primar, ale programelor de studii universitare de licenta didactica cu dubla specializare si programelor de studii universitare de masterat didactic, ale programelor de studii universitare de masterat de psihopedagogie speciala, respectiv de consiliere scolara si de cariera, ale programelor de formare psihopedagogica si ale altor programe de formare pentru functiile didactice sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru functiile didactice, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice in invatamantul preuniversitar se realizeaza in institutiile de invatamant superior, prin urmatoarele tipuri de programe:
a) Programul universitar de formare psihopedagogica pentru invatamantul preuniversitar de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
b) Programul de studii universitare de licenta in specializarea Educatie timpurie, respectiv in specializarea Pedagogia invatamantului primar;
c) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d) Programul de studii universitare de licenta didactica cu dubla specializare;
e) Programul de studii postuniversitare de conversie profesionala pentru cadre didactice;
f) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat de 90 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
g) Programul de studii universitare de masterat de psihopedagogie speciala, respectiv programe de studii universitare de masterat in consiliere scolara si in cariera.
(4) Programele de formare psihopedagogica sunt organizate de catre departamentele pentru pregatirea personalului didactic, certifica competente didactice si pot fi frecventate pe parcursul studiilor universitare de licenta, de masterat in acelasi domeniu de studii sau in regim postuniversitar, in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate in acest sens si in limita locurilor alocate prin cifra de scolarizare aprobata prin hotarare a Guvernului.
(5) Programul de studii universitare de licenta cu specializarile "Educatie timpurie", respectiv "Pedagogia invatamantului primar" certifica competentele didactice, corespunzatoare functiilor didactice de profesor pentru educatie timpurie, respectiv profesor pentru invatamant primar.
(6) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT se organizeaza de institutiile de invatamant superior pentru absolventii programelor de licenta care au parcurs un program de formare psihopedagogica de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Absolventii specializarilor de licenta in domeniul Stiintele educatiei se considera absolventi ai programului de formare psihopedagogica de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT, atata timp cat disciplinele acestui program sunt cuprinse in programul lor de licenta.
(7) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT cuprinde practica didactica, realizata de institutia de invatamant superior organizatoare in colaborare cu unitatea de invatamant preuniversitar de aplicatie unde are loc practica didactica, cu 48 de credite de studii transferabile ECTS/SECT si activitati specifice desfasurate in cadrul institutiei de invatamant superior, cu 12 credite de studii transferabile ECTS/SECT.
(8) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat, de 90 de credite de studii transferabile ECTS/SECT, se organizeaza de institutiile de invatamant superior pentru absolventii programelor de licenta care nu au parcurs programul de formare psihopedagogica de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Programul de studii cuprinde, pe langa practica didactica si activitatile specifice desfasurate in cadrul institutiei de invatamant superior, si programul de formare psihopedagogica de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT.
(9) Programul de studii universitare de licenta didactica cu dubla specializare corespunde unui numar de 240 de credite de studii transferabile ECTS/SECT si se organizeaza pentru specializarile aprobate prin ordin al ministrului educatiei, in conformitate cu prevederile legii.
(10) Absolvirea programelor de studii universitare de licenta cu dubla specializare, a programului de formare psihopedagogica si a programului de studii universitare de masterat didactic permite accesul absolventilor, potrivit prevederilor legale, la o cariera didactica in invatamantul preuniversitar pentru discipline din specializarea/specializarile urmate.
(11) Programele de studii universitare de masterat in domeniul psihopedagogiei speciale, respectiv in domeniul consilierii scolare si in cariera cuprinde stagiatura de specialitate, dublu coordonata de institutia de invatamant superior organizatoare si unitatea de invatamant preuniversitar de aplicatie unde are loc stagiatura de specialitate.
(12) Programul de studii postuniversitare de conversie profesionala pentru cadre didactice se adreseaza cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, titulare si suplinitoare, absolventi cu diploma de licenta sau echivalenta ai unei institutii de invatamant superior, care doresc sa dobandeasca o noua specializare. Organizarea si functionarea programelor de conversie profesionala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(13) Programul de studii postuniversitare de conversie profesionala este un program de formare profesionala a adultilor si corespunde unui numar de 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Activitatea de predare la clasa reprezinta minimum 25% din orele aferente planului de invatamant.
(14) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice in invatamantul superior se realizeaza in institutiile de invatamant superior prin programul universitar de formare psihopedagogica pentru invatamantul superior de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT.
Art. 103
Programele de formare initiala pentru cariera didactica in invatamantul preuniversitar sunt acreditate si evaluate periodic de ARACIS sau de alte agentii de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, inregistrate in EQAR, conform art. 248 alin. (3) .
Art. 104
(1) Pregatirea practica din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic consta in desfasurarea de activitati didactice in unitati de invatamant de aplicatie si in alte categorii de institutii si organizatii.
(2) Activitatile de practica din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic si din cadrul programului de formare psihopedagogica se pot derula pe durata unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Europene, care are o componenta dedicata formarii initiale a profesorilor, perioada certificata prin documentul de mobilitate Europass.
(3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitatile de invatamant preuniversitar de aplicatie si institutiile de invatamant superior incheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari, pentru stabilirea responsabilitatilor institutionale si a conditiilor de organizare si desfasurare a practicii pedagogice.
(4) Institutiile de invatamant superior pot realiza independent parteneriate cu institutii de stat/private sau cu organizatii neguvernamentale care pot sa desfasoare activitati de pregatire practica in consiliere, logopedie, activitati extracurriculare si alte servicii in domeniu.
(5) Practica pedagogica din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic si activitatile de practica din cadrul programului de formare psihopedagogica se pot derula sub forma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul unui program al Uniunii Europene, care are o componenta dedicata formarii initiale a profesorilor, perioada certificata prin documentul de mobilitate Europass.
(6) Practica pedagogica din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic sau activitatile de practica didactica din cadrul programului de formare psihopedagogica se organizeaza in contexte variate, in medii scolare diverse, inclusiv in comunitati defavorizate, pe baza unui set de indicatori corelati cu profilul cadrului didactic, aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Programul de studii universitare de masterat didactic se finalizeaza cu obtinerea diplomei de masterat. Programul de formare psihopedagogica se finalizeaza cu certificatul de absolvire a programului respectiv.
(8) Absolventii programelor de studii universitare de masterat didactic, de psihopedagogie speciala, respectiv de consiliere scolara si in cariera, care nu promoveaza examenul de licentiere in cariera didactica pot fi angajati in sistemul de invatamant preuniversitar numai pe perioada determinata, pentru cel mult 3 ani, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor, in conditiile art. 183 alin. (3) din Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023.
Art. 105
Pentru absolventii invatamantului universitar de scurta durata organizat potrivit prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, abrogata, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, se asigura echivalarea cu ciclul I de studii universitare de licenta, printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT, potrivit legii.
Art. 106
(1) Pentru absolventii care au finalizat cu diploma de licenta/absolvire studii universitare de lunga sau scurta durata pana in anul 2005 la invatamantul de zi, respectiv pana in anul 2006 la invatamantul seral sau fara frecventa, se considera indeplinita conditia de formare psihopedagogica, daca prin foaia matricola fac dovada parcurgerii disciplinelor cu denumirile urmatoare sau cu denumiri echivalente: psihologie scolara, pedagogie, metodica predarii specialitatii si practica pedagogica la specialitatea inscrisa pe diploma de licenta/absolvire.
(2) Pentru absolventii studiilor universitare de licenta in domeniul Stiintele Educatiei se considera indeplinita conditia de formare prin programul de formare psihopedagogica, atat timp cat disciplinele acestui program sunt cuprinse in programul lor de licenta.
Art. 107
(1) Pentru a obtine alta specializare, absolventii studiilor universitare de licenta pot urma un program postuniversitar de formare profesionala a adultilor pentru reconversie profesionala, de minimum 90 de credite transferabile, care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma de licenta. Acest program de studii postuniversitare poate fi urmat in paralel cu programul de studii universitare de masterat didactic.
(2) Studentii care frecventeaza cursurile licentei didactice cu dubla specializare sau de masterat didactic, intr-o institutie de invatamant superior de stat pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat.
(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studentilor inmatriculati la programele de studii universitare de licenta didactica cu dubla specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 108
Absolventii programelor de studii universitare de licenta cu specializarea "Educatia timpurie", ai liceelor pedagogice cu specializarea "Pedagogia invatamantului primar" care au parcurs studii de licenta cu specializarea "Pedagogia invatamantului primar", ai programelor de studii de masterat didactic de 60 de credite studii transferabile ECTS/SECT, care au parcurs programul de formare psihopedagogica, ai programelor de studii universitare de masterat didactic de 90 de credite studii transferabile ECTS/SECT, ai programelor de studii universitare de masterat cu specializarea psihopedagogia speciala, respectiv consiliere scolara si in cariera, si cei ai programelor de studii postuniversitare de formare profesionala a adultilor pentru reconversie profesionala au dreptul de a participa la examenul de licentiere, pentru a obtine statutul de cadru didactic cu drept de practica.
CAPITOLUL XIII:Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistica
Art. 109
(1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistica din institutiile de invatamant superior se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a politicilor si programelor Uniunii Europene in domeniu.
(2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca misiune si cercetarea stiintifica au obligatia sa infiinteze structuri tehnico-administrative, care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si al proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul institutiei de invatamant superior. Structurile tehnico-administrative deservesc personalul implicat in cercetare si raspund cerintelor acestuia.
(3) Personalul implicat in activitatile de cercetare in institute, laboratoare sau centre de cercetare ale institutiei de invatamant superior sau in proiecte de dezvoltare, inovare si/sau creatie artistica finantate prin programe nationale si internationale raspunde pentru desfasurarea proiectelor pe care le coordoneaza. Ordonatorul de credite poate sa ii delege acestuia atributii in realizarea achizitiilor publice si a gestionarii resurselor umane necesare derularii proiectelor. Aceste activitati se desfasoara conform reglementarilor legale in vigoare si fac obiectul controlului financiar preventiv propriu.
(4) Personalul implicat in activitati in cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistica este remunerat, in limita fondurilor disponibile, respectand regulile finantatorului.
Art. 110
(1) La finalul fiecarui an bugetar, conducerea institutiei de invatamant superior prezinta senatului universitar un raport referitor la activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistica, la modul in care au fost efectuate cheltuielile de regie pentru granturile si contractele de cercetare, precum si informatii privind fondurile de cercetare si fondurile aferente proiectelor finantate prin programe nationale si internationale, derulate de institutia de invatamant superior.
(2) Cuantumul maximal al cheltuielilor de regie pentru granturile si contractele de cercetare este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta.
(3) Pentru granturile si proiectele de cercetare la care finantatorul sau autoritatea contractanta nu stabileste cuantumul maximal al cheltuielilor de regie, acesta este stabilit de institutia de invatamant superior.
Art. 111
(1) Ministerul Educatiei finanteaza cercetarea stiintifica universitara, in limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(2) Institutiile de invatamant superior pot finanta, cofinanta si/sau avansa fonduri din venituri proprii, pentru a sustine implementarea proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare, resurse umane, mobilitate, dezvoltare institutionala, creatie artistica, precum si pentru alte tipuri de proiecte, nationale, europene sau internationale.
(3) Titularul grantului raspunde conform contractului incheiat cu autoritatea contractanta de modul de gestionare a grantului.
CAPITOLUL XIV:Promovarea calitatii si excelentei in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 112
(1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior si o atributie fundamentala a Ministerului Educatiei. In realizarea acestei atributii, Ministerul Educatiei colaboreaza cu ARACIS, cu alte agentii inscrise in EQAR, precum si cu alte organisme cu competente in domeniu, conform legislatiei in vigoare.
(2) Institutia de invatamant superior infiinteaza Comisia de evaluare si asigurare a calitatii, denumita in continuare CEAC, si structuri tehnico-administrative si de suport, care sa faciliteze managementul activitatilor de asigurare si evaluare interna si externa a calitatii, finantate din veniturile acestora. Rolul si atributiile CEAC sunt stabilite printr-un regulament aprobat de catre senatul universitar.
(3) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de asigurare a calitatii.
Art. 113
(1) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza Ministerului Educatiei datele solicitate de acesta, conform prevederilor legale.
(2) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educatiei sau raporteaza date false incalca principiul raspunderii publice si sunt sanctionate conform prevederilor art. 174 alin. (5) .
(3) Raportarile institutionale solicitate de Ministerul Educatiei, cu exceptia celor prevazute la art. 124 alin. (2) , sau de comisiile consultative ale Ministerului Educatiei, prevazute la art. 154, de Institutul National de Statistica, de ARACIS sau de alte institutii catre care institutiile de invatamant superior raporteaza date institutionale se vor realiza printr-o raportare anuala unica, prin intermediul PNRUIS.
(4) Gestiunea PNRUIS se realizeaza de catre UEFISCDI in conformitate cu prevederile hotararii Guvernului privind operationalizarea PNRUIS initiata de Ministerul Educatieia in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Institutiile de invatamant superior si Academia Romana au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu completarea si actualizarea datelor in PNRUIS.
(6) Incarcarea datelor in PNRUIS face parte din raspunderea publica a institutiilor de invatamant superior.
(7) Ministerul Educatieia in calitate de proprietara beneficiar si operator al PNRUISa controleaza gestionarea sistemuluia decide cu privire la modificarile si imbunatatirile care i se aduca in urma consultarii si pe baza propunerilor inaintate de institutiile care utilizeaza sistemul informatica si raspunde solidar pentru confidentialitatea datelor cu caracter personal inregistrate in sistem alaturi de celelalte institutii care au acces la acestea.
(8) Datele colectate in PNRUIS se prelucreaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor) , cu modificarile ulterioare, precum si ale legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
(9) Datele si informatiile inregistrate in PNRUIS sunt disponibile pentru Ministerul Educatiei. PNRUIS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atat ale institutiilor de invatamant superior de stat si particularea acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriua cat si ale institutiilor publice centralea in beneficiul studentilor si cursantilora prin digitalizarea proceselora fiind in acelasi timp si un instrument de preventie a fraudelor si de monitorizare a parcursului profesional al absolventilor. Interoperabilitatea se realizeaza in baza unor proceduri specifice pentru institutiile din sistemul de invatamant superior sau a unor protocoale incheiate intre Ministerul Educatiei si alte ministere sau autoritati de care apartin institutiile care gestioneaza celelalte baze de date de la nivel national, cu respectarea prevederilor Legii nr. 190/2018, cu modificarile ulterioare, precum si ale legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
(10) Lista protocoalelor prevazute la alin. (9) si continutul acestora se publica pe site-ul Ministerului Educatiei si se comunica in scris institutiilor de invatamant superior.
(11) Finantarea PNRUIS se realizeaza de la bugetul de stat si/sau din fonduri externe nerambursabile.
Art. 114
(1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficacitatii si a relevantei sistemului de invatamant superior, pentru cresterea vizibilitatii internationale, precum si pentru concentrarea si utilizarea eficienta a resurselor, institutiile de invatamant superior de stat, particulare si confesional particulare pot:
a) sa se constituie in consortii universitare, potrivit legii;
b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personalitate juridica;
c) sa se constituie in consortii de invatamant dual, potrivit legii;
d) sa participe in consortii de tipul universitatilor europene sau centrelor europene de excelenta in formare profesionala, cu statut conform reglementarilor Uniunii Europene in domeniu.
(2) Ministerul Educatiei aloca resurse financiare consortiilor sau institutiilor de invatamant superior fuzionate, conform unei metodologii aprobate in acest sens prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Comisiei Nationale pentru Finantarea Invatamantului Superior, denumita in continuare CNFIS.
(3) Fuziunea prin comasare sau prin absorbtie a institutiilor de invatamant superior de stat se face, de regula, tinand cont de proximitatea geografica.
Art. 115
Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior de stat prin parghii de finantare specifice: finantarea suplimentara, fondul de dezvoltare institutionala si finantarea cercetarii stiintifice.
SECTIUNEA 2:Sprijinirea excelentei individuale
Art. 116
Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studentii si cercetatorii cu performante exceptionale includ:
a) granturi de studii sau de cercetare la institutii de invatamant superior si la centre internationale de cercetare stiintifica/creatie artistica/performanta sportiva, din tara ori din strainatate, acordate pe baza de competitie;
b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor proiecte de cercetare si/sau creatii artistice, inclusiv teze de doctorat;
c) granturi pentru promovarea excelentei in activitatea didactica;
d) aprobarea unor rute educationale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
e) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesionale in tara, astfel incat sa valorifice la nivel superior atat talentul, cat si competentele dobandite prin formare.
CAPITOLUL XV:Internationalizarea sistemului de invatamant superior
Art. 117
(1) Ministerul Educatiei stabileste cadrul strategic privind internationalizarea sistemului de invatamant superior in acord cu prioritatile nationale, procesele internationale si tratatele la care Romania este parte. Cadrul strategic se adopta prin hotarare a Guvernului.
(2) Ministerul Educatiei sustine prin masuri de ordin legislativ si financiar actiunile de internationalizare desfasurate de institutiile de invatamant superior.
(3) Internationalizarea, ca instrument de crestere a calitatii educatiei si cercetarii, este responsabilitatea fiecarei institutii de invatamant superior.
Art. 118
(1) Procesul de internationalizare trebuie sa abordeze comprehensiv urmatoarele componente ale ecosistemului academic:
a) curriculum prin pedagogii si rezultate ale invatarii;
b) resurse umane: personal didactic, administrativ, studenti, studenti-doctoranzi si cursanti;
c) infrastructura dedicata si servicii-suport;
d) cercetare, inovare si antreprenoriat.
(2) Institutiile de invatamant superior, in cadrul procesului de internationalizare, asigura:
a) conditiile si sustinerea studentilor si a personalului universitar in vederea realizarii de mobilitati internationale, utilizand resursele disponibile din fonduri ale programelor internationale, nationale sau din fonduri proprii, conform tintelor stabilite prin cadrul strategic privind internationalizarea sistemului de invatamant superior. Mobilitatile pot fi de scurta sau de lunga durata, organizate in format fizic, virtual sau mixt;
b) servicii-suport pentru studentii, profesorii si cercetatorii internationali, cel putin intr-o limba de circulatie internationala si acces la infrastructura disponibila;
c) informatii referitoare la: programele de cercetare, inovare si antreprenoriat pe care institutia le desfasoara; infrastructura de cercetare si tehnologica existenta; posibilitatile de participare in programe si proiecte cu finantare nationala sau internationala;
d) includerea in cadrul website-urilor proprii a informatiilor de interes general despre oferta educationala, activitatile de cercetare, inovare si antreprenoriat, cel putin intr-o limba de circulatie internationala;
e) actualizarea permanenta a informatiilor din portalul studyinromania.gov.ro.
(3) Institutiile de invatamant superior raporteaza in platformele nationale mobilitatile internationale fizice, virtuale, mixte, precum si colaborarile in programe integrate sau comune, in scopul monitorizarii si evaluarii, cat si pentru facilitarea politicilor bazate pe evidente.
Art. 119
Planul strategic multianual de dezvoltare institutionala a institutiilor de invatamant superior va include un capitol referitor la internationalizare, pe toate componentele asumate de catre comunitatile academice ca parte a procesului de internationalizare, acolo unde internationalizarea este parte a misiunii institutionale asumate.
Art. 120
(1) Se infiinteaza Programul national pentru internationalizare universitara "Study in Romania" in vederea consolidarii procesului de internationalizare a sistemului de invatamant superior, pentru a asigura resursele necesare. Programul este organizat si finantat de Ministerul Educatiei, iar desfasurarea acestuia se reglementeaza prin hotarare de Guvern, la initiativa Ministerului Educatiei.
(2) Programul prevazut la alin. (1) are urmatoarele obiective:
a) integrarea internationalizarii comprehensive in toate procesele pe care le presupune functionarea unei institutii de invatamant superior;
b) sustinerea organizarii de programe de studii comune si programe de studii integrate;
c) stimularea financiara si oferirea de sprijin institutiilor de invatamant in cadrul procesului de internationalizare a invatamantului, inclusiv prin integrarea in Fondul de dezvoltare institutionala sau in Fondul pentru finantarea situatiilor speciale, de prioritati conectate la dezvoltarea si implementarea de catre institutiile de invatamant superior de programe care conduc la obtinerea de microcertificari;
d) sustinerea institutiilor de invatamant superior in procesul de promovare a ofertei educationale la nivel international, prin actiuni specifice pentru promovare in strainatate sub egida "Study in Romania";
e) sustinerea dezvoltarii si promovarii platformei studyinromania.gov.ro ca punct central de promovare a ofertei educationale;
f) sustinerea financiara a institutiilor de invatamant superior romanesti in participarea in cadrul proiectelor dedicate dezvoltarii si consolidarii de retele universitare europene, precum si pentru preluarea exemplelor de buna practica din cadrul acestui tip de retele in cadrul respectivelor institutii;
g) sprijinirea institutiilor de invatamant superior in dezvoltarea si adoptarea de documente-suport si planuri strategice in domeniul internationalizarii;
h) sustinerea digitalizarii proceselor de admitere si a procedurilor administrative de la nivelul institutiilor de invatamant superior;
i) sustinerea dezvoltarii capacitatii resursei umane din cadrul institutiilor de invatamant superior in domeniul internationalizarii comprehensive;
j) cresterea numarului de mobilitati efectuate de catre studenti, studenti-doctoranzi, cadre didactice si de cercetare, precum si personal administrativ;
k) sustinerea dezvoltarii cadrului pentru dezvoltarea si implementarea microcertificarilor, precum si oferirea acestora de catre institutiile de invatamant superior prin colaborari internationale. Acestea vor servi ca instrumente de inovare in pedagogii si metode didactice, accesibilizarea invatamantului superior, corelarea cu cerintele pietei muncii si cocrearea de curriculum pentru microcertificari impreuna cu reprezentantii mediului privat;
l) identificarea unor zone geografice si domenii de studiu strategice pentru atragerea cu prioritate a studentilor internationali si pentru a facilita dezvoltarea de parteneriate interuniversitare strategice;
m) implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolventi de a ramane in Romania dupa finalizarea studiilor;
n) sustinerea cooperarii cu alte institutii relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, pentru eficientizarea si flexibilizarea procedurilor si a mecanismelor de atragere a studentilor internationali si a cadrelor didactice si de cercetare;
o) dezvoltarea de actiuni de conectare, consolidare si valorificare a comunitatilor de alumni internationali ai institutiilor de invatamant superior din Romania;
p) sustinerea institutiilor de invatamant superior in parteneriate internationale care sa dezvolte capacitatea de accesare a finantarilor competitive in domeniul cercetare-dezvoltare-inovare;
q) sustinerea institutiilor de invatamant superior in procesul de dezvoltare a capacitatii si competentelor de transfer tehnologic, prin organizarea si participarea in parteneriate internationale;
r) dezvoltarea unui program pentru cadre didactice din strainatate invitate in Romania in scopul cresterii nivelului de internationalizare in cadrul institutiilor de invatamant superior romanesti.
CAPITOLUL XVI:Promovarea institutiei de invatamant superior centrate pe student
Art. 121
(1) Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de invatamant superior si membri egali ai comunitatii academice.
(2) In invatamantul superior sunt promovate principiile invatamantului centrat pe student, punandu-se accentul pe student si pe nevoile sale de invatare.
(3) Invatamantul superior asigura oportunitati echitabile tuturor studentilor, in concordanta cu potentialul si aspiratiile lor.
(4) Principiile invatamantului superior centrat pe student au drept scop:
a) interactiunea sustinuta, intre studenti si profesori, pentru motivarea studiului disciplinelor predate;
b) cooperarea intre studenti pentru a incuraja invatarea reciproca, colaborarea si dialogul intre membrii comunitatii academice;
c) invatare activa sustinuta prin diverse strategii, metode si tehnici pentru responsabilizarea studentilor de a-si dezvolta gandirea critica si de a participa la dirijarea dobandirii propriilor cunostinte;
d) imbunatatirea continua a invatarii progresive, pe baza de evaluari sumative;
e) invatarea eficienta prin stabilirea realista a timpului necesar de predare, studiu individual si de evaluare;
f) comunicarea si clarificarea asteptarilor - rezultate ale invatarii preconizate, precum si a criteriilor de evaluare;
g) respectarea diferitelor moduri si talente de invatare pe baza diversitatii.
(5) Pentru a asigura respectarea principiilor invatamantului centrat pe student, statul sprijina si furnizeaza mijloace adecvate institutiilor de invatamant superior pentru:
a) imbunatatirea formarii initiale si continue a cadrelor didactice;
b) dezvoltarea profesionala a personalului didactic auxiliar si a personalului administrativ.
(6) Studentii sunt implicati in luarea deciziilor cu privire la organizarea si desfasurarea proceselor de invatare, predare si evaluare.
(7) Se infiinteaza Programul national de reducere a abandonului universitar, denumit in continuare PNRAU, finantat prin bugetul Ministerului Educatiei, in vederea cresterii retentiei studentilor in mediul universitar. Metodologia privind organizarea si functionarea PNRAU se aproba prin hotarare a Guvernului.
(8) Obiectivele PNRAU sunt adaptate specificului fiecarei institutii de invatamant superior si urmaresc:
a) sprijinirea tranzitiei de la invatamantul liceal la invatamantul universitar;
b) sustinerea si finantarea Centrelor de consiliere si orientare in cariera in vederea monitorizarii si implementarii de actiuni de combatere a abandonului universitar;
c) sustinerea schimbului de bune practici intre institutiile de invatamant superior cu privire la masurile de recrutare a studentilor, inclusiv prin implicarea asociatiilor reprezentative ale studentilor;
d) identificarea masurilor de sprijin printr-un feedback timpuriu optimizat si personalizat cu privire la progresul educational si riscurile aferente;
e) implicarea cadrelor didactice in programe si activitati pentru reducerea abandonului universitar, inclusiv prin oferirea de cursuri remediale;
f) dezvoltarea unor politici si practici de reinmatriculare si reintegrare a studentilor, de tip "A doua sansa", la nivelul fiecarei institutii de invatamant superior;
g) generalizarea introducerii in norma cadrelor didactice a activitatilor de consultatii cu studentii si a activitatilor remediale;
h) dezvoltarea spiritului de implicare si a sentimentului de apartenenta a studentilor la propria institutie de invatamant superior/facultate;
i) dezvoltarea unui instrument de monitorizare a tranzitiei catre invatamantul superior si de avertizare timpurie a abandonului universitar;
j) sustinerea posibililor candidati la studiile de invatamant superior si a studentilor care provin din familii care au un nivel scazut de educatie prin programe de tipul "Primul student din familie".
(9) Se infiinteaza Programul national de sprijinire a invatarii stiintelor exacte, a ingineriei si matematicii, denumit in continuare PN-STIM, in completarea programului similar din sistemul de invatamant preuniversitar.
(10) Prin intermediul PN-STIM, Ministerul Educatiei sprijina institutiile de invatamant superior pentru realizarea si dezvoltarea de laboratoare, centre de cercetare, programe de studii multidisciplinare, resurse de invatare, programe de mobilitate, atragerea si formarea cadrelor didactice si crearea de platforme de colaborare cu angajatorii.
(11) PN-STIM este organizat si finantat prin bugetul Ministerului Educatiei in conformitate cu o metodologie aprobata prin hotarare a Guvernului.
(12) In cadrul PN-STIM, Ministerul Educatiei si institutiile de invatamant superior pot sprijini unitatile de invatamant preuniversitar pentru dotarea laboratoarelor din domeniile STIM si prin resurse financiare alocate pentru stimularea cadrelor didactice si a elevilor in vederea cresterii competentelor in domeniile STIM.
Art. 122
(1) O persoana dobandeste statutul de student si de membru al unei comunitati universitare numai prin inmatriculare, in urma admiterii sale intr-o institutie de invatamant superior acreditata sau organizatie furnizoare de educatie autorizata sa functioneze provizoriu.
(2) Persoana care are statutul prevazut la alin. (1) , scolarizata in institutii de invatamant superior civil, pentru nevoi ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, este luata in evidenta si intr-o institutie de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, in vederea indeplinirii serviciului militar activ si acordarii drepturilor aferente, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului institutiei.
(3) Persoanele care au statutul prevazut la alin. (2) pot fi scolarizate pentru nevoi ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, al informatiilor, al ordinii publice si al securitatii nationale, daca au fost declarate admis/apt la finalizarea proceselor de selectie specifice acestor institutii. Aceste persoane dobandesc calitatea de studenti militari/studenti de politie, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta.
(4) Procedurile prin care se pun in aplicare prevederile alin. (2) si (3) se stabilesc prin ordin al ministrului/conducatorului institutiei de resort.
(5) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student concomitent la cel mult doua programe de studii, indiferent de institutiile de invatamant care le ofera. In cazul studentilor care beneficiaza de mobilitate definitiva intre institutii de invatamant superior sau programe de studii, subventiile urmeaza studentul.
(6) In vederea evaluarii competentelor si admiterii intr-un program de studii, institutiile de invatamant superior organizeaza concurs de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu.
SECTIUNEA 2:Inmatricularea studentilor. Gestiunea integrata a diplomelor prin Registrul unic national integrat al diplomelor si actelor de studii
Art. 123
(1) O institutie de invatamant superior poate admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate conditii optime de calitate academica, de viata si de servicii sociale in spatiul universitar.
(2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul institutiei de invatamant superior prin declaratie pe propria raspundere, cu respectarea capacitatii de scolarizare stabilite potrivit prevederilor art. 30 alin. (8) .
(3) Institutiile de invatamant superior care admit in programele de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare, aprobata conform prezentei legi, incalca principiul raspunderii publice, aplicandu-li-se sanctiunile prevazute de prezenta lege.
Art. 124
(1) Se infiinteaza RUNIDAS, ca sistem informatic integrat pentru gestiunea actelor de studii eliberate de unitatile de invatamant preuniversitar, de institutiile de invatamant superior si de Academia Romana, precum si a registrelor matricole de la nivelul sistemului de invatamant superior. RUNIDAS este gestionat de Ministerul Educatiei prin UEFISCDI.
(2) RUNIDAS cuprinde datele si informatiile existente in RMUR, precum si toate actele de studii obtinute de elevi, studenti, studenti-doctoranzi si cursanti, incepand cu finalizarea invatamantului liceal. Nomenclatorul acestor tipuri de documente va fi actualizat prin ordin al ministrului educatiei.
(3) RUNIDAS se gestioneaza prin raportare exclusiva la persoanele care au calitatea de beneficiari ai prezentei legi si ai Legii invatamantului preuniversitar.
(4) Analiza informatiilor cuprinse in RUNIDAS se realizeaza de UEFISCDI, in conformitate cu prevederile unei hotarari a Guvernului privind operationalizarea RUNIDAS initiata de Ministerul Educatiei, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) RUNIDAS functioneaza pe baza datelor inscrise in sistem, astfel:
a) elementele de identificare ale documentelor rezultate dupa finalizarea nivelului de invatamant liceal, respectiv emiterea diplomelor si actelor de studii pentru elevii care au fost inmatriculati, au urmat cursurile si au sustinut examenul de finalizare, in conformitate cu prevederile legale;
b) elementele de identificare ale documentelor rezultate dupa finalizarea ciclului de studii si emiterea diplomelor si actelor de studii pentru studentii/studentii-doctoranzi si cursantii care au fost inscrisi, au urmat cursurile si au sustinut examenele de finalizare a studiilor, in conformitate cu dispozitiile legale.
(6) Unitatile de invatamant preuniversitar, institutiile de invatamant superior si Academia Romana au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu completarea si actualizarea datelor in RUNIDAS.
(7) Actualizarea datelor privind documentele de studii se realizeaza in termen de 3 luni de la data emiterii acestora.
(8) Inregistrarea studentilor si studentilor-doctoranzi se realizeaza in termen de 3 luni de la data inmatricularii acestora.
(9) Situatia completarii datelor in RUNIDAS este prezentata de catre UEFISCDI intr-un raport anual, publicat la inceputul fiecarui an calendaristic.
(10) Incarcarea datelor in RUNIDAS face parte din raspunderea publica a institutiilor de invatamant superior, iar nerespectarea obligatiilor in acest sens se sanctioneaza conform prevederilor legale.
(11) Finantarea RUNIDAS se realizeaza de la bugetul de stat si/sau din fonduri externe nerambursabile.
Art. 125
(1) Pana la operationalizarea RUNIDAS functioneaza RMUR, ca baza de date electronica in care sunt inregistrati toti studentii din Romania din institutiile de invatamant superior de stat, particulare si confesionale acreditate ori autorizate sa functioneze provizoriu, precum si studentii-doctoranzi din Academia Romana. Registrele matricole ale institutiilor de invatamant superior si ale Academiei Romane sunt parte a RMUR.
(2) Avizarea numarului de formulare ale actelor de studii si eliberarea acestora de institutiile de invatamant superior acreditate si de Academia Romana se realizeaza in baza informatiilor inscrise in RMUR/RUNIDAS, pentru promotia respectiva. Lipsa acestor informatii reprezinta o nerespectare a obligatiilor prevazute la art. 12 si conduce la neavizarea/neeliberarea formularelor actelor de studii solicitate.
(3) Fac exceptie de la obligativitatea inregistrarii in RMUR/RUNIDAS:
a) studentii Academiei Nationale de Informatii "Mihai Viteazul" inmatriculati la programe de licenta, precum si personalul Serviciului Roman de Informatii si al celorlalte autoritati publice cu atributii in domeniul securitatii nationale, inmatriculat la programe de masterat profesional si studii postuniversitare;
b) cetatenii straini pregatiti in cadrul Academiei Nationale de Informatii "Mihai Viteazul" pe baza de protocoale incheiate in acest scop intre Serviciul Roman de Informatii si organe similare de informatii ale statelor de care apartin acestia, in conditiile legii.
(4) Inregistrarea persoanelor prevazute la alin. (3) se face intr-un Registru matricol special, care este o baza de date electronica, gestionata la nivelul Serviciului Roman de Informatii, in conformitate cu legislatia privind protectia informatiilor clasificate.
(5) Accesarea datelor din registrul prevazut la alin. (4) se poate face, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaste, doar de catre persoane care detin autorizatie sau certificat de acces la informatii clasificate cu nivel de secretizare corespunzator.
(6) Ministerul Educatiei, la propunerea CNFIS, elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual, precum si continutul informatiilor care vor fi scrise in RMUR/RUNIDAS, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(7) In baza de date electronica aferenta RMUR/RUNIDAS se inregistreaza si se pastreaza evidenta diplomelor universitare emise in Romania. Institutiile de invatamant superior acreditate si Academia Romana inregistreaza datele aferente actelor de studii intocmite si eliberate.
(8) Ministerul Educatiei, in calitate de proprietar, beneficiar si operator al RMUR/RUNIDAS, controleaza gestionarea sistemului, decide cu privire la modificarile si imbunatatirile care i se aduc, in urma consultarii si pe baza propunerilor inaintate de institutiile care utilizeaza sistemul informatic, si raspunde solidar pentru confidentialitatea datelor cu caracter personal inregistrate in sistem alaturi de UEFISCDI si celelalte institutii care au acces la acestea.
(9) Datele colectate in RMUR/RUNIDAS se prelucreaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018, cu modificarile ulterioare, precum si ale legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
(10) Datele si informatiile din formularele inregistrate in RMUR/RUNIDAS sunt disponibile pentru Ministerul Educatiei. RMUR/RUNIDAS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atat ale institutiilor de invatamant superior si organizatiilor furnizoare de educatie, cat si ale institutiilor publice centrale, in beneficiul studentilor si cursantilor, prin digitalizarea proceselor, fiind in acelasi timp si un instrument de preventie a fraudelor si de monitorizare a parcursului profesional al absolventilor. Interoperabilitatea se realizeaza in baza unor proceduri specifice pentru institutiile din sistemul de invatamant superior sau a unor protocoale incheiate intre Ministerul Educatiei si alte ministere sau autoritati de care apartin institutiile care gestioneaza celelalte baze de date de la nivel national. Aceste protocoale vor fi incheiate dupa informarea si consultarea, in prealabil, a institutiilor de invatamant superior si cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor) , precum si ale legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
SECTIUNEA 3:Principiile care reglementeaza activitatea studentilor
Art. 126
(1) Principiile care reglementeaza activitatea studentilor in cadrul comunitatii universitare sunt:
a) principiul nediscriminarii, in baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de invatamant superior si in baza caruia fiecare universitate adopta prin senatul universitar o strategie de combatere a discriminarii. Orice discriminare directa sau indirecta fata de student este interzisa;
b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare in invatamantul superior de stat, exprimat prin: consilierea si informarea studentului de catre cadrele didactice, in afara orelor de curs si de activitati aplicative, consilierea in vederea orientarii profesionale, consilierea psihologica, asistenta medicala, accesul la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice, inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare si bibliotecile centrale universitare, accesul la datele referitoare la situatia scolara personala, accesul la internet in intreg spatiul universitar. In invatamantul superior de stat serviciile complementare se asigura gratuit;
c) principiul participarii la decizie, in baza caruia deciziile in cadrul institutiilor de invatamant superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor;
d) principiul libertatii de exprimare, in baza caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice, in cadrul institutiei de invatamant in care studiaza;
e) principiul transparentei si al accesului la informatii, in baza caruia studentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriul parcurs educational si serviciile oferite de institutiile de invatamant superior, inclusiv informatii cu privire la programa si cadrele didactice, precum si la viata comunitatii academice din care fac parte, in conformitate cu prevederile legii.
(2) Drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse in Codul drepturilor si obligatiilor studentului, propus de federatiile studentesti nationale si aprobat prin ordin al ministrului educatiei. Acesta este facut public pe site-ul fiecarei institutii de invatamant superior.
(3) Fiecare institutie de invatamant superior instituie un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. Asociatiile studentilor pot prezenta un raport anual privind respectarea codului, care este public pe site-ul institutiei. Raportul se dezbate in prima sedinta a senatului universitar sau a consiliului facultatii de la inceperea anului universitar, dupa caz, universitatea sau facultatea fiind obligata sa publice, pe site-ul propriu, raportul realizat de asociatiile studentilor, precum si masurile asumate pentru remedierea eventualelor deficiente identificate.
(4) Institutiile de invatamant superior pot constitui structuri cu capacitate si competente necesare medierii conflictelor, in care una din parti este student sau student-doctorand.
(5) In institutiile de invatamant superior confesionale, drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt stabilite si in functie de specificul dogmatic si canonic al fiecarui cult.
(6) In institutiile de invatamant superior confesionale, studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv.
Art. 127
(1) Studentii au dreptul sa infiinteze, in institutiile de invatamant superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, organizatii, precum si publicatii, conform legii.
(2) Studentii sunt alesi, in vederea reprezentarii drepturilor si intereselor legitime proprii la nivelul fiecarei comunitati academice, in mod democratic, prin vot universal, direct si secret, la nivelul diverselor formatiuni de studiu, programe sau cicluri de studiu atat in cadrul facultatilor, cat si al institutiei de invatamant superior. Conducerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesului de alegere a reprezentantilor studentilor.
(3) In institutiile de invatamant superior confesionale, reprezentarea studentilor la nivelul comunitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului respectiv.
(4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de conducerea institutiilor de invatamant superior. Un student inmatriculat intr-un program de licenta sau masterat, care are incheiat un contract individual de munca cu institutia de invatamant superior la care este inmatriculat, este incompatibil cu statutul de student reprezentant in structurile de conducere ale facultatii sau institutiei de invatamant superior.
(5) Studentii sunt reprezentati in toate structurile decizionale si consultative din institutiile de invatamant superior.
(6) Federatiile nationale studentesti, legal constituite, sunt organismele care exprima interesele studentilor din institutiile de invatamant superior, in raport cu institutiile statului.
(7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nivelul fiecarei comunitati universitare pot avea, in conditiile prevazute de carta universitatii, reprezentanti de drept in structurile decizionale si executive ale institutiei de invatamant superior, cu exceptia acelora in care mandatele se atribuie exclusiv prin alegeri.
(8) Ministerul Educatiei colaboreaza cu federatiile nationale studentesti legal constituite, pentru dezvoltarea invatamantului superior, si se consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie.
(9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care pot primi un numar suplimentar de credite de studii transferabile, precum si stimulente financiare, in conditiile stabilite de carta universitara sau regulamentele specifice.
(10) Organizatiile studentesti au dreptul de a primi gratuit spatii pe care sa le foloseasca drept sedii sociale si pentru activitatile specifice, in spatiul universitar.
Art. 128
(1) Studentii si studentii-doctoranzi beneficiaza de asistenta medicala, stomatologica si psihologica gratuita in cabinetele medicale, cabinetele stomatologice din institutiile de invatamant superior, in policlinici si unitati spitalicesti, in conformitate cu o metodologie adoptata prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(2) Institutia de invatamant superior are drept scop asigurarea unui mediu favorabil pentru viata si a unui climat de incredere pentru studii.
(3) Studentii inmatriculati la forma de invatamant cu frecventa in institutiile de invatamant superior acreditate beneficiaza de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local in comun, transportul intern auto, cu metroul, precum si pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a si naval, pe tot parcursul anului calendaristic, pana la implinirea varstei de 30 de ani. Studentii cu unul sau ambii parinti decedati, precum si studentii proveniti din centre de plasament sau care au fost in plasament la familia extinsa, substitutiva sau la asistent maternal, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de gratuitate pentru aceste categorii de transport. Normele metodologice privind transportul cu metroul si trenul sunt adoptate prin hotarare a Guvernului.
(4) In vederea asigurarii reducerii/gratuitatii pentru studenti, finantarea cheltuielilor pentru transportul cu metroul si feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, se asigura din bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
(5) Studentii cetateni romani inmatriculati la institutii de invatamant in strainatate la forma de invatamant cu frecventa beneficiaza pe teritoriul Romaniei de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, si naval, pe tot parcursul anului calendaristic, pana la implinirea varstei de 30 de ani, cu prezentarea unui carnet/card studentesc valabil pentru acel an universitar.
(6) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film, la bazele sportive publice, precum si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, in limita bugetelor aprobate.
(7) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii, inmatriculati pe locuri dedicate candidatilor romani de pretutindeni la institutiile de invatamant superior din Romania ca bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (6) , care se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
(8) Institutiile de invatamant superior de stat acorda cate cel putin 25 de locuri bugetate atat la programele de studii universitare de licenta, cat si la programele de studii universitare de master, in cadrul cifrei de scolarizare aprobate, absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din randul:
a) minoritatilor nationale, pentru programele de studii care nu exista in invatamantul superior de stat in limba minoritatii respective;
b) sistemului de protectie sociala;
c) persoanelor cu dizabilitati.
(9) In cazul in care locurile prevazute la alin. (8) nu se ocupa, institutiile de invatamant superior le redistribuie catre ceilalti candidati.
(10) Activitatile extracurriculare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive, precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finantate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Institutiile de invatamant superior pot finanta astfel de activitati din bugetul propriu si pot identifica si alte surse de finantare.
(11) Prevederile alin. (10) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale studentilor.
(12) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senatul universitar, la inceputul fiecarui an universitar.
(13) Ministerul Educatiei poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(14) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (13) pot participa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior si ai organizatiilor furnizoare de educatie.
(15) Cheltuielile de intretinere a caminelor si a cantinelor destinate studentilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatamant superior respective si din subventii de la bugetul de stat aprobate cu aceasta destinatie.
(16) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta forma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior, conform normelor adoptate prin ordin al ministrului educatiei.
(17) In vederea asigurarii transparentei, institutia de invatamant superior de stat publica anual balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc si implica reprezentantii studentilor in procesul de administrare a locurilor din camine pentru studenti.
(18) Tarifele practicate de institutiile de invatamant superior pentru studenti la camine si cantine sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare, care cuprind cheltuieli: de personal, cu utilitatile, cu materiile prime si consumabile, la care se adauga cheltuielile de intretinere curenta, pe de o parte, si subventiile de la bugetul de stat, pe de alta parte.
(19) Copiii personalului aflat in activitate in sistemul de invatamant sunt scutiti de plata taxelor de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si beneficiaza de gratuitate la cazare in camine si internate, fiind sprijiniti prin subventie pentru camine-cantine majorata de Ministerul Educatiei.
(20) Beneficiaza de prevederile alin. (19) si copiii personalului din sistemul de invatamant, copiii cu unul sau ambii parinti decedati, precum si copiii din familii monoparentale.
(21) Copiii personalului aflat in activitate in sistemul de invatamant sunt scutiti de plata taxelor de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si beneficiaza, dupa momentul inmatricularii, de gratuitate la cazare in camine si internate, fiind sprijiniti prin subventie pentru camine-cantine majorata de Ministerul Educatiei.
(22) Beneficiaza de prevederile alin. (21) si copiii celor care s-au pensionat din sistemul de invatamant.
(23) Beneficiaza de prevederile alin. (21) si copiii personalului din sistemul de invatamant, copiii cu unul sau ambii parinti decedati, precum si copiii din familii monoparentale.
(24) Studentii din grupurile defavorizate definite conform Legii asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de drepturile prevazute la alin. (21) , precum si de scutirea de la plata taxelor de scolarizare si finalizare a studiilor, in conditiile finantarii acestora de catre stat, prin bugetul Ministerului Educatiei.
(25) Institutiile de invatamant superior de stat asigura, in limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pentru perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv.
(26) Toate actele de studii eliberate de institutia de invatamant superior, precum si cele care atesta statutul de student, cum sunt adeverintele, carnetele sau legitimatiile, se elibereaza in mod gratuit.
(27) Sumele decontate in contul acordarii facilitatilor de transport prevazute la alin. (3) nu pot depasi sumele care corespund efectului financiar net, echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformarii cu obligatia asigurarii facilitatilor de transport asupra costurilor si veniturilor operatorului de transport, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar si rutier de calatori si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 si nr. 1.107/70 ale Consiliului.
Art. 129
(1) Statul sustine studentii cu probleme si nevoi sociale, precum si pe cei cu dizabilitati.
(2) Educatia persoanelor cu tulburari specifice de invatare, respectiv dislexie, disgrafie, discalculie, este asigurata prin metode psihopedagogice consacrate si prin abordare adecvata, potrivit legii.
(3) Statul acorda burse sociale de studii studentilor proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile legii.
(4) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere si alte asemenea stimulente studentilor cu performante universitare, precum si cu rezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala, in activitati culturale, civice, de voluntariat si sportive, inclusiv competitiile sportive universitare.
(5) Studentii care beneficiaza de burse sociale de studii si/sau de performanta sportiva pot primi si burse pentru performante universitare.
(6) Statul si alti factori interesati pot sustine financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(7) Institutiile de invatamant superior pot sustine financiar in aceleasi conditii activitatile de performanta, la nivel national si international, ale elevilor, studentilor si cadrelor didactice indrumatoare, inclusiv taxe de participare si cheltuieli de deplasare in tara si strainatate. Institutiile de invatamant superior pot acorda si premii, burse si alte stimulente financiare elevilor, studentilor cu performante si cadrelor didactice indrumatoare ale acestora, precum si cu rezultate remarcabile in activitatile extrascolare sau in activitati culturale si sportive, precum si elevilor si studentilor in situatie de risc.
(8) Pentru elevii din invatamantul liceal care obtin premiile I, II sau III la olimpiadele scolare internationale recunoscute de Ministerul Educatiei se acorda Bursa de excelenta olimpica I/internationala. Bursele de excelenta olimpica I/internationala se acorda din bugetul Ministerului Educatiei si se pastreaza pe toata durata studiilor universitare de licenta, in institutiile de invatamant superior de stat din Romania, daca se mentine performanta, asa cum este stabilita de senatul universitar. Cuantumul minim al bursei de excelenta olimpica I/internationala este stabilit prin ordin al ministrului educatiei.
(9) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia masurilor afirmative prevazute de lege.
(10) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba acces adaptat acestora in totalitatea spatiilor universitare, la asigurarea unui interpret in limbaj mimico-gestual, precum si la conditii adecvate pentru desfasurarea normala a activitatilor academice, sociale, culturale si administrative in cadrul institutiilor de invatamant superior. Normele privind accesibilizarea invatamantului superior pentru persoanele cu dizabilitati se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(11) Statul si institutiile de invatamant superior trebuie sa asigure acces echitabil pentru toti studentii la oportunitati de invatare oferite de programe de mobilitate nationale si internationale si sa intreprinda masuri active impotriva obstacolelor in ceea ce priveste mobilitatea fizica sau virtuala a studentilor in situatii de risc, a celor cu dizabilitati sau a celor netraditionali. Procesul de internationalizare poate fi sustinut si prin includerea in cadrul activitatilor de invatare, predare si cercetare a unor componente care presupun colaborarea in format online.
(12) Institutiile de invatamant superior pot acorda, la randul lor, facilitatile prevazute la alin. (3) , (4) si (7) din bugetul propriu.
Art. 130
(1) Statul roman acorda anual, prin hotarare a Guvernului, un numar de burse si stagii pentru scolarizarea studentilor romani de pretutindeni si pentru studentii straini.
(2) Institutiile de invatamant superior pot acorda burse pentru scolarizarea categoriilor de studenti prevazuti la alin. (1) . Cuantumul bursei este stabilit prin decizie a consiliului de administratie.
(3) Din taxele incasate de institutiile de invatamant superior de stat de la studentii si cursantii straini se vireaza la Ministerul Educatiei un procent de 5% din incasarile in valuta conform unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educatiei. Sumele sunt folosite in beneficiul sistemului national de invatamant.
CAPITOLUL XVII:Conducerea institutiilor de invatamant superior
Art. 131
(1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar si consiliul de administratie, la nivelul institutiei de invatamant superior;
b) consiliul facultatii;
c) consiliul departamentului;
d) consiliul pentru studiile universitare de doctorat;
e) consiliul scolii doctorale.
(2) Functiile de conducere sunt urmatoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul institutiei de invatamant superior;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultatii;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului;
d) director al CSUD, functie asimilata cu cea de prorector;
e) directorul de filiala la nivelul filialei institutiei de invatamant superior, functie asimilata cu cea de prorector;
f) directorul de extensie universitara, la nivelul extensiei universitare, functie asimilata cu cea de director de departament;
g) directorul scolii doctorale, functie asimilata cu cea de director de departament.
(3) Procedura de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul institutiei de invatamant superior, al facultatilor si departamentelor trebuie sa respecte principiul reprezentativitatii pe facultati, departamente, linii, sectii de predare si programe de studii, dupa caz, si se stabileste prin carta universitara.
(4) Functiile de conducere prevazute la alin. (2) reprezinta functii in domeniul didactic, a caror indeplinire nu presupune prerogative de putere publica.
(5) Functiile prevazute la alin. (2) nu sunt functii publice de autoritate, activitatile din domeniul didactic specific care se deruleaza prin intermediul acestora sunt, in principal, urmatoarele:
a) indeplinirea misiunii institutiei de invatamant superior de a genera si de a transfera cunoastere catre societate;
b) organizarea derularii programelor de studii al caror element central este asigurarea calitatii educatiei, in scopul dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a individului si al satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
c) organizarea procesului de obtinere a calificarilor corelate cu nevoile identificate pe piata muncii;
d) gestionarea eficienta a activitatilor de invatamant, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic;
e) realizarea si implementarea de proiecte finantate din surse interne sau externe institutiei de invatamant superior;
f) sprijinirea, in mod adecvat, a membrilor comunitatii universitare;
g) derularea de actiuni privind cooperarea internationala a institutiei de invatamant superior;
h) asigurarea libertatii academice a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si a drepturilor si libertatilor studentilor;
i) respectarea autonomiei universitare, a transparentei deciziilor si activitatilor, a echitatii, eticii si deontologiei universitare;
j) asigurarea si gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese si a legislatiei in vigoare;
k) asigurarea, la nivelul institutiei de invatamant superior, a conditiilor necesare desfasurarii activitatii de cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si transfer tehnologic, prin creatie individuala si colectiva, in domeniul stiintelor, al stiintelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora, in vederea producerii, transmiterii si valorificarii cunoasterii.
(6) La nivelul IOSUD, activitatea de pregatire doctorala este coordonata de CSUD, condus de un director. Functia de director al CSUD se ocupa prin concurs organizat de catre rector, in conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.
(7) Studentii-doctoranzi reprezinta 25% din membrii consiliului si sunt alesi prin votul universal, direct, secret si egal al studentilor-doctoranzi din cadrul IOSUD.
(8) Componenta consiliului scolii doctorale se stabileste prin votul universal, direct si secret al conducatorilor de doctorat, respectiv al studentilor-doctoranzi din scoala doctorala respectiva. Studentii-doctoranzi au cel putin un reprezentant in cadrul consiliului.
(9) La nivelul facultatii, stabilirea structurilor si a functiilor de conducere se face dupa cum urmeaza:
a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre didactice si de cercetare si de minimum 25% studenti. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din departamentele facultatii, iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal, direct si secret de catre studentii facultatii;
b) decanii sunt selectati prin concurs public, organizat de catre rectorul institutiei de invatamant superior la nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul institutiei de invatamant superior sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii in plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimum 2 candidati;
c) dupa numirea decanului de catre rector, acesta isi desemneaza prodecanii;
d) in institutiile de invatamant superior multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice si cercetatorilor din departamentul sectiei sau liniei de studiu intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2) , cu exceptia cazului in care decanul provine de la linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de studiu trebuie sa propuna cel putin 2 candidati.
(10) La nivelul departamentului, directorul de departament si membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare.
(11) In cazul institutiilor de invatamant superior confesionale, alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.
(12) Daca la nivelul institutiei de invatamant superior sunt constituite organisme functionale care exercita atributii intre sedintele consiliului facultatii, senatului universitar sau consiliului de administratie, studentii sunt reprezentanti in aceeasi pondere in cadrul acestor organisme, modalitatea de desemnare a reprezentantilor fiind stabilita prin carta universitara, dar nu mai putin de un membru.
(13) Deciziile si hotararile structurilor de conducere ale institutiei de invatamant superior se publica pe site-ul institutiei de invatamant superior sau al facultatii, dupa caz.
(14) Durata unui mandat pentru membrii in structurile de conducere prevazute la alin. (1) si toate functiile de conducere prevazute la alin. (2) este de 5 ani.
Art. 132
(1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic si de cercetare si din minimum 25% reprezentanti ai studentilor.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice si cercetatori titulari, sunt alesi, fara exceptie in circumscriptii electorale stabilite de senat, prin votul universal direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari din respectivele circumscriptii.
(3) Membrii senatului universitar, avand calitatea de studenti, sunt alesi, fara exceptie, in circumscriptii electorale stabilite prin carta universitara, prin votul universal, direct si secret al studentilor din respectivele circumscriptii.
(4) Fiecare facultate este reprezentata in senatul universitar, pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara.
(5) In institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, instructorii au un reprezentant in senatul universitar, din cota stabilita pentru personalul didactic si de cercetare.
(6) Fiecare institutie de invatamant superior isi stabileste, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor senatului.
(7) In cadrul institutiilor de invatamant superior ai caror salariati sunt organizati in sindicat si acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participa, in calitate de observator, la sedintele senatului universitar.
(8) In cazul institutiilor de invatamant superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabila a liniilor de studiu/sectiilor de predare in limbile minoritatilor nationale in cadrul fiecarei facultati. In acele institutii de invatamant unde, la intrarea in vigoare a prezentei legi, exista facultati pentru fiecare limba de predare, reprezentarea acestora este egala pentru fiecare facultate.
(9) Senatul universitar isi alege, prin vot secret, un presedinte care conduce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raporturile cu rectorul. In caz de indisponibilitate a presedintelui senatului, regulamentele institutiei de invatamant superior prevad o procedura interna de asigurare a interimatului.
(10) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care controleaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prezentate periodic si discutate in senatul universitar si stau la baza hotararilor acestuia.
Art. 133
(1) Rectorul institutiilor de invatamant superior de stat si particulare se desemneaza prin una dintre urmatoarele modalitati:
a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu prezenta lege;
b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice titulare si cercetatorilor titulari din cadrul institutiei de invatamant superior si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.
(2) Cu minimum 3 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului se stabileste modalitatea de desemnare a acestuia, in conformitate cu prevederile alin. (1) , prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice titulare si al cercetatorilor titulari din cadrul institutiei de invatamant superior si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum si al reprezentantilor studentilor din consiliile facultatilor, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecarei facultati.
Art. 134
(1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevazuta de prezentul articol.
(2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recrutare a rectorului formata in proportie de 50% din membri ai institutiei de invatamant superior si in proportie de 50% din personalitati stiintifice si academice din afara institutiei de invatamant superior, din tara si din strainatate. Aceasta comisie este formata din minimum 12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al institutiei de invatamant superior desemnat de catre studentii din senatul universitar, conform cartei universitare, si un reprezentant al sindicatului reprezentativ, in calitate de observator. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza metodologiei prevazute la alin. (2) . Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (2) .
(4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din tara si din strainatate care, pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales, au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
Art. 135
(1) Rectorul, desemnat conform art. 133, este confirmat prin ordin al ministrului educatiei, in termen de 30 de zile de la data selectiei. Dupa emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, inscrisuri, acte financiare/contabile si acte de studii.
(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei numeste prorectorii, pe baza consultarii senatului universitar. In institutiile de invatamant superior multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prorectori este numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice si cercetatorilor apartinand sectiei sau liniei de studiu intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2) , cu exceptia cazului in care rectorul provine de la linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 2 candidati.
(3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei incheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzand criteriile si indicatorii de performanta manageriala, drepturile si obligatiile partilor contractuale.
(4) In cazul exercitarii unei functii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligatia de a se suspenda din functie pe perioada exercitarii respectivei demnitati.
(5) Rectorul confirmat organizeaza concurs public de selectie a decanilor. La concurs pot participa candidatii avizati de consiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Rezultatul concursului este validat de senatul universitar.
(6) Mentinerea in functie a directorului general administrativ si a directorului general adjunct administrativ se face pe baza acordului scris al acestora de sustinere executiva a planului managerial al noului rector.
(7) Consiliul de administratie al institutiilor de invatamant superior de stat este format din rectorul si prorectorii institutiei de invatamant superior, decanii facultatilor, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ si un reprezentant al studentilor. In cadrul institutiilor de invatamant superior unde salariatii sunt organizati in sindicat, un reprezentant al acestuia participa, in calitate de observator, la sedintele consiliului de administratie.
(8) Consiliul de administratie al institutiilor de invatamant superior particulare este numit de catre fondatori.
Art. 136
(1) Rectorul confirmat al institutiei de invatamant superior de stat incheie, anual, un contract institutional cu Ministerul Educatiei.
(2) Rectorul poate fi demis de senatul universitar, in conditiile specificate prin contractul de management si carta universitara.
(3) Ministrul Educatiei poate elibera din functie rectorul, in conditiile prevazute la art. 158 alin. (5) lit. f) .
SECTIUNEA 2:Atributiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administratie, ale decanului si ale directorului de departament
Art. 137
(1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul institutiei de invatamant superior.
(2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele:
a) aproba misiunea institutiei de invatamant superior, la propunerea rectorului;
b) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara;
c) elaboreaza si adopta, in urma dezbaterii cu comunitatea universitara, carta universitara;
d) aproba planul strategic multianual de dezvoltare institutionala si planurile operationale, la propunerea rectorului;
e) aproba, la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare, structura, organizarea si functionarea institutiei de invatamant superior, in conformitate cu prevederile cartei universitare;
f) aproba proiectul de buget la propunerea rectorului;
g) aproba executia bugetara;
h) aproba Codul-cadru de etica si deontologie universitara;
i) aproba procedurile privind asigurarea interna a calitatii;
j) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului, aprobat prin ordin al ministrului educatiei;
k) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea institutiei de invatamant superior, la propunerea rectorului;
l) incheie contractul de management cu rectorul;
m) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate;
n) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administratie;
o) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana;
p) aproba, la propunerea rectorului, sanctionarea personalului cu performante profesionale slabe, in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoare;
q) indeplineste alte atributii, conform cartei universitare.
(3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitara, astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativitatea comunitatii academice.
(4) Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani. Pentru studenti, durata mandatului se reglementeaza prin carta universitara.
(5) Senatul universitar este convocat de presedintele senatului, rector sau la cererea a cel putin o treime dintre membrii senatului universitar. Prin exceptie, pentru probleme studentesti, senatul universitar poate fi convocat la cererea intregului grup al reprezentantilor studentilor membri ai senatului universitar.
Art. 138
(1) Rectorul reprezinta legal institutia de invatamant superior in relatiile cu tertii si realizeaza conducerea executiva a acesteia. Rectorul este ordonatorul de credite al institutiei de invatamant superior. Rectorul are urmatoarele atributii:
a) propune spre aprobare senatului universitar misiunea institutiei de invatamant superior;
b) realizeaza managementul si conducerea operativa a institutiei de invatamant superior;
c) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei;
d) incheie contractul de management cu senatul universitar;
e) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile de functionare ale institutiei de invatamant superior;
f) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportul privind executia bugetara;
g) prezinta senatului universitar, in vederea validarii, cel mai tarziu in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an, raportul prevazut la art. 19;
h) conduce consiliul de administratie;
i) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar, in conformitate cu contractul de management, carta universitara si legislatia in vigoare.
(2) Misiunea institutiei de invatamant superior, mentionata la alin. (1) lit. a) , poate fi:
a) de educatie: presupune organizarea exclusiv a activitatilor de predare, invatare si evaluare si a celor de cercetare conexe proceselor de predare-invatare, evaluarea misiunii institutiei facandu-se dupa criterii si indicatori nationali/internationali, cu relevanta academica locala/regionala;
b) de educatie si cercetare: presupune organizarea activitatilor de predare, invatare si evaluare, precum si de cercetare, evaluarea misiunii institutiei facandu-se dupa criterii si indicatori nationali/internationali, cu relevanta academica regionala/nationala;
c) de educatie si cercetare avansata: presupune organizarea activitatilor de predare, invatare si evaluare, precum si de cercetare, cu impact in dezvoltarea cunoasterii si dezvoltarea economica si tehnologica la nivel national si international, evaluarea misiunii institutiei facandu-se dupa criterii si indicatori internationali, cu relevanta academica nationala/internationala.
(3) In procesele de asigurare a calitatii se va tine cont de diferentierea misiunilor, definita la alin. (2) si asumata de fiecare institutie de invatamant superior.
(4) Rectorul poate delega atributiile de reprezentant legal si ordonator de credite, in conditiile legilor in vigoare.
(5) Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate.
(6) In calculul numarului maxim de mandate prevazut la alin. (5) se iau in considerare si mandatele de 5 ani incomplete, intrerupte in urma demisiei, demiterii sau suspendarii.
Art. 139
Consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior asigura, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin carta universitara, in cazul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare, conducerea operativa a institutiei de invatamant superior si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administratie are urmatoarele atributii:
a) avizeaza si stabileste in termeni operationali bugetul institutional;
b) avizeaza executia bugetara si bilantul anual;
c) propune, in cadrul proiectului de buget, nivelul cheltuielilor de protocol aferente activitatilor curente;
d) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de cercetare;
e) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri catre senatul universitar de lichidare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea institutiei de invatamant superior sau care sunt ineficiente academic si financiar;
f) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de senatul universitar, in institutiile de invatamant superior de stat, precum si de fondatori, in institutiile de invatamant superior particulare;
g) propune senatului universitar strategii ale institutiei de invatamant superior pe termen mediu si lung si politici pe domenii de interes ale institutiei de invatamant superior.
Art. 140
Numarul si durata mandatelor prorectorilor se stabilesc prin carta universitara.
Art. 141
Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii:
a) aproba, la propunerea decanului, structura, organizarea si functionarea facultatii;
b) aproba programele de studii gestionate de facultate;
c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestuia privind starea generala a facultatii, asigurarea calitatii si respectarea eticii si deontologiei universitare la nivelul facultatii;
d) indeplineste alte atributii, stabilite prin carta universitara sau aprobate de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 142
Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind starea facultatii. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotararile rectorului, ale consiliului de administratie si senatului universitar. Atributiile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile cartei universitare si cu legislatia in vigoare.
Art. 143
(1) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operativa a departamentului. Directorul de departament raspunde de elaborarea si implementarea planurilor de invatamant, de statele de functii, de managementul cercetarii si al calitatii si sprijina conducerea institutiei de invatamant superior in activitatea de management financiar al departamentului. In exercitarea acestei functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform cartei universitare.
(2) Selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si incetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea directorului de departament, a directorului consiliului scolii doctorale sau a decanului, conform prevederilor cartei universitare.
Art. 144
(1) Directorul de filiala asigura managementul si coordonarea operativa a filialei, urmarind calitatea si eficienta in activitatile derulate in cadrul acesteia, precum si dezvoltarea ei adecvata strategiei institutiei de invatamant superior, conform regulamentului propriu de organizare si functionare.
(2) Functia de conducere de director de filiala se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei sau o persoana desemnata de catre acesta. Validarea concursului se face de catre senatul universitar, iar numirea pe post, de catre rector.
(3) Organizarea si functionarea filialei se stabilesc prin carta universitara.
(4) Directorul extensiei universitare asigura managementul si coordonarea operativa a extensiei, urmarind calitatea si eficienta in activitatile derulate in cadrul acesteia, precum si dezvoltarea ei adecvata strategiei institutiei de invatamant superior si a facultatii, conform regulamentului propriu de organizare si functionare.
(5) Functia de director de extensie universitara se ocupa prin concurs organizat de catre rectorul universitatii.
Art. 145
Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica, de acordare a burselor, de cazari, de asigurare a calitatii, precum si in alte comisii cu caracter social. In cazul institutiilor de invatamant superior confesionale, comisiile pastorale pot fi formate fara participarea studentilor, conform specificului dogmatic si canonic al cultului fondator.
Art. 146
(1) Functiile de conducere prevazute la art. 131 alin. (2) nu se cumuleaza.
(2) In cazul vacantarii unui post in functiile de conducere se procedeaza la alegeri partiale, in cazul directorului de departament sau al directorului de filiala, sau se organizeaza concurs public, potrivit cartei universitare, in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii.
(3) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevazute la art. 133, stabilita cu ocazia alegerilor generale, se mentine valabila.
(4) Numarul de prodecani din institutiile de invatamant superior se stabileste prin carta universitara.
(5) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin carta universitara a institutiei, potrivit legii. Hotararile senatelor universitare, ale consiliilor de administratie, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Hotararile mentionate se vor publica, dupa caz, pe site-ul institutiei de invatamant superior sau al facultatii respective.
(6) Structura administrativa a institutiei de invatamant superior este condusa de catre un director general administrativ si, dupa caz, de unul sau mai multi directori generali adjuncti administrativi si este organizata pe directii. Postul de director general administrativ, precum si de director general adjunct administrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din comisie face parte, in mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educatiei. Validarea concursului se face de catre senatul universitar, iar numirea pe post se realizeaza de catre rector.
(7) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilor respective, potrivit cartei universitare.
(8) Prin carta universitara, institutia de invatamant superior isi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului socioeconomic si personalitati din mediul academic, cultural si profesional extern.
(9) Nu pot ocupa functiile de conducere prevazute la art. 131 alin. (2) persoanele condamnate penal definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
CAPITOLUL XVIII:Finantarea si patrimoniul institutiilor de invatamant superior de stat
Art. 147
Finantarea cheltuielilor pentru educatie, la nivelul sistemului national de invatamant preuniversitar si superior, cu toate componentele sale, reprezinta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Art. 148
(1) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri publice, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) asumarea dezvoltarii invatamantului superior, ca responsabilitate publica, si a educatiei in general, ca prioritate nationala;
b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul european al invatamantului superior, pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personala in calitate de cetateni ai unei societati democratice bazate pe cunoastere;
c) profesionalizarea resurselor umane, in concordanta cu diversificarea pietei muncii si cu nevoia de anticipare a profesiilor viitorului;
d) dezvoltarea invatamantului superior, a cercetarii stiintifice si a creatiei artistice in institutiile de invatamant superior pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare economica si sociala, precum si integrarea in viata stiintifica internationala.
(2) Invatamantul superior de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, si cu taxa, in conditiile legii. Institutiile de invatamant superior pot acorda din bugetul propriu granturi de scolarizare la toate nivelurile si ciclurile de invatamant.
(3) In invatamantul superior de stat se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, inscrierea la concursuri de admitere, inmatriculare, reinmatriculare, repetarea examenelor, precum si a altor forme de verificare care depasesc prevederile regulamentului de studii. De asemenea se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in regulamentul de studii, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(4) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata si prin contributia altor ministere, pe baza de contract, pentru pregatirea de specialisti in functie de cerintele ministerelor respective, precum si din alte surse, inclusiv din imprumuturi si ajutoare externe.
(5) Autoritatile administratiei publice locale pot finanta, din bugetul propriu, institutiile de invatamant superior de stat.
(6) Institutiile de invatamant superior de stat pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(7) Toate resursele de finantare ale institutiilor de invatamant superior de stat se constituie ca venituri proprii.
(8) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica.
(9) Statul poate sprijini invatamantul superior particular si confesional particular acreditat. Autoritatile publice locale pot oferi stimulente pentru anumite categorii de studenti si absolventi in vederea pregatirii specialistilor pentru piata muncii, potrivit cerintelor locale.
(10) Pentru sumele de bani sau bunurile primite de institutiile de invatamant superior in baza unui legat cu sarcina sau a unei donatii cu sarcina, senatul universitar hotaraste asupra modalitatii de gestionare a acestora, putand constitui plasamente de fonduri, realiza investitii, incheia contracte de vanzare, de schimb sau de inchiriere sau desfasurand orice alta activitate considerata oportuna, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in scopul indeplinirii sarcinilor impuse prin testament sau prin contractul de donatie, utilizate in acord cu misiunea institutiei de invatamant superior.
Art. 149
(1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii si din alte surse, potrivit legii.
(2) Veniturile institutiilor de invatamant superior de stat se compun din:
a) sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, pe baza de contract;
b) venituri alocate de la alte ministere, autoritati sau institutii publice centrale si locale, pe baza de contract;
c) venituri proprii, dobanzi, donatii, dividende, sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice, romane sau straine, si din alte surse inclusiv din imprumuturi si ajutoare externe;
d) alte surse potrivit legii.
(3) Sumele alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, pe baza de contract, conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea CNFIS, dupa caz, cuprind:
a) finantarea de baza;
b) finantarea suplimentara;
c) fonduri alocate pe baza competitionala, pentru dezvoltare institutionala;
d) fonduri pentru granturile doctorale;
e) fonduri pentru situatii speciale;
f) fonduri alocate pentru incluziune, burse si protectia sociala a studentilor;
g) subventii pentru transportul local in comun al studentilor;
h) finantarea obiectivelor si a altor cheltuieli de natura investitiilor;
i) finantarea complementara.
(4) Veniturile proprii sunt utilizate de institutiile de invatamant superior, in conditiile autonomiei universitare si cu respectarea principiului raspunderii publice, in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice, precum si pentru implementarea obiectivelor si activitatilor stabilite prin carta universitara si strategiile proprii.
(5) Finantarea de baza se realizeaza prin intermediul granturilor de studii, calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu si per limba de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii.
(6) Institutiile de invatamant superior de stat pot utiliza sumele din finantarea de baza, intr-un procent de maximum 10% din valoarea acesteia, pentru cheltuieli de investitii, in beneficiul procesului educational, de cercetare, inovare si antreprenoriat, in conformitate cu o metodologie adoptata prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Finantarea de baza si finantarea complementara sunt utilizate pentru activitati desfasurate in cadrul tuturor componentelor organizatorice prevazute la art. 20 alin. (1) .
(8) Finantarea complementara se aloca de catre Ministerul Educatiei si este compusa din:
a) subventii pentru cazare si masa;
b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;
c) fonduri alocate pentru cercetarea stiintifica din institutiile de invatamant superior, inclusiv pentru investitii specifice, pentru institutele de cercetare-dezvoltare si pentru statiunile de cercetare-dezvoltare care functioneaza in structura sau in coordonarea/subordinea institutiilor de invatamant superior;
d) fonduri alocate pentru cluburile sportive universitare;
e) fonduri alocate pentru gradini botanice;
f) fonduri alocate pentru unitatile de invatamant preuniversitar din structura si in subordinea institutiilor de invatamant superior;
g) fonduri alocate pentru unitatile de invatamant preuniversitar - scoli din spital, potrivit legii;
h) fonduri alocate pentru unitatile medicale, inclusiv stomatologice si farmacii universitare din structura si/sau in subordinea institutiilor de invatamant superior.
(9) Fondurile alocate institutiilor pentru finantarea cercetarii stiintifice sunt considerate venituri proprii ale acestora si sunt utilizate conform autonomiei universitare in vederea realizarii obiectivelor cercetarii stiintifice, inclusiv pentru cheltuieli de investitii, in conformitate cu bugetul aprobat.
(10) Finantarea cercetarii stiintifice din institutiile de invatamant superior de stat se compune din:
a) finantarea complementara alocata de Ministerul Educatiei;
b) fonduri obtinute pe baza de competitii organizate de autoritatile publice ale statului;
c) fonduri obtinute din competitiile sau contractele nationale sau internationale;
d) fonduri obtinute din contracte cu mediul privat.
(11) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de Ministerul Educatiei pentru a stimula excelenta institutiilor si a programelor de studii din cadrul institutiilor de invatamant superior de stat. Finantarea suplimentara reprezinta minimum 33% din suma alocata la nivel national institutiilor de invatamant superior de stat ca finantare de baza, pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabilite de Comisia Nationala a Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei prin metodologia de finantare.
(12) Fondul de dezvoltare institutionala se aloca institutiilor de invatamant superior de stat conform unor criterii competitive, bazate pe standarde elaborate de Comisia Nationala a Finantarii Invatamantului Superior. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei si se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(13) Ministerul Educatiei negociaza si semneaza contractele de finantare prevazute la alin. (18) pe baza planurilor strategice multianuale de dezvoltare institutionala.
(14) Planurile strategice multianuale de dezvoltare institutionala sunt elaborate cu consultarea Ministerului Educatiei si asumate de institutiile de invatamant superior de stat acreditate. Planurile strategice multianuale sunt documente publice.
(15) In baza planului strategic multianual prevazut la alin. (13) , institutia de invatamant superior elaboreaza planurile operationale anuale. Planul strategic multianual se elaboreaza tinand cont de:
a) prioritatile statului in domeniul invatamantului superior, al cercetarii, dezvoltarii si inovarii, al educatiei si formarii profesionale si al ocuparii fortei de munca, prevazute de legislatia specifica si documentele de politici publice;
b) domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei;
c) strategiile si documentele adoptate la nivelul Uniunii Europene care vizeaza invatamantul superior;
d) componenta internationala prevazuta la art. 117-120;
e) nevoia de investitii pentru dezvoltarea infrastructurii institutiilor de invatamant superior;
f) nevoile inregistrate pe piata muncii si cererea pentru pregatirea profesionala manifestata de catre absolventii de liceu si de catre angajatori.
(16) Pentru institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala care functioneaza in coordonarea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei sau Serviciului Roman de Informatii, planurile strategice multianuale sunt analizate, dupa caz, si de ministerele sau institutiile de resort.
(17) Ministerul Educatiei monitorizeaza implementarea planului strategic multianual de dezvoltare institutionala.
(18) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza:
a) contract institutional, pentru fondurile prevazute la alin. (3) lit. a) -h) ;
b) contract complementar, pentru finantarea cheltuielilor prevazute la alin. (8) .
(19) Contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educatiei, prin structurile de specialitate si CNFIS.
(20) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor din institutiile de invatamant superior de stat se aloca in functie de numarul de studenti inmatriculati la programele de studii la forma de invatamant cu frecventa, pe locuri fara taxa de studii, pe baza costului standard pentru fondul de burse si protectie sociala.
(21) Valoarea costului standard pentru fondul de burse si protectie sociala in lei/luna/student este echivalentul a 10% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.
(22) Costul standard pentru constituirea fondului de burse si protectie sociala a studentilor se aloca pentru 12 luni, pentru studentii de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studii.
(23) In cazul studentilor inmatriculati in cadrul programelor de studii de licenta din domeniile aferente STIM, costului standard pentru fondul de burse si protectie sociala i se aplica un coeficient de 33%.
(24) Institutiile de invatamant superior pot suplimenta fondul de burse din venituri proprii.
(25) Studentii pot beneficia de:
a) burse de excelenta olimpica I/internationala;
b) burse de performanta;
c) burse de studiu;
d) burse pentru invatamant dual;
e) burse pentru masterat didactic;
f) burse sociale;
g) burse speciale, acordate de institutia de invatamant superior, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar;
h) burse de performanta sportiva.
(26) Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de catre CNFISa se adopta prin ordin al ministrului educatiei si trebuie sa acopere cheltuielile minime de masa si cazare. Bursele sociale se cumuleaza cu alte tipuri de burse, daca studentul indeplineste criteriile pentru ambele categorii de burse, conform criteriilor generale de acordare a burselora stabilite prin ordin al ministrului educatiei.
(27) Criteriile specifice de acordare a burselor se stabilesc prin metodologii proprii fiecarei institutii de invatamant superior.
(28) Rectorii institutiilor de invatamant superior de stat, prin contractul institutional si prin contractul complementar incheiate cu Ministerul Educatiei, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei.
(29) Institutiile de invatamant superior de stat pot aloca fonduri pentru cluburile sportive universitare, activitatile asociatiilor studentesti, pentru institutele nationale de cercetare-dezvoltare, pentru institutele de cercetare-dezvoltare, pentru statiunile didactice si de cercetare-dezvoltare, pentru spitalele, unitatile medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, cabinetele de specialitate, inclusiv stomatologice, si farmaciile universitare, precum si pentru alte entitati aflate in coordonare sau subordonare si pot pune la dispozitia acestora baza materiala a institutiei de invatamant superior, in mod gratuit.
(30) Cluburile sportive universitare, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, institutele de cercetare-dezvoltare, statiunile didactice si de cercetare-dezvoltare, spitalele, unitatile medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si farmaciile universitare, precum si alte entitati aflate in coordonarea sau subordonarea institutiilor de invatamant superior pot aloca fonduri si pot pune baza materiala proprie la dispozitia institutiilor de invatamant, in mod gratuit.
(31) Institutiile de invatamant superior de stat pot prelua in subordinea lor, pe baza hotararii senatului universitar, cluburi sportive, caz in care cluburile sportive devin ordonatori tertiari de credite.
(32) Institutiile de invatamant superior de stat, pe baza hotararii senatului universitar, pot infiinta sau prelua institute nationale de cercetare-dezvoltare, institute de cercetare-dezvoltare, statiuni didactice si statiuni de cercetare, dezvoltare, spitale, unitati medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si farmacii universitare, precum si alte entitati, dupa cum urmeaza:
a) in cadrul acestora, ca structuri fara personalitate juridica;
b) in subordinea sau coordonarea acestora, caz in care institutiile de invatamant superior de stat devin ordonatori secundari de credite, iar structurile preluate devin ordonatori tertiari de credite.
(33) Datele care au stat la baza determinarii finantarii din bugetul de stat a institutiilor de invatamant superior de stat sunt informatii publice, care se publica de CNFIS.
(34) In vederea evaluarii impactului programelor nationale si al politicilor publice, Ministerul Educatiei sustine elaborarea de studii privind impactul acestora din 3 in 3 ani, in vederea adaptarii politicilor si finantarii. Studiile pot fi elaborate, dupa caz, de UEFISCDI, ARACIS, ANC, sau de experti externi care colaboreaza cu aceste institutii. Studiile de impact nu pot fi elaborate de institutiile care au implementat politicile/programele analizate.
(35) Participarea la olimpiade si concursuri internationale, la conferinte, workshopuri, congrese si expozitii, scoli de vara, tabere, precum si deplasarile efectuate in cadrul proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile, ale salariatilor si studentilor din institutiile de invatamant superior, sunt exceptate de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 16/2013, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 150
(1) Ministerul Educatiei poate acorda, anual, burse si stagii de specializare romanilor de pretutindeni care doresc sa studieze in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat din Romania, pe baza metodologiilor aprobate, prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului afacerilor externe, in urma consultarii cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.
(2) Pentru sprijinirea romanilor de pretutindeni, Ministerul Educatiei poate finanta burse pentru stagii de formare profesionala a cadrelor didactice care predau limba romana sau in limba romana in unitati de invatamant sau institutii de invatamant superior din strainatate. Modalitatea de acordare, durata acestora, precum si criteriile de selectie a cadrelor didactice beneficiare se aproba prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului afacerilor externe, in urma consultarii cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.
(3) Ministerul Educatiei poate acorda, anual, burse si stagii de specializare pentru cetatenii straini care doresc sa studieze in cadrul institutiilor de invatamant superior de stat din Romania, astfel:
a) in baza unor acorduri si documente de colaborare bilaterale;
b) in baza ofertei unilaterale a Ministerului Educatiei;
c) la propunerea altor ministere, institutii si organizatii;
d) la propunerea institutiilor de invatamant superior.
(4) Numarul burselor prevazute la alin. (1) -(3) se aproba, anual, prin hotarare a Guvernului privind cifrele de scolarizare.
(5) Conditiile de scolarizare a romanilor de pretutindeni si a cetatenilor straini se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Cuantumul bursei pentru studentii romani de pretutindeni oferite in baza ofertei unilaterale a statului roman este cel putin egal cu cuantumul minim al bursei sociale. Conditiile de finantare a beneficiarilor de burse si stagii de specializare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(7) Institutiile de invatamant superior pot acorda granturi de studii si burse romanilor de pretutindeni si cetatenilor straini, in conformitate cu metodologiile proprii.
Art. 151
(1) Programele de studii de masterat si doctorat in stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si programele de studii comune cu diploma dubla sau multipla, inclusiv doctoratele in cotutela, cu institutii de invatamant superior de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare suplimentara, acordata conform propunerilor CNFIS.
(2) Fondurile ramase la finalul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile proprii raman la dispozitia institutiilor de invatamant superior si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
Art. 152
(1) Institutiile de invatamant superior de stat sau particulare si confesionale particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza in conditiile legii.
(2) Drepturile pe care le au institutiile de invatamant superior asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii.
(3) In patrimoniul institutiilor de invatamant superior pot exista si drepturi de creanta, izvorate din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti.
(4) Institutiile de invatamant superior de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.
(5) Drepturile subiective ale institutiilor de invatamant superior asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii.
(6) Bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietatea institutiilor de invatamant superior de stat, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019, cu modificarile si completarile ulterioare.
(7) Institutiile de invatamant superior, in calitate de titulare ale drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile dobandite, in conditiile legii, isi exercita aceste drepturi conform dispozitiilor dreptului comun, in conditiile prevazute de carta universitara.
(8) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale institutiilor de invatamant superior de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliare prevazute de legislatia speciala in materie.
(9) In cazul desfiintarii unei institutii de invatamant superior de stat, bunurile aflate in proprietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului.
(10) Institutiile de invatamant superior particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditiile legii.
(11) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat se face in cartea funciara, cu scutire de la plata taxelor prevazute de lege.
Art. 153
Bunurile mobile si imobile din proprietatea privata a statului, prevazute la art. 152 alin. (4) , disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de contract, cu renegocierea anuala a contractului, numai in conformitate cu metodologia aprobata prin ordin al ministrului educatiei. Inchirierea se face cu prioritate pentru activitati de invatamant.
CAPITOLUL XIX:Comisiile consultative ale Ministerului Educatiei
Art. 154
(1) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei constituie comisii consultative si registre corespondente de experti, prin ordin al ministrului educatiei. Acestea contribuie la profesionalizarea si eficientizarea activitatii Ministerului Educatiei.
(2) Comisiile nationale de la nivelul Ministerului Educatiei sunt:
a) Comisia Nationala pentru Finantarea Invatamantului Superior, denumita in continuare CNFIS;
b) Comisia Nationala de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumita in continuare CNATDCU, sprijinita in activitatea sa de un registru de experti, constituit prin ordin al ministrului educatiei;
c) Comisia Nationala de Etica a Managementului Universitar, denumita in continuare CNEMU, sprijinita in activitatea sa de un registru de experti, constituit prin ordin al ministrului educatiei;
d) Comisia Nationala de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior, denumita in continuare CNSPIS;
e) Comisia Nationala a Bibliotecilor Universitare, denumita in continuare CNBU.
(3) Membrii comisiilor consultative nationale prevazute la alin. (2) sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei si sunt cadre didactice, avand cel putin functia didactica de conferentiar ori echivalenta obtinuta in strainatate, sau membri ai Academiei Romane si ai unor institutii de cultura. Comisiile nationale prevazute la alin. (2) pot avea in componenta lor si cate un membru al federatiei sindicale reprezentative din invatamantul superior de stat cu cei mai multi membri. CNATDCU si CNEMU au in componenta si cate un reprezentant al studentilor, cu drept de vot. In CNFIS, CNSPIS si CNBU reprezentantul studentilor are statut de observator. Reprezentantii studentilor sunt nominalizati de federatiile nationale studentesti. Criteriile de selectie si numire a membrilor comisiilor nationale prevazute la alin. (2) vizeaza competenta, disponibilitatea asumata de a activa in comisii si absenta sanctiunilor privind incalcarea normelor de etica si deontologie universitara.
(4) Desemnarea membrilor cadre didactice in comisiile consultative nationale prevazute la alin. (2) se face in urma consultarii CNR.
(5) Componenta comisiilor nationale prevazute la alin. (2) va asigura reprezentarea institutiilor de invatamant superior si a tuturor domeniilor de studii fundamentale si ramurilor de stiinta: matematica si stiinte ale naturii; stiinte ingineresti; stiinte biologice si biomedicale; stiinte sociale; stiinte umaniste si arte; stiinta sportului si a educatiei fizice. Misiunea membrilor comisiilor consultative nationale este aceea de a sprijini Ministerul Educatiei in exercitarea atributiilor in interesul intregului sistem de invatamant superior.
(6) Infiintarea, structura, modul de alegere a membrilor si componenta comisiilor prevazute la alin. (2) , precum si regulamentele de organizare si functionare ale acestora se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Comisiile prevazute la alin. (2) beneficiaza de un secretariat tehnic care se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei. In cazul CNATDCU si CNEMU, in secretariatul tehnic este inclus si un consilier juridic, cu atributii specifice exclusiv in acest sens. Bugetele acestor comisii, inclusiv ale registrelor de experti, sunt gestionate prin UEFISCDI si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(8) Membrii comisiilor nationale prevazute la alin. (2) au un mandat de 4 ani.
(9) Activitatea comisiilor nationale prevazute la alin. (2) este coordonata de directia generala care gestioneaza invatamantul superior din cadrul Ministerului Educatiei.
(10) Comisiile nationale constituie registre de experti care au rolul de a oferi puncte de vedere tehnice, in cazurile generate de conflictele de interese ale unora dintre membrii respectivelor comisii. De asemenea, registrele de experti ofera expertiza specifica in cazul in care a fost identificata aceasta nevoie in cadrul comisiilor nationale.
Art. 155
CNFIS are urmatoarele atributii principale:
a) propune metodologia de finantare a institutiilor de invatamant superior si stabileste anual costul mediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii, inclusiv pentru invatamantul superior dual;
b) verifica periodic realizarea proiectelor de dezvoltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre institutiile de invatamant superior;
c) propune Ministerului Educatiei masuri pentru finantarea complementara a institutiilor de invatamant superior, pe baza de proiecte institutionale;
d) prezinta anual Ministerului Educatiei un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public;
e) indeplineste orice alte atributii pentru sprijinirea activitatii Ministerului Educatiei in domeniul sau de competenta.
Art. 156
(1) CNATDCU are urmatoarele atributii principale:
a) propune standardele minimale nationale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferentiar si profesor din invatamantul superior, a atestatului de abilitare, precum si a diplomei de doctor. Aceste standarde se aproba prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea CNATDCU;
b) analizeaza procedura administrativa desfasurata la nivelul institutiei de invatamant superior privind acordarea atestatului de abilitare;
c) analizeaza procedura administrativa desfasurata la nivelul institutiei de invatamant superior privind acordarea diplomei de doctor;
d) verifica, pe baza unei sesizari sau a unui plan de verificare, respectarea standardelor minimale si a procedurii administrative in cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor de conferentiar si profesor din invatamantul superior, precum si a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din institutiile de invatamant superior si a acordarii atestatului de abilitare, finalizate cu cel mult 3 ani inainte de sesizare sau de decizia de efectuare a verificarii;
e) se pronunta asupra contestatiilor formulate impotriva hotararilor comisiilor de etica universitara din cadrul institutiilor de invatamant superior, pentru solutionarea sesizarilor privind abaterile de la normele de etica si deontologie universitara in obtinerea documentelor si titlurilor universitare;
f) propune ministrului educatiei aplicarea uneia sau mai multora dintre masurile prevazute la art. 174;
g) prezinta anual Ministerului Educatiei si face public un raport privind activitatile desfasurate si propunerile de masuri de imbunatatire;
h) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare.
(2) Standardele minimale nationale necesare si obligatorii pentru conferirea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, inclusiv a celor din institutiile de invatamant superior, sunt elaborate de catre Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare al Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii si aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului cercetarii, inovarii si digitalizarii.
Art. 157
(1) Selectia membrilor se realizeaza in baza recomandarilor unui comitet de selectie pentru fiecare comisie de specialitate a CNATDCU, constituit prin ordin al ministrului educatiei din cate 3-5 persoane, inclusiv cu afilieri institutionale in afara Romaniei, la propunerea unor organizatii si/sau organisme reprezentative pentru invatamantul superior si cercetarea stiintifica din Romania.
(2) Institutiile de invatamant superior si Academia Romana pot face propuneri de membri in CNATDCU. Pentru a fi luate in considerare, propunerile trebuie asumate prin completarea unor aplicatii individuale de catre persoanele vizate.
(3) Comitetele de selectie, a caror componenta va fi facuta publica, analizeaza aplicatiile pentru calitatea de membru, incarcate pe platforma brainmap.ro, administrata de UEFISCDI, si inainteaza Ministerului Educatiei lista cuprinzand propunerile pentru componenta structurilor CNATDCU.
(4) Propunerile comitetelor de selectie sunt supuse consultarii publice timp de 30 de zile.
(5) Dupa finalizarea termenului de consultare publica, din listele de propuneri intocmite de catre comitetele de selectie, se numesc membrii consiliului general si ai comisiilor de specialitate ale CNATDCU, prin ordin al ministrului educatiei.
(6) Nu pot face parte din CNATDCU demnitari si membri ai structurilor de conducere ale partidelor politice, la toate nivelurile.
(7) Prin ordin al ministrului educatiei, componenta comisiilor de specialitate si a consiliului CNATDCU poate fi modificata in cazul aparitiei situatiilor de incompatibilitate, al unor demisii sau al absentei pe o perioada mai mare de 6 luni, acordandu-se prioritate nominalizarilor din lista de propuneri din etapa de selectie.
Art. 158
(1) CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educatiei, membrii fiind selectati pe baza unor criterii de competenta.
(2) Ministerul Educatiei selecteaza membrii CNEMU in baza propunerilor primite de la:
a) Consiliul National al Rectorilor - 2 reprezentanti;
b) Ministerul Educatiei - 3 reprezentanti;
c) Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior - un reprezentant;
d) Comisia Nationala pentru Finantarea Invatamantului Superior - un reprezentant;
e) Comisia Nationala de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare - un reprezentant;
f) federatiile nationale ale studentilor - un reprezentant.
(3) Nu pot face parte din CNEMU persoane care au incalcat normele de etica si deontologie universitara, persoane care detin functii de conducere in institutii de invatamant superior, persoane care fac parte din comisii de etica universitara si membrii sau angajatii altor organizatii, institutii sau comisii prevazute la alin. (2) decat cele care au facut nominalizarea pentru functia de membru CNEMU.
(4) CNEMU se pronunta asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar si asupra litigiilor referitoare la incalcarea raspunderii publice.
(5) CNEMU are urmatoarele atributii principale:
a) monitorizeaza punerea in aplicare a politicilor de etica si deontologie universitara la nivelul managementului universitar;
b) realizeaza auditarea comisiilor de etica universitara din institutiile de invatamant superior si prezinta un raport anual privind etica managementului universitar si deontologia universitara la nivelul functiilor de conducere din sistemul de invatamant superior. Acest raport se face public;
c) constata incalcarea de catre o institutie de invatamant superior sau de catre rectorul acesteia a obligatiilor prevazute de prezenta lege si propune ministrului educatiei aplicarea uneia sau mai multora dintre masurile prevazute la art. 174 alin. (5) ;
d) propune Ministerului Educatiei Codul-cadru de etica si deontologie universitara, in vederea initierii de catre Ministerul Educatiei a hotararii Guvernului privind aprobarea acestuia. Codul-cadru de etica si deontologie universitara va contine inclusiv setul de standarde de referinta de etica si deontologie universitara in managementul universitar, care stau, alaturi de normele de aplicare prevazute la lit. e) , la baza analizei si constatarilor realizate de CNEMU cu privire la nerespectarea eticii managementului universitar;
e) propune Ministerului Educatiei norme de aplicare pentru Codul-cadru de etica si deontologie universitara;
f) la sesizarea ministrului educatiei sau a senatului universitar, verifica incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 12 si, in situatia in care persoana in cauza se face vinovata, poate propune revocarea din functia de rector, cu consultarea senatului universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data eliberarii din functie a rectorului, prin ordin al ministrului educatiei, senatul universitar are obligatia sa desemneze un prorector, in calitate de rector interimar, care reprezinta institutia de invatamant superior si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de catre ministrul educatiei. In termen de 3 luni de la eliberarea din functia de rector, senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, si trimite spre confirmare ministrului educatiei dosarul privind confirmarea noului rector;
g) analizeaza si solutioneaza, dupa caz, contestatiile la deciziile comisiilor de etica universitara de la nivelul institutiilor de invatamant superior.
Art. 159
(1) CNSPIS se constituie prin ordin al ministrului educatiei, membrii acesteia fiind selectati pe baza unor criterii de competenta si probitate profesionala.
(2) CNSPIS are ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in raport cu dinamica pietei muncii.
(3) In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, CNSPIS elaboreaza si propune spre aprobare Ministerului Educatiei setul de indicatori. Datele corespunzatoare acestor indicatori sunt publicate anual. CNSPIS analizeaza datele si propune masuri de optimizare a colectarii acestora.
(4) CNSPIS indeplineste orice alte atributii pentru sprijinirea activitatii Ministerului Educatiei in domeniul sau de competenta.
Art. 160
CNBU elaboreaza strategia de dezvoltare, evaluare periodica si coordonare a sistemului de biblioteci din invatamantul superior si propune Ministerului Educatiei strategia pentru accesul la bazele internationale de date si informare electronica.
CAPITOLUL XX:Etica si deontologia universitara
Art. 161
(1) In activitatile didactice si de cercetare universitara, precum si in cele de management este obligatorie respectarea normelor de etica si deontologie universitara.
(2) Normele de etica si deontologie universitara prevazute de prezenta lege sunt completate de:
a) Codul-cadru de etica si deontologie universitara, aprobat prin hotarare a Guvernului;
b) Regulamentul-cadru privind organizarea si functionarea comisiilor de etica universitara, de la nivelul institutiilor de invatamant superior aprobat prin ordin al ministrului educatiei;
c) standarde si linii directoare privind managementul eticii, ca parte a Metodologiei de evaluare externa, a standardelor, a standardelor de referinta si a listei indicatorilor de performanta, aprobata prin hotarare a Guvernului;
d) Codul de etica si deontologie universitara al institutiei de invatamant superior;
e) norme de etica si deontologie profesionala prevazute in alte acte normative aplicabile personalului institutiilor de invatamant superior.
(3) Prevederile alin. (2) sunt obligatorii pentru categoriile de personal prevazute de prezenta lege, precum si pentru alte persoane care au avut sau au calitatea de membri ai comunitatii universitare dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 162
(1) Institutiile de invatamant superior sunt responsabile pentru respectarea normelor de etica si deontologie universitara.
(2) In cadrul institutiilor prevazute la alin. (1) se infiinteaza comisii de etica universitara, in vederea respectarii prevederilor alin. (1) , cu un mandat de 4 ani. Comisia de etica universitara actioneaza independent fata de orice alta structura sau persoana din cadrul institutiei de invatamant superior.
(3) In cadrul comisiei de etica universitara functioneaza o subcomisie dedicata eticii cercetarii. Aceasta urmareste implementarea politicilor de etica in cercetare, in conformitate cu reglementarile eticii cercetarii stiintifice, care trebuie sa acopere urmatoarele aspecte: publicarea si autoratul, respectarea demnitatii participantilor la cercetare, gestionarea datelor de cercetare, colaborarea, conflictele de interese, frauda, asigurarea unor medii eficiente de cercetare, respectiv prevenirea prejudiciului in cercetare si inovare.
(4) Componenta comisiilor de etica universitara este propusa de consiliile de administratie, avizata de senat si aprobata prin decizia rectorului. Componenta membrilor comisiei de etica este de maximum 75% cadre didactice si de cercetare si de minimum 25% studenti. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional, care nu au incalcat normele de etica si deontologie universitara. Din comisiile de etica universitara nu pot face parte persoane care detin functia de rector, presedinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filiala, director de extensie, precum si director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproductie in institutia de invatamant superior. In cazul in care o persoana validata in comisia de etica universitara se afla in aceasta situatie, are la dispozitie 15 zile lucratoare in care sa iasa din situatia de incompatibilitate.
(5) Consiliul de administratie informeaza public comunitatea universitara in momentul in care demareaza procesul de selectie a componentei comisiei de etica universitara. Persoanele interesate sa ocupe o pozitie in aceasta comisie se pot adresa, in scris, rectorului.
(6) Reprezentantii studentilor din comisiile de etica universitara sunt alesi de catre studentii care fac parte din senatul institutiei de invatamant superior.
(7) La sedintele comisiei de etica universitara pot participa diferite persoane in calitate de invitati, printre care si consilierul juridic al institutiei.
Art. 163
Atributiile comisiilor de etica universitara sunt:
a) urmaresc, in cadrul institutiilor, respectarea codurilor de etica si deontologie universitara;
b) asigura ducerea la indeplinire a ordinelor ministrului educatiei pentru respectarea cadrului legal in domeniul eticii si deontologiei universitare;
c) analizeaza si solutioneaza abaterile de la normele de etica si deontologie universitara, pe baza sesizarilor sau prin autosesizare;
d) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara, prin propuneri adresate senatului universitar pentru adoptare si includere in carta universitara;
e) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii normelor de etica si deontologie universitara, care se prezinta rectorului si senatului universitar si constituie un document public;
f) realizeaza activitati de prevenire cu privire la incalcarea normelor de etica si deontologie universitara;
g) monitorizeaza desfasurarea cursurilor de etica si integritate academica;
h) propun spre adoptare senatului universitar regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de etica;
i) colaboreaza cu comisiile consultative de la nivel national;
j) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform cartei universitare.
Art. 164
Hotararile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridic al institutiei de invatamant superior. Raspunderea juridica pentru hotararile si activitatea comisiei de etica universitara revine institutiei de invatamant superior.
Art. 165
(1) Regulamentul-cadru de organizare si functionare a comisiilor de etica universitara se aproba prin ordin al ministrului educatiei, dupa consultarea CNEMU.
(2) In baza regulamentului prevazut la alin. (1) , comisiile de etica universitara elaboreaza regulamentele de organizare si functionare proprii, care se aproba prin hotararea senatului universitar, conform prevederilor prezentei legi. La elaborarea normelor referitoare la etica si deontologie universitara, precum si in derularea efectiva a activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare se vor respecta si reglementarile internationale la care Romania este parte.
Art. 166
(1) Normele de etica si deontologie universitara prevazute la art. 167 sunt explicitate prin Codul-cadru de etica si deontologie universitara prevazut la art. 161 alin. (2) lit. a) si pot fi completate prin codurile de etica si deontologie universitara, parte din carta universitara, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Persoanele care au avut sau care au calitatea de membru al comunitatii universitare si au savarsit abateri conform art. 168 dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi raspund civil, administrativ, profesional sau disciplinar, dupa caz.
SECTIUNEA 2:Abaterile de la normele de etica si deontologie universitara
Art. 167
Normele de etica si deontologie universitara includ:
a) norme de etica si deontologie in activitatea didactica si de cercetare universitara;
b) norme de etica si deontologie in activitatea de comunicare, publicare, diseminare si popularizare stiintifica;
c) norme de etica si deontologie in exercitarea atributiilor aferente functiilor de conducere;
d) norme de etica si deontologie privind respectarea fiintei si demnitatii umane;
e) norme de etica specifice principiilor canonice si dogmatice ale cultului respectiv, care nu contravin normelor prevazute la lit. a) -d) .
Art. 168
(1) Abaterile de la normele de etica si deontologie in activitatea didactica si de cercetare universitara includ:
a) confectionarea de rezultate sau date si prezentarea lor ca date experimentale, ca date obtinute prin calcule sau simulari numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obtinute prin calcule analitice ori rationamente deductive;
b) falsificarea de date experimentale, de date obtinute prin calcule sau simulari numerice pe calculator ori de date sau rezultate obtinute prin calcule analitice ori rationamente deductive;
c) ingreunarea deliberata, impiedicarea sau sabotarea activitatii didactice sau de cercetare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificata a accesului la spatiile destinate cercetarii universitare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor in format electronic, a substantelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activitatilor didactice sau de cercetare;
d) incalcarea regimului juridic al conflictului de interese si al incompatibilitatilor prevazut la art. 170 si nedezvaluirea situatiilor de conflicte de interese sau incompatibilitati in activitatea de evaluare;
e) nerespectarea confidentialitatii in evaluare;
f) discriminarea, in cadrul evaluarilor, pe criterii prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) fraudarea evaluarii;
h) plagiatul;
i) nerespectarea prevederilor si procedurilor legale care privesc etica si deontologia universitara prevazute in prezenta lege si in codurile de etica si deontologie universitara, care fac parte din carta universitara, dupa caz, inclusiv nepunerea in aplicare a sanctiunilor stabilite de catre comisiile de etica universitara, de CNATDCU sau CNEMU;
j) nerespectarea specificului dogmatic si canonic al cultului fondator, in cazul invatamantului confesional.
(2) Abaterile de la normele de etica si deontologie in activitatea de comunicare, publicare, diseminare si popularizare stiintifica includ:
a) includerea in lista de autori a unei publicatii stiintifice a unei persoane fara acordul acesteia;
b) publicarea sau diseminarea neautorizata de catre autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori metode stiintifice nepublicate;
c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare, in dosarele de candidatura pentru abilitare, pentru posturi didactice sau de cercetare.
(3) Abaterile de la normele de etica si deontologie in exercitarea atributiilor aferente functiilor de conducere includ:
a) incalcarea regimului juridic al raspunderii publice;
b) utilizarea abuziva a functiei pentru a obtine calitatea de autor sau coautor al publicatiilor persoanelor din subordine;
c) abuzul de autoritate pentru a obtine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;
d) abuzul de autoritate pentru a obtine calitatea de autor sau coautor al publicatiilor persoanelor din subordine ori pentru a obtine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soti, afini ori rude pana la gradul al III-lea inclusiv;
e) obstructionarea activitatii unei comisii de etica universitara sau a unei comisii de analiza in cursul cercetarii unor abateri de la etica si deontologia universitara;
f) nerespectarea prevederilor si procedurilor legale care privesc etica si deontologia universitara prevazute in prezenta lege si in codurile de etica si deontologie universitara, care fac parte din carta universitara, dupa caz, inclusiv nepunerea in aplicare a sanctiunilor stabilite de catre comisiile de etica universitara, de CNATDCU sau CNEMU.
(4) Abaterile de la normele de etica si deontologie privind respectarea fiintei si demnitatii umane sunt urmatoarele si se pot completa prin codurile de etica si deontologie universitara, care fac parte din carta universitara si includ:
a) abaterile care lezeaza ocrotirea drepturilor beneficiarilor directi ai dreptului la educatie;
b) abaterile care stirbesc demnitatea beneficiarilor directi ai dreptului la educatie si a prestigiului profesiei;
c) abaterile care lezeaza recunoasterea profesiei, a responsabilitatii si a increderii conferite de societate, precum si a obligatiilor interne ce deriva din aceasta incredere.
Art. 169
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) coautor al unei publicatii - orice persoana nominalizata in lista de autori a unei publicatii stiintifice;
b) confectionarea de rezultate sau date - raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei activitati de cercetare-dezvoltare;
c) falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectiva sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea reprezentarilor sau a ilustratiilor, alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obtine datele dorite, fara a raporta alterarile efectuate, in scopul denaturarii adevarului stiintific;
d) plagiatul - prezentarea drept creatie sau contributie stiintifica pretins personala intr-o opera scrisa, inclusiv in format electronic, a unor texte, idei, demonstratii, date, teorii, rezultate sau metode stiintifice preluate din opere scrise, inclusiv in format electronic, ale altor autori, fara a mentiona acest lucru si fara a face trimitere la sursele originale;
e) autoplagiatul - republicarea unor parti substantiale din propriile publicatii anterioare, inclusiv traduceri, fara a indica in mod corespunzator sau a cita originalul.
Art. 170
(1) In sensul prezentei legi reprezinta conflict de interese urmatoarele situatii:
a) ocuparea concomitenta de functii de catre persoanele care se afla in relatie de soti, afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv, astfel incat fiecare sa se afle fata de celalalt intr-o pozitie directa de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi institutie de invatamant superior;
b) participarea in calitate de membru in comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs, in situatia in care decizia afecteaza sotii, rudele sau afinii pana la gradul al III-lea inclusiv;
c) participarea in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, a persoanelor care au calitatea de sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al III-lea inclusiv;
d) participarea unei persoane, care are calitatea de membru in comisii ale Ministerului Educatiei, la analizarea unei situatii care are legatura cu institutia din care face parte ca membru al comunitatii universitare.
(2) In cazul existentei unui conflict de interese, cadrul didactic sau de cercetare este obligat sa inceteze realizarea oricarei activitati prevazute la alin. (1) lit. a) -c) si sa il informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a activitatilor specifice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) , la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct cadrul didactic sau de cercetare in cauza, se desemneaza alta persoana, care are aceeasi pregatire si nivel de experienta.
(4) In cazul existentei unui conflict de interese prevazut la alin. (1) lit. d) , persoana in cauza este obligata sa se abtina in a lua parte la luarea deciziilor comisiei privind speta vizata de conflictul de interese.
(5) In sensul prezentei legi, reprezinta incompatibilitate urmatoarele situatii:
a) situatia in care o persoana detine sau exercita in cumul functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau director de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare sau microproductie, director de filiala/extensie universitara sau functia de presedinte al senatului universitar si o functie de conducere prevazuta la art. 131 alin. (2) ;
b) situatia in care o persoana detine sau exercita una dintre functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau director de filiala/extensie universitara si este numita sau aleasa in functia de ministru, secretar de stat, primar, viceprimar sau de presedinte al consiliului judetean;
c) situatia in care un ordonator de credite din cadrul unei institutii de invatamant superior detine sau exercita, in paralel, o alta functie in calitate de ordonator de credite al unei institutii publice centrale sau locale;
d) situatia in care o persoana detine in cumul calitatea de membru in consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior de stat si calitatea de asociat sau actionar la o societate comerciala infiintata de institutia de invatamant superior de stat in conditiile art. 16 alin. (1) .
(6) Persoanele aflate in situatia de incompatibilitate prevazuta la alin. (5) au la dispozitie 15 zile pentru eliminarea situatiei de incompatibilitate, inclusiv prin suspendarea din una dintre functii.
SECTIUNEA 3:Sanctiuni pentru incalcarea normelor de etica si deontologie universitara
Art. 171
(1) Incalcarile art. 168 se verifica de comisiile de etica universitara.
(2) Orice persoana poate sesiza comisia de etica universitara din institutia de invatamant superior cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica si deontologia universitara. Sesizarea se face in scris sau online si se inregistreaza la registratura institutiei de invatamant.
(3) Toate sesizarile primite de comisia de etica universitara, de la nivelul institutiei de invatamant superior, sunt inregistrate, indiferent daca acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numarul de inregistrare va fi transmis catre petenti, la adresa de contact mentionata.
(4) Orice sesizare primita de comisia de etica universitara va fi supusa unui control al admisibilitatii, in conformitate cu prevederile Codului de etica si deontologie universitara. Toate sesizarile cuprind in mod obligatoriu o motivare argumentata privind nerespectarea normelor de etica si deontologie profesionala, cu exemple concrete si cu indicarea considerentelor justificative si a surselor de documentare. Alte conditii de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etica si deontologie profesionala. In cazul in care sesizarea nu indeplineste criteriile de admisibilitate, comisia de etica adopta o hotarare de respingere ca inadmisibila a sesizarii.
(5) Comisia de etica universitara, de la nivelul institutiei de invatamant superior, pastreaza confidentiala identitatea autorului sesizarii.
(6) In cadrul procedurii de cercetare prevazute la alin. (2) , persoana cercetata va fi convocata in scris de catre presedintele comisiei de etica universitara, precizandu-se obiectul, locul, data si ora intrevederii. Neprezentarea persoanei cercetate la convocarea facuta, fara un motiv obiectiv, comunicat in scris, da dreptul comisiei de etica universitara sa continue cercetarea in vederea solutionarii sesizarii.
(7) Membrii comisiei de etica universitara au obligatia sa analizeze cu obiectivitate, in mod impartial, faptele sesizate. Este interzisa exprimarea in spatiul universitar sau in afara lui a oricarei opinii anterior rezolutiei finale de stabilire a existentei abaterii, cu privire la vinovatia persoanei cercetate.
(8) Comisiile de etica universitara analizeaza sesizarile cu privire la plagiat, tinand cont de conditiile de legalitate in vigoare la momentul redactarii tezei de doctorat care a stat la baza emiterii si acordarii titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor, fara a putea reevalua fondul stiintific al tezei de doctorat.
(9) Procedura de verificare se finalizeaza cu adoptarea unei hotarari de admitere sau respingere care vizeaza fondul sesizarii, motivata in fapt si in drept.
(10) Hotararea comisiei de etica universitara reprezinta un act administrativ si trebuie sa cuprinda explicit in textul acesteia faptele care au condus la sanctionarea persoanei vizate, temeiul legal, respectiv considerentele pentru care comisia de etica universitara a inlaturat argumentele formulate de autorul sesizarii.
Art. 172
(1) In baza hotararilor comisiilor de etica universitara, institutiile de invatamant superior aplica sanctiuni personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, inclusiv cu functie de conducere.
(2) Sanctiunile sunt puse in aplicare prin decizia rectorului.
(3) Tipurile de sanctiuni prevazute pentru incalcarea normelor de etica si deontologie universitara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin incalcarea normelor de etica si deontologie universitara;
c) destituirea din functia de conducere;
d) interzicerea, pentru o perioada determinata, a accesului la finantare din fonduri publice competitive;
e) suspendarea, pe o perioada determinata de timp intre un an si 5 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii superioare ori a unei functii de conducere sau ca membru in comisii de concurs;
f) destituirea din functia didactica sau de cercetare.
(4) Comisiile de etica universitara, de la nivelul institutiilor de invatamant superior, cerceteaza existenta abaterilor de la normele de etica si deontologie universitara si se pronunta in termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizarii, prin hotarare motivata in baza unui raport, care se comunica persoanei cercetate si persoanei care a formulat sesizarea. Deciziile comisiilor de etica se publica pe site-ul institutiei in cadrul careia functioneaza comisia de etica.
(5) In termen de 30 de zile de la comunicare, hotararea de admitere sau de respingere prevazuta la art. 171 alin. (9) poate fi contestata la CNATDCU, CNEMU sau Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, dupa caz. CNATDCU sau CNEMU, dupa caz, se pronunta prin decizie motivata in termen de 45 de zile calendaristice, care se comunica institutiei de invatamant superior, comisiei de etica universitara. Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii se pronunta in conformitate cu prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) In situatia in care decizia CNATDCU sau CNEMU, dupa caz, este diferita de cea a comisiilor de etica de la nivelul institutiilor de invatamant superior, aceasta va fi pusa in aplicare de institutia de invatamant superior in termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Nepunerea in aplicare a deciziilor CNATDCU sau CNEMU, dupa caz, reprezinta o incalcare a raspunderii publice, sanctionata conform art. 174 alin. (5) . Decizia finala se comunica persoanei cercetate si persoanei care a formulat sesizarea de catre CNATDCU sau CNEMU, dupa caz, in termen de 10 zile calendaristice de la emiterea deciziei. Dreptul de a se adresa instantei judecatoresti este garantat.
(7) In situatia in care hotararea comisiei de etica universitara nu este contestata in termenul prevazut la alin. (5) , aceasta devine obligatoriu de indeplinit pentru persoana cercetata si pentru institutia de invatamant superior. In termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva si obligatorie a hotararii comisiei de etica universitara, aceasta este pusa in aplicare la nivelul institutiei de invatamant superior, cu avizul prevazut la art. 164. Acest lucru se comunica partilor implicate.
(8) In situatia in care comisia de etica universitara constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat si hotararea nu a fost contestata in termenul prevazut la alin. (5) sau in situatia in care CNATDCU constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulata o actiune conform alin. (6) in termen de 10 zile de la data comunicarii deciziei CNATDCU, aceasta este comunicata rectorului care, in termen de maximum 30 de zile, are obligatia de a formula actiune in contencios administrativ, in vederea anularii diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de institutia de invatamant superior, daca diploma de doctor a intrat in circuitul civil si a nascut drepturi subiective garantate de lege. In situatia in care rectorul nu initiaza actiunea de anulare a diplomei de doctor, Ministerul Educatiei formuleaza propria actiune in contencios administrativ, in vederea anularii diplomei de doctor si sesizeaza CNEMU.
(9) In situatia in care comisia de etica universitara constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat si hotararea nu a fost contestata in termenul prevazut la alin. (5) sau in situatia in care CNATDCU constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulata o actiune conform alin. (6) in termen de 10 zile de la data comunicarii deciziei CNATDCU, aceasta este comunicata ministrului educatiei, daca titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministerul Educatiei, in termen de maximum 30 de zile, formuleaza actiune in contencios administrativ, in vederea anularii ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, daca ordinul a intrat in circuitul civil si a nascut drepturi subiective garantate de lege.
(10) In situatia in care comisia de etica universitara constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat si hotararea nu a fost contestata in termenul prevazut la alin. (5) sau in situatia in care CNATDCU constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulata o actiune conform alin. (6) in termen de 10 zile de la data comunicarii deciziei CNATDCU, aceasta este comunicata rectorului, care, in termen de maximum 30 de zile, dispune revocarea diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de institutia de invatamant superior, daca diploma de doctor nu a intrat in circuitul civil si nu a nascut drepturi subiective garantate de lege.
(11) In situatia in care comisia de etica universitara constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat si hotararea nu a fost contestata in termenul prevazut la alin. (5) sau in situatia in care CNATDCU constata existenta plagiatului in cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulata o actiune conform alin. (6) , aceasta este comunicata ministrului educatiei, daca titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministrul educatiei, in termen de maximum 30 de zile, dispune revocarea ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, daca nu a intrat in circuitul civil si nu a nascut drepturi subiective garantate de lege.
(12) In cazul revocarii sau anularii diplomei de doctor, in termen de 30 de zile, institutia de invatamant superior face modificarile in platforma RUNIDAS si in platforma de administrare a tezelor de doctorat gestionata de UEFISCDI.
(13) In cazul in care CNEMU constata nerespectarea de catre institutia de invatamant superior a obligatiilor prevazute de prezenta lege, Ministerul Educatiei sesizeaza senatul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii. Daca in termen de 3 luni de la data sesizarii senatului universitar institutia de invatamant superior nu a pus in aplicare decizia CNEMU, Ministerul Educatiei poate aplica, in functie de gravitatea faptei, in baza unui raport al corpului de control al ministrului educatiei, una dintre masurile prevazute la art. 174 alin. (5) .
(14) Ministerul Educatiei sau orice persoana fizica sau juridica poate sesiza CNEMU in legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 12. In urma primirii unei astfel de sesizari, CNEMU are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde sesizarii in termen de maximum 3 luni.
(15) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a obligatiilor prevazute la art. 12 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice, precum si respectarea de catre acestea, respectiv CNEMU a obligatiilor prevazute la art. 171-173 constituie un interes legitim public pentru orice persoana fizica sau juridica romana. Nerespectarea acestor obligatii poate fi atacata in contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridica romana, potrivit legii.
Art. 173
Procedurile de verificare si analiza, precum si toate sesizarile si actiunile formulate conform prezentei sectiuni sunt supuse termenelor limitative, de decadere sau de prescriptie prevazute de prezenta lege si de legislatia aplicabila in materie.
Art. 174
(1) In baza hotararilor comisiilor de etica universitare, institutiile de invatamant superior aplica sanctiuni studentilor, studentilor-doctoranzi, cercetatorilor postdoctoranzi sau altor categorii de cursanti.
b) anularea rezultatelor evaluarilor;
c) exmatricularea;
d) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara al institutiei de invatamant superior.
(4) In cazul nerespectarii de catre institutia de invatamant a standardelor minimale nationale stabilite potrivit art. 156 alin. (1) lit. a) , a procedurilor administrative prevazute la art. 69 si 71 sau a normelor de etica si deontologie universitara in obtinerea documentelor si titlurilor universitare, Ministerul Educatiei, pe baza unui raport intocmit de CNATDCU, poate lua una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
a) atentionarea publica a institutiei de invatamant superior cu privire la aspectele constatate;
b) sesizarea instantei competente in vederea anularii rezultatelor concursului, respectiv a anularii atestatului de abilitare;
c) sesizarea comisiei de etica universitara in vederea analizarii modului in care si-au indeplinit obligatiile legale angajatii institutiei de invatamant, inclusiv referenti sau conducatori de doctorat care au coordonat elaborarea de teze de doctorat dovedite a fi plagiate, personalul implicat in organizarea concursurilor din institutia de invatamant superior sau a procedurii de acordare a atestatului de abilitare;
d) suspendarea dreptului institutiei de invatamant superior de a organiza sustineri de teze de abilitare pe o perioada de la unu la 3 ani;
e) suspendarea dreptului institutiei de invatamant superior de a organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de conferentiar si profesor universitar pe o perioada de la unu la 3 ani;
f) retragerea acreditarii domeniului din cadrul IOSUD, ceea ce implica retragerea dreptului IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi in domeniul respectiv;
g) retragerea autorizatiei de functionare provizorie a institutiei de invatamant superior.
(5) In cazul nerespectarii prevederilor prezentei legi, precum si a normelor de etica si deontologie universitara de catre institutia de invatamant superior, Ministerul Educatiei, dupa parcurgerea tuturor etapelor prevazute la art. 172 alin. (13) , poate lua una dintre urmatoarele masuri, gradual, in functie de gravitatea faptelor:
a) monitorizarea pe o perioada cuprinsa intre 3 luni si un an a institutiei de invatamant superior, in conformitate cu prevederile ordinului ministrului educatiei privind constituirea comisiei de monitorizare. Din comisia de monitorizare vor face parte cel putin cate un reprezentant al ARACIS si al CNEMU;
b) dizolvarea structurilor de conducere responsabile, respectiv consiliul departamentului, consiliul facultatii ori CSUD, sau eliberarea din functie a rectorului dupa consultarea senatului universitar;
c) solicita ARACIS desfasurarea unei proceduri de evaluare externa a calitatii cu privire la respectarea standardelor si indicatorilor de performanta;
d) propune Guvernului initierea unui proiect de hotarare sau lege, dupa caz, de reorganizare sau desfiintare a institutiei de invatamant superior in cauza.
CAPITOLUL XXI:Raspunderea disciplinara a personalului didactic si de cercetare, a personalului didactic si de cercetare auxiliar, precum si a personalului de conducere din invatamantul superior
Art. 175
(1) Personalul didactic si de cercetare, personalul didactic si de cercetare auxiliar, precum si cel de conducere din invatamantul superior poate fi cercetat disciplinar.
(2) Cercetarea disciplinara se poate realiza pentru incalcarea urmatoarelor obligatii:
a) obligatia de a respecta prevederile contractului de munca, respectiv de a realiza norma de munca si de a indeplini atributiile stabilite conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta normele prevazute in regulamentele institutiei de invatamant superior, in masura in care acestea nu se incadreaza in dispozitiile art. 168;
c) alte obligatii prevazute in legislatia cu privire la relatiile de munca.
(3) Normele de conduita sunt stabilite in carta universitara, fara a aduce atingere dreptului la opinie, libertatii de exprimare si libertatii academice.
(4) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica sunt urmatoarele:
b) diminuarea cu pana la 20% a salariului de baza pe o durata de cel mult 2 ani;
c) suspendarea, pentru o perioada determinata de timp, dar nu mai mult de 5 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei functii de conducere sau de exercitare a calitatii de membru in comisii de doctorat, de masterat sau de licenta;
d) destituirea din functia de conducere din invatamant;
e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art. 176
(1) In institutiile de invatamant superior, propunerea de sanctionare disciplinara se face de catre directorul de departament sau de catre conducatorul unitatii de cercetare, de proiectare sau de microproductie, de decan, de directorul general administrativ ori de rector sau de cel putin 1/3 din numarul total al membrilor departamentului, consiliului facultatii sau senatului universitar, dupa caz. Acestia actioneaza in urma unei sesizari primite sau se autosesizeaza, in cazul unei abateri constatate direct.
(2) Sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 175 alin. (4) lit. a) se stabileste de consiliul facultatii. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 175 alin. (4) lit. b) si c) se stabilesc de consiliul de administratie, iar sanctiunile disciplinare prevazute la art. 175 alin. (4) lit. d) si e) se stabilesc de senatele universitare.
(3) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre rector.
(4) In institutiile de invatamant superior, sanctiunile se comunica, in scris, personalului vizat de compartimentul de resurse umane al institutiei.
Art. 177
(1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate, audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare.
(2) Pentru cercetarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul didactic si de cercetare se constituie comisii de analiza formate din 3-5 membri, cadre didactice sau de cercetare care au functia didactica/de cercetare cel putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant al organizatiei sindicale, dupa caz.
(3) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite, dupa caz, de:
a) rector, cu aprobarea consiliului de administratie;
b) Ministerul Educatiei, pentru rectorul institutiei de invatamant superior, pentru directorii bibliotecilor centrale universitare si pentru rezolvarea contestatiilor privind deciziile senatelor universitare si ale conducerii bibliotecilor centrale universitare;
c) directorul general, in cazul bibliotecilor centrale universitare.
(4) Pentru cercetarea abaterilor disciplinare savarsite de personalul didactic auxiliar si personalul administrativ se constituie comisii de analiza formate din 3-5 membri si un reprezentant al organizatiei sindicale, dupa caz. Comisiile de analiza sunt numite de consiliul de administratie.
Art. 178
(1) Orice persoana poate sesiza institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Sesizarea se face in scris si se inregistreaza la registratura institutiei de invatamant.
(2) Dreptul persoanelor sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat.
Art. 179
In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a mai savarsit abateri disciplinare in cursul unui an de la aplicarea sanctiunii, autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate dispune radierea sanctiunii, facandu-se mentiunea corespunzatoare in dosarul de personal al celui in cauza.
TITLUL II:Invatarea pe tot parcursul vietii
Art. 180
(1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al programelor de invatare pe tot parcursul vietii, organizate in institutiile de invatamant superior si pentru nivelurile de calificare 5-8.
(2) Invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta totalitatea activitatilor de invatare realizate de fiecare persoana in orice etapa a vietii in contexte formale, nonformale si informale, avand ca rezultat o imbunatatire sau o actualizare a cunostintelor, a abilitatilor si aptitudinilor, a competentelor si a atitudinilor sau participarea in societate dintr-o perspectiva personala, civica, sociala sau legata de ocuparea fortei de munca, inclusiv prin asigurarea unor servicii de consiliere si orientare in cariera.
(3) Invatarea pe tot parcursul vietii, in sensul prezentei legi, cuprinde invatamantul superior, educatia si formarea profesionala, educatia adultilor, activitatile pentru tineret si alte tipuri de invatare din afara contextelor formale de educatie si formare.
(4) In invatamantul superior, invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde:
a) formarea initiala realizata prin programele de studii universitare, organizate pe cele patru cicluri de studii, de nivel 6-8;
b) formarea continua, prin programele de studii postuniversitare;
c) programe de formare profesionala a adultilor, de nivel 5;
d) recunoasterea competentelor dobandite in contexte nonformale si informale;
e) servicii de consiliere si orientare in cariera;
f) activitati pentru tineret.
(5) Invatarea pe tot parcursul vietii, in invatamantul superior, se realizeaza, de regula, in contexte formale. Institutiile de invatamant superior pot realiza activitati de invatare pe tot parcursul vietii si in contexte nonformale, in cadrul carora promoveaza cooperarea transsectoriala si asigura parcursuri de invatare flexibile. Prin cooperare transsectoriala se intelege colaborarea intre organisme din sectorul public, astfel cum sunt prevazute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau din sectorul privat cu atributii in domenii diferite, in vederea solutionarii unor provocari comune, astfel incat expertiza, resursele si perspectivele lor sa poata fi integrate in solutionarea problemelor complexe.
(6) Educatia adultilor, ca o componenta a invatarii pe tot parcursul vietii, reprezinta orice forma de invatamant nonprofesional, dupa etapa de educatie initiala, indiferent daca aceasta are un caracter formal, nonformal sau informal.
(7) In invatamantul superior, in cadrul invatarii pe tot parcursul vietii, se organizeaza, in conditiile legii, centre de recunoastere si certificare a competentelor dobandite de tineri si adulti, in contexte nonformale si informale.
(8) Aplicarea altor dispozitii legale din domeniul invatamantului superior care fac referire la sintagma "educatia permanenta" din domeniul invatamantului superior se va realiza tinand cont de prevederile cu privire la invatarea pe tot parcursul vietii, in conformitate cu alin. (1) .
Art. 181
(1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot parcursul vietii vizeaza dezvoltarea completa a persoanei, imbunatatirea capacitatii de a se integra sau reintegra in piata muncii, respectiv dezvoltarea durabila a societatii.
(2) Invatarea pe tot parcursul vietii este centrata pe formarea si dezvoltarea competentelor. Acestea pot fi:
a) competentele-cheie definite prin Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competentele-cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii (2018/C 189/01) ;
b) competente profesionale specifice unui domeniu de activitate sau unei calificari;
c) competente transversale, considerate in mod obisnuit ca nefiind legate in mod specific de un anumit loc de munca, sarcina, disciplina academica sau domeniu de cunoastere, ci ca fiind abilitati care pot fi utilizate intr-o mare varietate de situatii si medii de lucru, inclusiv cele regasite in portalul european ESCO.
Art. 182
(1) Invatarea realizata in contexte formale are un caracter intentional si se desfasoara intr-un cadru organizat, structurat, coerent si prestabilit anterior debutului procesului, dedicat in mod specific invatarii. Acesta cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
a) curriculum si obiective educationale explicit formulate;
b) derularea invatarii intr-o institutie de invatamant superior sau in alta organizatie furnizoare de educatie definita in prezenta lege;
c) inmatricularea cursantilor intr-o institutie prevazuta la lit. b) care este autorizata sa functioneze provizoriu sau acreditata potrivit legii;
d) evaluarea si certificarea rezultatelor invatarii dobandite prin documente oficiale, reglementate potrivit legislatiei in vigoare.
(2) Invatarea realizata in contexte nonformale are un caracter intentional si se desfasoara in afara sistemului formal de educatie si formare, prin intermediul unor activitati planificate si in cadrul carora exista o forma de sustinere a procesului de invatare, in baza urmatoarelor caracteristici:
a) se realizeaza cu participare voluntara;
b) include o forma de suport de curs pentru participanti;
c) se poate desfasura pe baza unui curriculum si a unor obiective educationale.
(3) Invatarea in context informal poate avea sau nu un caracter intentional si rezulta din activitatile si experientele zilnice ale unei persoane, nefiind organizata sau structurata in ceea ce priveste obiectivele, durata sau sprijinul acordat procesului, fiind dobandite rezultate ale invatarii. Acestea pot fi luate in considerare in contextul masurilor de validare care pot identifica, documenta, evalua si/sau certifica rezultatele invatarii unei persoane.
(4) Certificarea rezultatelor invatarii si a competentelor dobandite in contexte nonformale si informale se poate realiza de organisme abilitate in acest sens, inclusiv institutii de invatamant superior, conform legii. In cazul acestor tipuri de invatare, certificarea nu se realizeaza in mod automat.
Art. 183
(1) Invatarea formala se realizeaza in institutii de invatamant superior/organizatii furnizoare de educatie, in urma parcurgerii procesului de acreditare conform legii.
(2) Invatarea in contexte nonformale se realizeaza la locul de munca, in institutii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultura, centre de tineret, cluburi sportive si asociatii sportive universitare, precum si prin asociatii profesionale, culturale, sindicate si organizatii neguvernamentale.
(3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea in contexte informale pot fi institutiile si organizatiile prevazute la alin. (1) si (2) . Invatarea informala este, de regula, neintentionata si se realizeaza in timpul desfasurarii activitatilor curente in familie, la locul de munca, in comunitate si in retele sociale, a activitatilor de voluntariat, sportive ori culturale sau a altora asemenea.
(4) Pentru activitatile sportive din invatamantul superior, in subordinea Ministerului Educatiei functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar ca institutie publica, cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat.
(5) Federatia Sportului Scolar si Universitar participa la elaborarea si contribuie la sustinerea strategiei organizarii si dezvoltarii activitatilor sportive universitare si asigura cadrul necesar dezvoltarii continue, organizarii si functionarii performante a sportului universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structura si infrastructura.
(6) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Universitar se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
Art. 184
(1) Statul garanteaza si sustine, inclusiv financiar, accesul la invatarea pe tot parcursul vietii pentru toti cetatenii care doresc sa urmeze astfel de programe.
(2) Statul sprijina, inclusiv financiar, participarea la educatie si formare profesionala a adultilor, respectiv recunoasterea si certificarea rezultatelor invatarii si a competentelor dobandite de urmatoarele categorii:
a) persoanele care au parasit timpuriu invatamantul obligatoriu;
b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o calificare profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare profesionala;
c) persoane dezavantajate sau subreprezentate din punct de vedere social sau economic;
d) persoane cu un nivel scazut de calificare sau care se confrunta cu perioade lungi de inactivitate pe piata muncii, angajati cu risc de somaj, someri si persoane cu varsta de peste 50 de ani;
e) participanti adulti la formarea profesionala;
f) persoane cu nevoi de recunoastere a competentelor dobandite anterior, inclusiv pentru romanii care au locuit sau locuiesc in afara granitelor tarii;
g) persoanele refugiate;
h) personalul unitatilor de invatamant preuniversitar, al institutiilor de invatamant superior, al institutiilor de cultura, al autoritatilor si al institutiilor publice centrale si locale.
Art. 185
(1) Institutiile de invatamant superior pot organiza, in baza evaluarii externe a calitatii educatiei realizate, in conditiile titlului IV, de catre ARACIS, programe de formare profesionala a adultilor, destinate, dupa caz:
a) tinerilor si adultilor care au absolvit cel putin studiile liceale;
b) tinerilor si adultilor absolventi de studii universitare, de cel putin nivel 6, cu scopul de a dobandi, consolida sau actualiza competentele deja acumulate. Competentele pot avea caracter multidisciplinar sau transdisciplinar, provenind din diverse domenii stiintifice.
(2) Programe de formare profesionala a adultilor pot fi desfasurate si de catre furnizori de formare cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calitatii.
(3) Institutiile de invatamant superior sunt considerate acreditate, pentru a organiza, in cadrul domeniilor de licenta unde au programe de studii universitare acreditate, programe de formare profesionala a adultilor, de nivel 5.
(4) Programele de formare profesionala a adultilor pot avea volume reduse de invatare, vizand competente si/sau rezultate ale invatarii corespunzatoare, care se finalizeaza cu o microcertificare. Acestea au urmatoarele caracteristici:
a) sunt rezultatul intentionat al unei invatari specifice;
b) pot reprezenta o forma de evaluare, validare si atestare a invatarii nonformale si informale, cu respectarea prevederilor legale;
c) vizeaza masurarea de cunostinte si abilitati si a gradului de autonomie si responsabilitate, raspunzand unor nevoi ale societatii, personale, culturale sau ale pietei muncii;
d) sunt eliberate in baza unei evaluari bazate pe standarde transparente;
e) volumul de munca specific activitatilor educationale aferente acestor programe este descris prin utilizarea Sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii (ECTS) ;
f) sunt structurate astfel incat sa raspunda nevoilor cursantilor, fiind imbunatatite in mod constant pornind de la evaluarea satisfactiei beneficiarilor;
g) pot fi realizate prin colaborarea intre institutiile de invatamant superior sau organizatiile furnizoare de educatie si angajatori, parteneri sociali sau alti furnizori de educatie, pentru a creste relevanta acestora in raport cu piata fortei de munca.
(5) Microcertificarile sunt acordate si pot fi utilizate pornind de la urmatoarele principii:
a) pot fi utilizate in mod individual si sunt portabile;
b) sunt cumulabile in vederea obtinerii unei calificari corespunzatoare;
c) creditele si rezultatele invatarii atestate prin microcertificari pot fi recunoscute si echivalate in ciclurile de studii aferente invatamantului superior si intre domeniile de studii;
d) absolvirea unui program de studii postuniversitare poate fi considerata ca fiind obtinerea unei microcertificari.
(6) Prevederile alin. (4) si (5) sunt puse in aplicare in conformitate cu prevederile unui cadru metodologic aprobat prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ANC si ARACIS.
(7) Creditele de studii si rezultatele invatarii dobandite prin microcertificari pot fi recunoscute si echivalate in ciclurile de studii aferente invatamantului superior si intre domeniile de studii.
(8) In vederea organizarii programelor de formare profesionala a adultilor, institutiile de invatamant superior acreditate elaboreaza un regulament propriu de organizare si desfasurare a programelor respective, care include si procedurile de evaluare interna a calitatii.
(9) Programele de formare profesionala a adultilor se pot desfasura in forma de invatamant cu frecventa, cu frecventa redusa sau la distanta. Acestea se pot desfasura si in sistem online sau hibrid, indiferent de tip, cu respectarea prevederilor legale privind asigurarea calitatii.
(10) Programele de formare profesionala a adultilor, inclusiv microcertificarile, se finalizeaza cu un certificat, care poate fi emis si in format digital si care are urmatoarele caracteristici:
a) este stocat intr-un registru digital national sau european, menit sa asigure autenticitatea certificarilor;
b) respecta legislatia cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(11) Modelele de certificate utilizate, interoperabilitatea registrelor si fluiditatea schimbului de date se realizeaza de catre ANC in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
(12) Certificatele de atestare a competentelor profesionale specifice unei ocupatii, precum si certificatele de atestare partiala a competentelor profesionale specifice unei ocupatii au regimul juridic al actelor de studii. Acestea pot fi emise si in format digital, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(13) Institutiile de invatamant superior sunt acreditate pentru a organiza, pentru tinerii absolventi de liceu care nu au diploma de bacalaureat, programe de formare profesionala a adultilor, de nivel 5, in vederea pregatirii pentru examenul de bacalaureat. Aceste programe se desfasoara in baza unui regulament aprobat de senatul universitar.
CAPITOLUL II:Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii
Art. 186
(1) Ministerul Educatiei are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii:
a) elaborarea strategiilor si a politicilor nationale in domeniul educatiei si al formarii profesionale;
b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sistemului de invatare pe tot parcursul vietii;
c) monitorizarea, evaluarea si verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a functionarii sistemului de invatare pe tot parcursul vietii, pe domeniul de competenta;
d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor invatarii, pe domeniul de competenta;
e) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
(2) Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii:
a) elaborarea, impreuna cu Ministerul Educatiei, a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesionala a adultilor;
b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca;
c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea si controlarea directa sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, altii decat cei din cadrul sistemului national de invatamant;
d) coordonarea si controlul autorizarii furnizorilor de formare profesionala a adultilor, altii decat institutiile de invatamant superior;
e) gestionarea registrelor nationale ale furnizorilor de formare profesionala a adultilor;
f) asigurarea reglementarii sistemului de asigurare a calitatii pentru alti furnizori de programe de formare profesionala a adultilor decat institutiile de invatamant superior;
g) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
(3) Ministerul Culturii are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii:
a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura;
b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei publice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea, modernizarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura, in vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale publicului;
c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor, artistilor si specialistilor din domeniul culturii;
d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
Art. 187
(1) Ministerele si autoritatile administratiei publice centrale pot avea responsabilitati in domeniul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
(2) Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala se reglementeaza, in sensul prezentei legi, prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora.
(3) Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectie a candidatilor pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a personalului militar, de informatii, ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, de Ministerul Afacerilor Interne, de Serviciul Roman de Informatii si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului si nivelurilor de invatamant.
Art. 188
(1) Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, ale carui scopuri sunt integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila.
(2) CNC tine cont si este corelat cu Cadrul european al calificarilor pentru invatarea pe tot parcursul vietii (EQF/CEC) . CNC este structurat pe 8 niveluri de calificare, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori care indica rezultatele invatarii relevante, exprimate sub forma de cunostinte, abilitati si responsabilitate si autonomie. CNC, formatul si continutul acestuia se aproba prin hotarare a Guvernului Romaniei, initiata de Ministerul Educatiei.
(3) Implementarea CNC vizeaza sistemul national de calificari obtinute in ucenicie, invatamantul secundar, precum si in invatamantul tertiar universitar si nonuniversitar, atat in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformale, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii.
(4) CNC permite recunoasterea, masurarea si relationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite in contexte de invatare formale, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor certificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia decizii in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii.
(5) CNC contribuie la asigurarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala si sprijina mobilitatea cursantilor si absolventilor.
(6) Corespondenta dintre nivelurile CNC, actele de studii sau calificare eliberate, tipul de programe de educatie si formare profesionala prin care pot fi dobandite niveluri de calificare, nivelurile de referinta ale Cadrului european al calificarilor, precum si conditiile de acces corespunzatoare fiecarui nivel de calificare se realizeaza prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului muncii si solidaritatii sociale.
(7) Recunoasterea certificatelor dobandite, dupa caz, in sistem formal, nonformal si informal la furnizori de formare profesionala autorizati/acreditati sau in centre de evaluare a competentelor autorizate/acreditate si/sau in cadrul altor entitati cu rol echivalent din afara Romaniei se realizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 189
(1) Validarea rezultatelor invatarii realizate in contexte nonformale si informale se realizeaza etapizat, dupa cum urmeaza:
a) identificarea a ceea ce o persoana stie sau poate sa faca;
b) evaluarea daca ceea ce o persoana stie sau poate sa faca corespunde unor cerinte si standarde;
c) validarea rezultatelor invatarii in raport cu un set de criterii predefinite intr-un standard;
d) acordarea unei certificari sau diplome, recunoscuta oficial.
(2) In procesul de validare a rezultatelor invatarii dobandite in contexte nonformale si informale se aplica proceduri de evaluare interna a calitatii.
(3) Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea si certificarea rezultatelor invatarii obtinute in contexte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de ANC, prin consultarea cu ARACIS, aprobata prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 190
(1) Institutiile de invatamant superior pot realiza recunoasterea competentelor dobandite de tineri si adulti, in contexte nonformale si informale, in cadrul centrelor de evaluare si recunoastere infiintate, in acest scop, pe baza unei metodologii elaborate de catre ANC si ARACIS si aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(2) Actele de studii acordate de institutiile de invatamant superior, in urma recunoasterii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale, produc aceleasi efecte juridice ca si actele de studii obtinute in cadrul invatarii realizate in contexte formale organizata de catre institutiile de invatamant superior.
Art. 191
(1) Programele de formare profesionala a adultilor, precum si sistemele de identificare, documentare, evaluare si certificare a rezultatelor invatarii obtinute in contexte nonformale si informale vor utiliza sistemul european de acumulare si transfer al creditelor de studii (ECTS) .
(2) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora, dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a identificarii, evaluarii si recunoasterii rezultatelor invatarii nonformale si informale, sunt transferate si integrate in programul de formare pe care il urmeaza persoana care invata.
(3) Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii rezultatelor invatarii obtinute in contexte de invatare nonformale si informale se pot adresa unei institutii de invatamant superior acreditate, care organizeaza programe de studii pentru nivelurile de calificare 5-8.
(4) In functie de procesul de evaluare desfasurat, institutia de invatamant superior elibereaza actele de studii sub forma unor certificate prevazute la art. 196 alin. (4) .
(5) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a certificatului, denumita "Supliment descriptiv al certificatului", in care se precizeaza rezultatele invatarii si competentele asociate pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 192
(1) Portofoliul educational reprezinta un instrument care faciliteaza identificarea, documentarea, evaluarea si certificarea rezultatelor invatarii si ale competentelor personale si valorificarea acestora in parcursul academic si profesional si in insertia pe piata muncii a fiecarui individ.
(2) Portofoliul educational contine dovezi ale rezultatelor invatarii, dobandite in contexte formale, nonformale si informale de educatie.
(3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care evidentiaza rezultatele invatarii unei persoane, cum ar fi Europass si Youthpass.
(4) In termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei va implementa o platforma digitala, conectata cu RUNIDAS si toate celelalte baze de date care pot alimenta portofoliul, prin intermediul careia fiecare cetatean va putea sa isi creeze propriul portofoliu de invatare, avand acces direct la rezultatele invatarii, calificarile, diplomele si certificatele dobandite in invatamantul formal, pe care le poate completa cu informatii suplimentare proprii.
Art. 193
(1) Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare in cariera tuturor elevilor, studentilor si persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
(2) Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala, de formare sau munca si sa isi gestioneze cariera.
(3) In sensul prezentei legi, consilierea si orientarea in cariera includ urmatoarele tipuri de activitati:
a) informarea cu privire la cariera, care se refera la toate informatiile necesare pentru a planifica, obtine si pastra un anumit loc de munca;
b) educatia cu privire la cariera, care se realizeaza in institutiile de invatamant superior prin intermediul activitatilor desfasurate de centrele de consiliere, care ofera informatii privind piata muncii, dezvoltarea abilitatilor de a face alegeri privind educatia, formarea, munca si viata in general, oportunitatile de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din cea profesionala, precum si instrumentele pentru planificarea carierei;
c) institutiile de invatamant superior pot sa incheie parteneriate cu agenti economici publici sau privati sau cu alte institutii, cu scopul de a testa si aprofunda aspectele privind consilierea si orientarea in cariera a studentilor si a altor categorii de persoane inmatriculate;
d) consilierea in cariera, care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile si aspiratiile, sa isi inteleaga propriul profil educational, sa ia decizii informate, sa fie responsabile pentru propriile actiuni si sa isi gestioneze cariera si procesul de tranzitie in diferite momente;
e) consilierea pentru angajare, care ajuta persoanele sa isi clarifice scopurile imediate privind angajarea si sa invete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca;
f) plasarea la locul de munca, care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.
(4) Pentru punerea in aplicare a prevederilor alin. (1) , precum si pentru facilitarea corelarii sistemului de invatamant cu piata muncii, in toate institutiile de invatamant superior functioneaza centre de consiliere care desfasoara activitati de consiliere si orientare in cariera pentru elevii de liceu, studenti si absolventi, in cadrul carora vor functiona unitati de analiza si gestiune previzionala a solicitarilor pietei muncii, care vor realiza si activitati de monitorizare a parcursului profesional al absolventilor.
(5) Centrele de consiliere din cadrul institutiilor de invatamant superior desfasoara, prin personal specializat angajat, activitati de consiliere educationala si vocationala, consiliere si orientare in cariera si consiliere in scop de optimizare personala adresate studentilor. Aceste centre pot oferi studentilor si altor membri ai comunitatii universitare si servicii de consiliere psihologica, cu respectarea legislatiei in vigoare.
(6) Metodologia privind organizarea si functionarea centrelor de consiliere din institutiile de invatamant superior se aproba prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Ministerul Educatiei si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale colaboreaza in scopul cresterii calitatii educatiei, prin sincronizarea si asigurarea continuitatii activitatilor de consiliere si orientare in cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti.
(8) Ministerele prevazute la alin. (7) stabilesc, prin ordin comun, instrumente si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor in consiliere si orientare, utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass, precum si organizarea de activitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor, a parintilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii in educatie si formarea profesionala.
(9) Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor in spatiul european, Ministerul Educatiei si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale realizeaza demersurile necesare pentru integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii.
Art. 194
(1) Autoritatea Nationala pentru Calificari este institutie publica cu personalitate juridica in coordonarea Ministerului Educatiei, cu atributii in materie de calificari.
(2) ANC indeplineste rolul de Punct national de coordonare pentru Cadrul european al calificarilor. In indeplinirea acestui rol, ANC are ca misiune elaborarea, implementarea, actualizarea si gestionarea urmatoarelor instrumente:
a) Cadrul national al calificarilor;
b) Registrul national al calificarilor.
(3) Gestionarea instrumentelor prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza corelarii cu Cadrul european al calificarilor si in concordanta cu standardele europene in materie.
(4) ANC isi desfasoara activitatea cu respectarea principiilor independentei, impartialitatii, legalitatii, transparentei, eficientei, profesionalismului, responsabilitatii, sustenabilitatii, predictibilitatii si legitimitatii.
(5) Structura organizatorica, atributiile specifice, numarul de posturi, precum si atributiile de conducere si de executie ale personalului se aproba prin hotarare a Guvernului.
(6) Regulamentul de organizare si functionare, statul de functii si conditiile de incadrare ale personalului ANC se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei.
(7) Pentru indeplinirea atributiilor specifice de evaluare, monitorizare si audit, ANC are dreptul sa utilizeze colaboratori externi, specialisti in domeniu, in calitate de experti, pe baza de contract civil, remunerati in conditiile legii.
(8) Pentru realizarea de programe si proiecte cu finantare interna sau internationala si pentru activitati de consultanta executate la cererea unor institutii din Romania sau din strainatate se pot organiza, cu avizul Ministerului Educatiei, activitati finantate integral din venituri proprii, inclusiv unitati interne de implementare pentru programe sau proiecte specifice.
(9) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste si se aproba anual.
(10) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ANC se asigura din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei.
(11) La nivelul ANC se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitetelor sectoriale. Consiliul asista ANC in stabilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea CNC si a educatiei si formarii profesionale a adultilor pe tot parcursul vietii. Regulamentul de organizare si functionare a consiliului este aprobat prin ordin al ministrului educatiei.
(12) ANC este condusa de un presedinte numit prin ordin al ministrului Educatiei, pe baza de concurs organizat potrivit prevederilor legale in vigoare.
(13) Presedintele are calitatea de reprezentant legal si de ordonator secundar de credite, potrivit legii.
Art. 195
(1) Presedintele ANC este ajutat de un vicepresedinte, numit prin ordin al ministrului educatiei. Presedintele si vicepresedintele ANC detin nivelul opt de calificare, conform CNC.
(2) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, presedintele ANC emite decizii.
(3) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al ANC se face la nivelul prevazut de lege pentru personalul contractual platit din fonduri publice.
(4) Personalul ANC este format din personal contractual, care se incadreaza in conditiile legii.
(5) Consiliul de administratie este numit prin decizia presedintelui ANC si este format din sapte membri: presedintele ANC si vicepresedintele ANC, doi reprezentanti ai Ministerului Educatiei, precum si cate un reprezentant desemnat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii si Ministerul Finantelor.
Art. 196
(1) ANC exercita urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza, implementeaza, actualizeaza si gestioneaza CNC pe baza corelarii cu Cadrul european al calificarilor;
b) elaboreaza, implementeaza, actualizeaza si gestioneaza RNC, prin corelatie cu cerintele pietei muncii, cu calificarile din invatamantul preuniversitar, invatamantul tertiar universitar si nonuniversitar, respectiv formarea profesionala a adultilor, care se aproba prin hotarare de Guvern;
c) propune Guvernului, prin Ministerul Educatiei, elemente de politici si de strategii nationale, precum si acte normative referitoare la sistemul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, pe baza consultarilor cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si a recomandarilor europene;
d) identifica, coreleaza si stabileste corespondenta dintre nivelurile de calificare si ocupatiile din COR, pe baza unei metodologii privind corespondenta nivelurilor de calificare si titlurile ocupatiilor din COR, aprobata prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei si cu avizul ANC;
e) avizeaza proiectul de standard de pregatire profesionala, inaintat de Centrul National de Invatamant Tehnologic si Tehnologic Dual si realizat in baza unei metodologii de elaborare si actualizare a calificarilor profesionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei;
f) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea, validarea, aprobarea si gestionarea standardelor ocupationale si de calificare in baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului muncii si solidaritatii sociale;
g) participa la elaborarea de planuri sau programe de interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor;
h) aproba, in urma validarii de catre comitetele sectoriale, standardele ocupationale si de calificare;
i) implementeaza, gestioneaza si actualizeaza Registrul national al standardelor, ce cuprinde standardele ocupationale, de calificare si standardele de pregatire profesionala;
j) este Punct national de contact pentru Cadrul european al calificarilor, Europass, sistemul IMI, ESCO, Euroguidance;
k) elaboreaza metodologia privind identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
l) elaboreaza metodologia de acordare a creditelor transferabile in invatarea pe tot parcursul vietii, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei;
m) elaboreaza studii si propuneri vizand imbunatatirea sistemului national al calificarilor si armonizarea acestuia cu cele din spatiul european;
n) organizeaza programe specifice de instruire si formare profesionala a adultilor in materie de calificari pentru personalul institutiilor si unitatilor de invatamant, precum si pentru persoane fizice sau persoane juridice de drept privat interesate;
o) propune Ministerului Educatiei proiecte de acte normative, in domeniile sale de competenta;
p) infiinteaza si organizeaza in structura sa Centrul National de Acreditare, denumit in continuare CNA, fara personalitate juridica, cu scopul de a autoriza/acredita centre de evaluare a competentelor profesionale dobandite, in contexte de invatare nonformala si informala, denumite in continuare centre de evaluare. CNA realizeaza si autorizarea/acreditarea de organisme de evaluare;
q) atributiile specifice si regulamentul de organizare si functionare ale CNA se aproba prin decizie a presedintelui ANC, cu avizul Ministerului Educatiei.
(2) CNA exercita urmatoarele atributii principale:
a) realizeaza autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare prevazute la alin. (1) lit. p) , altele decat institutiile de invatamant superior;
b) sprijina procesul de corelare a sistemului national de recunoastere si certificare a competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala cu directivele, recomandarile si tendintele in materie existente la nivelul Uniunii Europene;
c) implementeaza, gestioneaza si actualizeaza Registrul national al centrelor de evaluare a competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala;
d) evalueaza si certifica evaluatorii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi;
e) stabileste, printr-o metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor externi;
f) organizeaza programe specifice de instruire si formare profesionala in materie de validare a competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala, pentru evaluatorii inscrisi sau in curs de inscriere in Registrul national al evaluatorilor;
g) organizeaza si administreaza Registrul national al evaluatorilor, care cuprinde evaluatorii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi certificati;
h) gestioneaza si actualizeaza certificatele eliberate de centrele de evaluare a competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala, eliberate de alti furnizori decat institutiile de invatamant;
i) propune si aproba ghiduri si proceduri in aria sa de competente.
(3) Procesul de autorizare/acreditare a centrelor de evaluare a competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala este reglementat prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ANC prin CNA.
(4) Centrul de evaluare si certificare autorizat/acreditat, respectiv institutiile de invatamant superior autorizate/acreditate prevazute la art. 74 alin. (1) elibereaza certificate, dupa caz, astfel:
a) certificat de calificare - se elibereaza in cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru toate rezultatele invatarii asociate tuturor competentelor aferente unei calificari sau unei ocupatii, conform standardului de calificare sau standardului ocupational;
b) certificat de competente profesionale sau de calificare partiala prin microcertificare - se elibereaza in cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru rezultatele invatarii asociate uneia sau mai multor competente aferente unei calificari sau unei ocupatii, conform standardului de calificare sau standardului ocupational;
c) certificat de competente transversale - se elibereaza in cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru rezultatele invatarii asociate uneia sau mai multor competente aferente, conform unor standarde aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea ANC si ARACIS.
(5) Certificatele prevazute la alin. (4) se elibereaza insotite de o anexa a certificatului, denumita supliment descriptiv al certificatului, in care se precizeaza rezultatele invatarii asociate competentelor pentru care candidatul a fost declarat competent.
(6) Validarea competentelor profesionale obtinute in contexte de invatare nonformala si informala, in toate etapele sale de identificare, documentare, evaluare si certificare, are la baza utilizarea rezultatelor invatarii.
(7) Pentru realizarea atributiilor prevazute la alin. (1) , ANC foloseste, in conditiile legii, specialisti si evaluatori externi, pe baza de contract civil incheiat, contractati in acest scop.
(8) ANC este institutie de reglementare pentru ocupatiile de specialist in sisteme de calificare si de evaluator de competente profesionale.
(9) ANC infiinteaza si gestioneaza registrul specialistilor in sisteme de calificare.
(10) Institutiile de invatamant superior recruteaza specialisti in sisteme de calificari care sunt responsabili in procesul de organizare a programelor de studii universitare si de pregatire profesionala.
Art. 197
Ministerul Educatiei impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii.
TITLUL III:Statutul personalului din invatamantul superior
CAPITOLUL I:Personalul din invatamantul superior
Art. 198
(1) Personalul din invatamantul superior este format din personal didactic si personal administrativ din invatamant.
(2) Personalul didactic este format din personal didactic de predare/cercetare si personal didactic/de cercetare auxiliar din institutii de invatamant superior, biblioteci universitare si biblioteci centrale universitare. In invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, personalul didactic de predare include si instructorii militari, instructorii de informatii, precum si instructorii de ordine publica.
(3) Prin personal didactic de predare/cercetare, in sensul prezentei legi, se intelege personalul care detine, in mod legal, una dintre functiile didactice universitare sau de cercetare prevazute de prezenta lege, care apartine unei institutii de invatamant superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare.
(4) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de invatamant superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. In raport cu participarea la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala, personalul didactic poate fi: personal didactic de predare, personal de cercetare si personal didactic auxiliar.
(5) Functiile didactice auxiliare sunt stabilite in anexele legilor de salarizare, cu posibilitatea completarii lor prin ordin al ministrului educatiei si al ministrului muncii si solidaritatii sociale, in functie de necesitatile institutiilor de invatamant superior sau ale bibliotecilor centrale universitare.
(6) Personalul de sprijin in vederea desfasurarii procesului educational printr-o abordare integrata a nevoilor studentului, profesionisti din alte domenii fundamentale ale dezvoltarii tanarului, precum sanatate, consiliere/evaluare/terapie psihologica si asistenta sociala, este incadrat in sistemul de invatamant superior cu statut de personal didactic auxiliar.
Art. 199
(1) Prin personal didactic titular se intelege personalul didactic care ocupa o functie didactica intr-o institutie de invatamant superior, obtinuta prin concurs, pe perioada nedeterminata, precum si personalul didactic mentinut in functia didactica, conform prevederilor art. 219 alin. (3) . Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezervare de post, in conditiile legii. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat.
(2) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de invatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare; cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in mai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar in celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat.
(3) Functiilor de cercetare-dezvoltare din institutiile de invatamant superior si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu completarile ulterioare.
(4) In cazul desfiintarii unei institutii de invatamant superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii, conform legislatiei in vigoare.
(5) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si administrativ din invatamant se face prin concurs organizat potrivit legii.
(6) Atributiile personalului didactic auxiliar si administrativ sunt stabilite in fisa postului, avizata, dupa caz, de decan, de directorul departamentului, de conducatorul scolii doctorale sau directorul de extensie, de seful ierarhic superior din cadrul structurilor administrative si aprobata de rector, respectiv director general in cazul bibliotecilor centrale universitare. Fisa individuala a postului este anexa la contractul individual de munca.
(7) Incadrarea intr-o functie didactica de predare sau didactica auxiliara este conditionata de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific adoptat prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii. Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii.
(8) Mentinerea intr-o functie didactica de predare sau didactica auxiliara este conditionata de un control medical periodic. Periodicitatea si acordarea avizelor pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii, iar fondurile necesare acestor controale sunt asigurate de la bugetul de stat.
(9) Personalul didactic de predare si didactic auxiliar care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca in domeniul educatiei.
(10) In situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala a personalului angajat intr-o institutie de invatamant superior, institutia poate solicita, la sesizarea oricarui factor implicat in procesul educational, prin hotarare a consiliului de administratie, un nou examen medical complet.
(11) Situatiile de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala sunt analizate si stabilite de catre o comisie formata din 3-5 membri, medici specialisti, constituita la nivelul centrului universitar in baza unui protocol intre Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii, care realizeaza expertiza capacitatii de munca in domeniul educatiei.
(12) Refuzul personalului didactic de a se prezenta la controlul medical constituie abatere disciplinara si poate duce la desfacerea contractului individual de munca.
CAPITOLUL II:Functiile didactice si de cercetare si ocuparea posturilor
Art. 200
(1) In institutiile de invatamant superior, functiile didactice sunt:
a) asistent universitar;
b) lector universitar/sef de lucrari universitar;
c) conferentiar universitar;
d) profesor universitar.
(2) In institutiile de invatamant superior, functiile de cercetare sunt:
a) asistent de cercetare;
b) cercetator stiintific;
c) cercetator stiintific gradul III;
d) cercetator stiintific gradul II;
e) cercetator stiintific gradul I.
(3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice opereaza in ambele sensuri, numai cu aprobarea senatului universitar, si este urmatoarea:
a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar, pentru persoanele care detin o diploma de doctor;
b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari;
c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universitar;
d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar.
(4) In institutiile de invatamant superior poate functiona personal didactic asociat, pentru functiile didactice prevazute la alin. (1) , si personal de cercetare asociat, pentru functiile de cercetare prevazute la alin. (2) .
(5) In invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala pot functiona instructori asociati, pentru categoriile prevazute la art. 83 alin. (9) , in conditiile stabilite prin ordine si instructiuni proprii.
Art. 201
(1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilita prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(2) Metodologia-cadru va stabili, pentru fiecare functie didactica sau de cercetare, cerintele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite in conformitate cu art. 156 alin. (1) lit. a) , modul de organizare si de desfasurare a concursului, de solutionare a contestatiilor, conflictele de interese si incompatibilitatile, in vederea asigurarii calitatii, a respectarii eticii si deontologiei universitare si a legislatiei in vigoare.
(3) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa respecte metodologia-cadru prevazuta la alin. (1) si sa publice toate posturile scoase la concurs, insotite de programa aferenta concursului, cu cel putin doua luni inainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educatiei.
(4) Se interzice ocuparea concomitenta de catre soti, afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv a functiilor prin care fiecare se afla fata de celalalt intr-o pozitie directa de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionala direct, la orice nivel, in aceeasi institutie de invatamant superior.
(5) Incalcarea prevederilor alin. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la sanctionarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. (1) .
(6) Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continua si concedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta institutiilor de invatamant superior, in baza legislatiei in vigoare, a metodologiei-cadru prevazute la alin. (1) si a cartei universitare.
(7) Nu pot ocupa o functie didactica in invatamantul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(8) In vederea ocuparii unui post sau in termen de 2 ani de la ocuparea acestuia, personalul didactic din invatamantul superior parcurge un program universitar de formare psihopedagogica pentru invatamantul superior, de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT.
Art. 202
(1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face pe perioada nedeterminata sau determinata. Angajarea pe perioada nedeterminata, pe orice functie didactica sau de cercetare, este posibila numai prin concurs public, organizat de institutia de invatamant superior.
(2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetateni romani ori straini, fara nicio discriminare, in conditiile legii.
(3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 4 ani.
(4) Studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determinata de maximum 6 ani.
(5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat intre institutia de invatamant si membri ai personalului didactic si de cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit, in functie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum si in functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(6) Angajarea pentru participarea la proiecte de cercetare in domeniul educatiei si formarii profesionale sau in proiecte nationale/europene/internationale se poate face pe perioada determinata, fara parcurgerea altor formalitati prealabile si/sau procese de selectie, pentru personalul nominalizat in listele de personal ca membri in echipa proiectului, precum si pentru personalul institutiei de invatamant superior. In cazul personalului din institutia de invatamant superior, angajarea in cadrul unui proiect se realizeaza in baza deciziei rectorului, prin incheierea unui contract individual de munca, fara afectarea normei de baza a angajatului. Salariul va fi acordat in limita fondurilor disponibile, conform prevederilor din contractul de finantare/regulilor finantatorului.
(7) In raport cu necesitatile beneficiarilor si cele academice proprii, consiliul de administratie aproba, pe o durata determinata, invitarea in cadrul institutiei de invatamant superior a unor cadre didactice universitare, instructori militari, instructori de informatii, instructori de ordine publica si a altor specialisti cu valoare recunoscuta in domeniu, din tara sau din strainatate, in calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. Remunerarea cadrelor didactice universitare din strainatate se poate face cu o suma forfetara bruta, care sa acopere atat tarifele de predare, stabilite conform tarifelor reglementate de institutia de invatamant de provenienta, cat si alocatiile de transport si cazare.
(8) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica si profesionala recunoscuta in domeniu, din tara sau din strainatate, care nu detin diploma de doctor, in calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizeaza de catre consiliul departamentului si se aproba de consiliul de administratie. Angajarea si incadrarea acestor specialisti se realizeaza pe baza unei metodologii proprii aprobate de senatul universitar.
(9) Acolo unde este cazul, obtinerea permisului de munca este in sarcina institutiei de invatamant superior angajatoare.
(10) In departamente, in scoli doctorale, in institute de cercetare, in centre de cercetare si microproductie sau in alte unitati poate functiona, pe posturi distincte, si personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenti din cele 3 cicluri, precum si alte categorii de personal, potrivit legii.
(11) Senatul universitar poate echivala calitatea de profesor universitar pentru specialistii de prestigiu care detin aceasta calitate, precum si calitatea de conducator de doctorat, dobandite in una dintre institutiile de invatamant superior dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant superior din lume, conform listei aprobate de Ministerul Educatiei, prin ordin al ministrului educatiei.
Art. 203
(1) Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
(2) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Art. 204
(1) In baza metodologiei-cadru prevazute la art. 201 alin. (1) si a legislatiei in vigoare, institutiile de invatamant superior isi stabilesc metodologia proprie de ocupare a functiilor didactice si de cercetare, care se aproba de senatul universitar.
(2) Metodologia proprie mentionata la alin. (1) nu poate face referire la vechime si nu poate contine prevederi discriminatorii referitoare la persoanele din afara institutiei sau tarii fata de persoanele din institutie ori din tara. Institutiile de invatamant superior pot stabili standarde minimale suplimentare de prezentare la concurs, in plus fata de standardele minimale stabilite in conformitate cu art. 156 alin. (1) lit. a) .
(3) Rezultatele concursurilor se aproba de senatul universitar, iar incadrarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator concursului.
Art. 205
(1) Directorii departamentelor, decanii facultatilor si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor, in conditiile respectarii normelor de calitate, de etica si deontologie universitara si a legislatiei in vigoare.
(2) In conditiile constatarii unor nereguli, senatul universitar poate aplica sanctiuni specificate in metodologia proprie, putand fi dispusa inclusiv demiterea directorilor de departamente si a decanilor, la propunerea justificata a consiliului de administratie, sau a rectorului ori din oficiu, cu avizul acestora.
(3) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in procedura de ocupare a posturilor didactice si de cercetare, Ministerul Educatiei poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege, pe baza unui raport intocmit de CNATDCU.
(4) In cazul in care instantele de judecata constata incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din institutiile de invatamant superior, concursul se anuleaza si se reia.
Art. 206
(1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar este necesar ca persoana sa detina o diploma de doctor sau sa fie inmatriculata la un program de studii doctorale, fara depasirea perioadei maxime de studii, care include prelungirile admisibile conform legii. De asemenea, este necesara si indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(2) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector universitar/sef de lucrari universitar sunt urmatoarele:
a) detinerea diplomei de doctor;
b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(3) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universitar sunt urmatoarele:
b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferentiar universitar, standarde aprobate conform art. 156;
c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar sunt urmatoarele:
b) detinerea atestatului de abilitare;
c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 156;
d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(5) In institutiile de invatamant superior, suplimentar fata de alte conditii stabilite de lege, functia de asistent de cercetare stiintifica poate fi ocupata numai de persoane care sunt studenti-doctoranzi sau care detin diploma de doctor.
(6) In institutiile de invatamant superior, suplimentar fata de alte conditii stabilite de lege, functiile de cercetator stiintific CS, CS III, CS II si CS I pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor.
(7) In invatamantul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rezident/medic stomatolog rezident. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
(8) In invatamantul superior medicala candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari trebuie sa aiba si titlul de medic specialist/medic stomatolog specialista iar candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de conferentiar sau de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar/medic stomatolog primar. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
CAPITOLUL III:Promovarea in cariera
Art. 207
(1) Metodologia-cadru privind organizarea si desfasurarea examenului de promovare in cariera didactica se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(2) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa respecte metodologia prevazuta la alin. (1) si sa publice posturile vacante pentru promovare in cariera didactica cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat administrat de Ministerul Educatiei.
(3) Prevederile art. 12 si 205 sunt incidente si in ceea ce priveste organizarea, desfasurarea si ocuparea posturilor didactice prin examene de promovare in cariera didactica.
(4) Prevederile art. 211 alin. (16) si (17) se aplica si cadrelor didactice titulare care au promovat prin examen in cariera didactica.
Art. 208
(1) Personalul didactic titular prevazut la art. 199 alin. (1) are dreptul de a promova in cariera didactica, pe baza de examen, in una dintre functiile didactice prevazute de art. 200 alin. (1) lit. b) , c) si d) , in limita posturilor didactice vacante aprobate anual in acest scop de consiliul de administratie.
(2) Consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior, la propunerea consiliului departamentului, aproba cererile privind inscrierea la examen in vederea promovarii in cariera didactica.
(3) Cererile de inscriere la examenul de promovare in cariera didactica cuprind precizarea functiei didactice si a postului pentru care se depune candidatura.
(4) La examenul pentru promovarea in cariera didactica pot participa cadrele didactice titulare care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fi avut calificativul "foarte bine" in ultimii 3 ani;
b) sa nu aiba o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentei legi;
c) sa indeplineasca standardele de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, prevazute la art. 206 alin. (2) , (3) sau (4) , dupa caz.
Art. 209
(1) Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea si desfasurarea examenului in vederea promovarii in cariera didactica persoanele care au sotul sau sotia, rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv in randul candidatilor.
(2) Rezultatele examenelor de promovare in cariera didactica se aproba de senatul universitar, iar incadrarea pe post se face incepand cu prima zi a semestrului urmator examenului.
CAPITOLUL IV:Statele de functii si norma universitara
Art. 210
(1) Statele de functii ale personalului universitar se intocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, inainte de inceperea fiecarui an universitar, si nu se pot modifica in timpul anului universitar.
(2) Functiile universitare si numarul posturilor se stabilesc tinand seama de:
a) planurile de invatamant;
b) formatiunile de studiu;
c) normele universitare.
(3) In statul de functii sunt inscrise, in ordine ierarhica, posturile universitare ocupate sau vacante, specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale repartizate pe activitati prevazute la art. 211 alin. (1) si (2) .
(4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor sau al scolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora. La departamentele cu discipline la mai multe facultati, statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda, avizate de conducerea institutiei de invatamant superior.
(5) Statul de functii al personalului universitar se avizeaza de consiliul facultatii sau, dupa caz, de consiliul scolii doctorale, respectiv de catre rectorul institutiei de invatamant superior si se aproba de senatul universitar.
(6) Numarul posturilor pentru personalul didactic auxiliar si pentru personalul administrativ se stabileste de senatul universitar, la propunerea rectorului, in functie de bugetul si specificul institutiei, al facultatii, al programului de studii, al departamentului sau al scolii doctorale si in functie de structura tehnico-administrativa.
Art. 211
(1) Norma universitara cuprinde norma didactica si/sau norma de cercetare.
(2) Norma didactica poate cuprinde:
a) activitati de predare: curs;
b) activitati aplicative: seminar, proiect, lucrari practice si de laborator, practica, indrumarea proiectelor de an;
c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta, precum si a proiectelor de diploma;
d) indrumarea elaborarii disertatiilor de masterat;
e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat;
f) alte activitati didactice, practice si de cercetare stiintifica inscrise in planurile de invatamant;
g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive;
h) activitati de evaluare;
i) tutorat, consultatii, indrumarea cercurilor stiintifice studentesti, precum si indrumarea si consilierea studentilor in cadrul mobilitatilor;
j) participarea la consilii si in comisii in interesul invatamantului;
k) activitati de elaborare a materialelor didactice;
l) crearea de continut digital pentru disciplinele din domeniul de specializare;
m) participarea in comisii specifice derularii activitatilor din cadrul departamentului, scolii doctorale, facultatii, IOSUD sau universitatii;
n) indrumare/coordonare a studentilor inmatriculati in cadrul unui program de studiu ca tutore de an;
o) alte activitati profesionale specifice in domeniul stiintific de competenta.
(3) Norma de cercetare cuprinde:
a) activitati de cercetare stiintifica specifica domeniului de specializare;
b) activitati specifice pentru depunerea de granturi in competitii interne, nationale si internationale sau in colaborare cu mediul privat;
c) activitati de transfer tehnologic si stiintific;
d) activitati de publicare a rezultatelor obtinute in urma cercetarii stiintifice/didactice.
(4) Activitatile aferente unei norme universitare prevazute la alin. (1) -(3) sunt cuantificate in fisa individuala anuala a postului prin ore conventionale. Ponderea minima a fiecarui tip de activitate de la alin. (1) este stabilita, in functie de misiunea asumata, de senatul universitar, in functie de specificul si domeniul de specializare. Suma tuturor orelor cumulate prin activitatile unei norme universitare trebuie sa corespunda unei norme anuale de 8 ore zilnic.
(5) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in ore conventionale, cu timpul de munca focalizat pe activitati universitare, nu pe momentul realizarii lor.
(6) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant si se calculeaza ca norma medie saptamanala, indiferent de perioada semestrului universitar in care este efectuata. Norma medie saptamanala se stabileste prin impartirea numarului de ore conventionale din fisa individuala anuala a postului la numarul de saptamani inscris in planul de invatamant pentru activitatea didactica de predare si aplicativa din intregul an universitar.
(7) Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. (2) lit. b) din invatamantul universitar de licenta.
(8) In invatamantul de scurta durata si cel universitar de licenta, ora de activitati de predare reprezinta doua ore conventionale.
(9) In invatamantul universitar de masterat si in invatamantul universitar de doctorat, ora de activitati de predare reprezinta 2,5 ore conventionale, iar ora de activitati prevazute la alin. (2) lit. b) reprezinta 1,5 ore conventionale.
(10) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie internationala, la ciclurile de licenta, masterat si doctorat, activitatile de predare, activitatile aplicative sau alte activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective.
(11) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. c) -k) si alin. (3) , cuprinse in norma universitara, se cuantifica in ore conventionale, printr-o metodologie aprobata de senatul universitar, in functie de domeniul si ciclul de studii, astfel incat unei ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0,5 ore conventionale.
(12) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile prevazute la alin. (2) lit. a) -g) se stabileste dupa cum urmeaza:
a) profesor universitar: 7 ore conventionale, dintre care cel putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale, dintre care cel putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale, dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare;
d) asistent universitar: 11 ore conventionale, cuprinzand doar activitati prevazute la alin. (2) lit. b) , c) si f) in cadrul programelor de studii de scurta durata, studii universitare de licenta, respectiv studii universitare de masterat.
(13) In institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, norma didactica saptamanala pentru instructorii militari, instructorii de informatii si instructorii de ordine publica se stabileste prin instructiuni proprii.
(14) Prin exceptie, norma personalului didactic prevazut la alin. (12) lit. a) -c) care, datorita specificului disciplinelor, nu are in structura postului ore de curs, se majoreaza cu doua ore conventionale.
(15) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamana.
(16) Norma didactica prevazuta la alin. (12) si (14) reprezinta limita minima privind normarea activitatii didactice. Senatul universitar, in baza autonomiei universitare, poate mari, prin regulament, norma didactica saptamanala minima, cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii, fara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (15) .
(17) Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati de cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minime, fara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (15) , conform deciziei consiliului facultatii, la propunerea directorului de departament sau a directorului consiliului scolii doctorale.
(18) Prin exceptie, in situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuita conform alin. (12) si (14) , diferentele pana la norma didactica minima se completeaza cu activitati de cercetare stiintifica, cu acordul consiliului facultatii sau al consiliului scolii doctorale, la propunerea directorului de departament sau a directorului scolii doctorale si cu aprobarea consiliului de administratie. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic isi mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin concurs.
(19) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constituita conform prevederilor alin. (12) -(18) pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de cercetare stiintifica, mentinandu-si calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin concurs. In aceasta perioada, cadrul didactic are obligatiile personalului de cercetare din invatamantul superior.
(20) In limitele prevazute de prezentul articol, senatul universitar stabileste, diferentiat, norma universitara efectiva, in functie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor in pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu.
(21) In departamente, scoli doctorale, precum si unitati sau centre de cercetare si microproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata.
(22) Personalul de cercetare din invatamantul superior desfasoara activitati specifice, stabilite in fisa individuala a postului de catre conducerea departamentului sau a scolii doctorale.
(23) Personalul didactic auxiliar si administrativ din invatamantul superior desfasoara activitati specifice stabilite in fisa individuala a postului. In institutiile de invatamant superior de stat, timpul saptamanal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(24) Personalul didactic si de cercetare titular care exercita o functie de conducere in cadrul institutiei de invatamant superior, de conducere, indrumare si control in cadrul Ministerului Educatiei, in institutiile aflate in subordinea si coordonarea acestuia, precum si al ARACIS sau este ales intr-o functie de demnitate publica poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 50%, cu aprobarea senatului universitar. Personalul didactic care beneficiaza de reducere de norma nu poate sustine ore didactice la postul de baza in regim de cumul sau plata cu ora si nu poate sustine activitati didactice in calitate de cadru didactic asociat in alte universitati.
(25) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma universitara, realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. (1) , este de 40 de ore pe saptamana.
(26) Senatul universitar poate decide modificarea limitelor prevazute la alin. (7) si (8) , fara a depasi valorile maximale.
(27) In cazul formelor de invatamant la distanta si cu frecventa redusa, institutia de invatamant superior elaboreaza un regulament aprobat de senatul universitar, care stabileste organizarea si activitatile didactice specifice, precum si normarea acestora.
Art. 212
(1) Activitatile didactice care excedeaza norma didactica prevazuta la art. 211 sunt remunerate in regim de cumul sau plata cu ora. Un cadru didactic poate sustine maximum doua norme didactice in regim de cumul sau plata cu ora, cu timpul de munca focalizat pe activitati universitare, nu pe momentul realizarii lor.
(2) Sustinerea de catre un cadru didactic universitar titular de activitati de predare si cercetare in alte institutii de invatamant superior sau de cercetare se poate face doar cu avizul consiliului de administratie si acordul senatului universitar.
(3) Activitatile de cercetare pe baza de contract de cercetare sunt remunerate conform legii, cartei universitare si prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileste atat modalitatea de plata efectiva, cat si cuantumurile.
(4) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi, care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat in aceeasi institutie de invatamant superior, pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, acestia beneficiaza de pana la un salariu de baza, cu aprobarea senatului universitar, si isi pastreaza calitatea de titular, dar sunt scutiti de efectuarea activitatilor din fisa postului.
(5) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice si de cercetare aferente unei norme universitare.
CAPITOLUL V:Evaluarea calitatii activitatilor cadrelor didactice
Art. 213
(1) Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului didactic si de cercetare si a celui administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de serviciu. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai persoanei in cauza, conducatorului serviciului de resurse umane si rectorului institutiei de invatamant superior.
(2) Fisele de post individualizate se elaboreaza la nivel de departament sau scoala doctorala, avand in vedere statul de functii. Statul de functii constituie documentul legal, in baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalului didactic si de cercetare.
(3) CV-urile cadrelor didactice si de cercetare, titulare sau asociate, sunt publice pe site-ul universitatii.
Art. 214
(1) Rezultatele si performantele personalului didactic si de cercetare dintr-o institutie de invatamant superior sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de senatul universitar, care ia in considerare, in primul rand, activitatile didactice si de cercetare si participarea la proiecte de cercetare, in domeniul educatiei si formarii profesionale sau de dezvoltare institutionala castigate in cadrul unor competitii nationale sau internationale, precum si alte activitati.
(2) Institutia de invatamant superior are obligativitatea organizarii procesului de evaluare semestriala de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice. Rezultatele statistice ale evaluarilor sunt informatii publice.
(3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face prin raportare la functia didactica/de cercetare si in functie de rezultatele si performantele acestuia, conform legii.
(4) Contractele individuale de munca ale personalului didactic si de cercetare includ asumarea de catre angajat a unor standarde minimale ale rezultatelor activitatilor didactice si de cercetare, aprobate de senatul universitar, la propunerea consiliului de administratie, si clauze privind sanctionarea angajatului, in conditiile neindeplinirii acestor standarde minimale, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 215
Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform deciziilor consiliului de administratie al institutiei de invatamant superior, conform legislatiei in vigoare.
CAPITOLUL VI:Drepturi si obligatii ale personalului didactic din invatamantul superior. Distinctii
Art. 216
(1) Personalul din invatamantul superior are drepturi si indatoriri care decurg din carta universitara, din Codul de etica si deontologie universitara, din contractul individual de munca, precum si din legislatia in vigoare.
(2) Protectia drepturilor salariatilor, precum si a drepturilor de proprietate intelectuala asupra creatiei stiintifice, culturale sau artistice este garantata si se asigura in conformitate cu prevederile cartei universitare si cu legislatia specifica in vigoare.
(3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academica. In baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universitar si au libertatea de predare, de cercetare si de creatie, in conformitate cu criteriile de calitate academica.
(4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de arta si de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale, fara restrictii ale libertatii academice. Institutiile de invatamant superior pot acoperi, in baza unei metodologii proprii, partial sau integral, costurile asociate publicarii unor lucrari stiintifice, la edituri proprii sau alte edituri nationale sau internationale, inclusiv a publicatiilor de tip "open access".
(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, in conformitate cu prevederile legii.
(6) Presedintele Romaniei, persoanele alese in Parlament, numite in Guvern sau care indeplinesc functii de specialitate specifice in aparatul Parlamentului, al Administratiei Prezidentiale, al Guvernului si in Ministerul Educatiei, precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice/de cercetare titulare, pe un post didactic/de cercetare din institutiile de invatamant superior, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada in care indeplinesc aceste functii.
(7) Prevederile alin. (6) se aplica si cadrelor didactice/de cercetare titulare pe un post didactic/de cercetare din institutiile de invatamant superior, care indeplinesc functia de prefect sau subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute in functii de conducere, de indrumare si de control in sistemul de invatamant, de cultura, de tineret si de sport. De aceleasi drepturi beneficiaza si cadrele didactice/de cercetare titulare pe un post didactic/de cercetare din invatamant numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, ARACIS, comisiilor si agentiilor din subordinea Administratiei Prezidentiale, Parlamentului, Guvernului sau Ministerului Educatiei.
(8) De prevederile alin. (6) beneficiaza si personalul didactic/de cercetare trimis in strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza in organisme internationale, precum si insotitorii acestora, daca sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din institutiile de invatamant superior.
(9) Personalului didactic/de cercetare titular pe un post didactic/de cercetare din institutiile de invatamant superior, solicitat in strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri ori conventii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitutionale, ori trimis pentru specializare, i se rezerva postul didactic/de cercetare pentru perioada respectiva.
(10) Personalul didactic titular pe un post didactic/de cercetare din institutiile de invatamant superior, care, din proprie initiativa, solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare stiintifica in tara sau in strainatate, are dreptul la concedii fara plata cu rezervarea postului didactic pe perioada concediului fara plata astfel acordat. Durata totala a acestora nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant superior, daca se face dovada activitatii respective.
(11) Personalul didactic/de cercetare titular pe un post didactic/de cercetare din institutiile de invatamant superior poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea institutiei de invatamant superior, cu rezervarea postului in perioada respectiva. Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime in invatamant.
(12) Cadrele didactice beneficiaza, anual, de dreptul la concediu de odihna, in perioada vacantelor universitare, cu o durata de cel putin 40 de zile lucratoare. In cazuri bine justificate, conducerea institutiei de invatamant superior poate intrerupe concediul legal, persoanele in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal se elaboreaza de Ministerul Educatiei impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de grup de unitati.
(13) Perioadele de efectuare a concediului de odihna se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul institutiei de invatamant superior si al salariatului.
(14) Institutiile de invatamant superior pot asigura, integral sau partial, transportul si cazarea salariatilor care domiciliaza in alte localitati, cu incadrarea in bugetul aprobat.
(15) Institutiile de invatamant superior pot majora salariile de baza in functie de specificul activitatii desfasurate si de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste majorari se asigura cu incadrare in bugetul aprobat.
(16) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta medicala si stomatologica in cabinete medicale/stomatologice si psihologice, precum si in ambulatorii de specialitate si unitati sanitare publice stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii.
(17) Personalul didactic/de cercetare are dreptul la suspendarea activitatii didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali.
(18) Personalul din invatamantul superior poate beneficia, in conditiile legii, pe baza aprobarii senatului universitar, de urmatoarele drepturi:
a) acordarea unei gradatii de merit;
b) acordarea unui concediu platit cu durata de 6 luni, o singura data, pentru redactarea unor lucrari in interesul invatamantului, pe baza de contract de cercetare ori de editare, in limita fondurilor alocate prin buget, din venituri proprii sau sponsorizari;
c) suportarea integrala ori partiala a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate in strainatate;
d) suportarea cheltuielilor de transport, daca nu dispune de locuinta in localitatea in care presteaza munca;
e) reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masa si tratament in bazele de odihna si tratament, finantata de la bugetul asigurarilor sociale de stat.
(19) Din sume de la bugetul de stat, Ministerul Educatiei asigura cadrelor didactice si de cercetare din institutiile de invatamant superior de stat, la data incetarii de drept a contractului de munca in urma pensionarii, doua salarii raportate la ultimul salariu de baza.
(20) Institutiile de invatamant superior pot acorda ajutoare pentru salariati, cu incadrarea in bugetul aprobat.
Art. 217
(1) Personalul didactic din invatamantul superior beneficiaza de gradatie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza si personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare si din bibliotecile universitare.
(3) Ordinele si medaliile care pot fi conferite de ministrul educatiei personalului didactic sunt:
a) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere si de cercetare din invatamantul superior;
b) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita in educatie si formare profesionala.
(4) Ministrul educatiei poate conferi plachete si diplome aniversare institutiilor de invatamant superior, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
Art. 218
Cadrele didactice si studentii/cursantii sunt protejati in spatiul universitar de autoritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia se asigura impotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilor lor. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform cartei universitare.
CAPITOLUL VII:Pensionarea
Art. 219
(1) Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani. La cererea cadrului didactic, se poate mentine statutul de titular pana la finalul anului universitar in care implineste varsta de pensionare.
(2) Senatul universitar din institutiile de invatamant superior de stat, particulare si confesionale, in baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare, poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa pensionare, in baza unui contract pe perioada determinata de un an, cu posibilitatea de prelungire anuala conform cartei universitare, fara limita de varsta.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , in cazul in care institutiile de invatamant superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotari mentinerea calitatii de titular in invatamant si/sau in cercetare, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate, pe baza evaluarii anuale a performantelor academice, dupa o metodologie stabilita de senatul universitar.
(4) Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenta didactica si de cercetare, cadrelor didactice care au atins varsta de pensionare.
TITLUL IV:Asigurarea calitatii in invatamantul superior
Art. 220
(1) Prezentul titlu stabileste cadrul legal pentru asigurarea calitatii in invatamantul superior.
(2) Misiunea activitatilor de asigurare si evaluare a calitatii educatiei este de a contribui la consolidarea increderii societatii in invatamantul superior romanesc, parte a invatamantului superior european, facilitand astfel recunoasterea studiilor efectuate si calificarilor acordate de institutiile de invatamant superior, precum si mobilitatea studentilor si absolventilor, atat in interiorul, cat si dincolo de granitele nationale.
(3) Prevederile prezentului titlu se aplica tuturor institutiilor de invatamant superior si organizatiilor furnizoare de educatie din Romania, precum si institutiilor de invatamant superior si organizatiilor furnizoare de educatie acreditate in Romania, care functioneaza legal pe teritoriul altor state, potrivit prevederilor legale.
Art. 221
(1) Principiile asigurarii calitatii sunt:
a) responsabilitatea organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior pentru asigurarea calitatii lor si a activitatilor pe care acestea le desfasoara;
b) adaptarea la diversitatea institutiilor, programelor si studentilor;
c) consolidarea unei culturi a calitatii;
d) corelarea cu cerintele si asteptarile studentilor, ale angajatorilor, precum si ale tuturor partilor interesate la nivelul societatii;
e) centrarea preponderent pe rezultate.
(2) Asigurarea si evaluarea calitatii se realizeaza cu respectarea principiilor legalitatii, responsabilitatii, independentei si autonomiei, eticii si deontologiei universitare, legitimitatii, profesionalismului, impartialitatii, transparentei, eficientei si sustenabilitatii.
(3) Activitatile de evaluare a organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior si a programelor/domeniilor de studii de nivel universitar si postuniversitar se realizeaza cu respectarea prevederilor legale privind prevenirea conflictului de interese.
Art. 222
In intelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) organizatia furnizoare de educatie este o institutie de invatamant. Pot furniza servicii de educatie si alte persoane juridice fara scop patrimonial care, in urma procesului de evaluare externa si autorizare, dobandesc statutul de organizatie furnizoare de educatie ce le confera dreptul de a desfasura activitati de invatamant pe baza de programe si/sau domenii de studii de nivel universitar si/sau postuniversitar, legal organizate;
b) educatia in invatamantul universitar se refera la programele si activitatile de formare academica sau profesionala a adultilor;
c) beneficiarii directi ai educatiei sunt studentii, studentii-doctoranzi, precum si cursantii cuprinsi intr-o forma de educatie in care invatarea se realizeaza in contexte formale;
d) beneficiarii indirecti ai educatiei sunt angajatorii, angajatii, familiile beneficiarilor directi si, intr-un sens larg, intreaga societate.
Art. 223
(1) Asigurarea calitatii educatiei in invatamantul superior reprezinta un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale, precum si de elaborare, planificare si organizare de programe de studii, de nivel universitar si postuniversitar si de formare profesionala a adultilor, in vederea indeplinirii standardelor. Respectivele actiuni sunt derulate constant si includ un proces continuu de evaluare a calitatii educatiei, atat a organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior, cat si a programelor si domeniilor de studii de nivel universitar si postuniversitar.
(2) Procesele de asigurare a calitatii contribuie la formarea increderii beneficiarilor in capacitatea organizatiei furnizoare de educatie de a oferi servicii de educatie in conformitate cu standardele de calitate. Asigurarea calitatii educatiei trebuie sa reprezinte o prioritate permanenta pentru orice organizatie furnizoare de educatie, precum si pentru angajatii acesteia.
(3) Evaluarea calitatii educatiei consta in examinarea multicriteriala a masurii in care o organizatie furnizoare de educatie/institutie de invatamant superior si programele furnizate de aceasta indeplinesc standardele. Evaluarea calitatii educatiei vizeaza, in mod fundamental, invatarea, predarea si evaluarea, include mediul de invatare, dar si legaturile relevante cu cercetarea si inovarea. Procesul vizeaza si evaluarea facilitatilor si serviciilor oferite studentilor sau cursantilor, inclusiv prin masurarea satisfactiei acestora cu privire la acestea. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de insasi organizatia furnizoare de educatie/institutia de invatamant superior, aceasta ia forma evaluarii interne. Evaluarea externa a calitatii se realizeaza de catre o autoritate cu competenta in domeniu.
(4) Acreditarea organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior si a programelor/domeniilor lor de studii de nivel universitar si postuniversitar este parte a evaluarii externe a calitatii, prin care se certifica respectarea standardelor pentru organizarea si functionarea acestora.
Art. 224
(1) Procesele de asigurare a calitatii trebuie organizate si implementate astfel incat sa conduca la imbunatatirea continua a calitatii educatiei si sa raspunda asteptarilor beneficiarilor, precum si sa furnizeze informatii comprehensive despre sistemul de invatamant superior. Acestea trebuie prezentate intr-un mod transparent si sa fie usor accesibile tuturor persoanelor interesate.
(2) Prin asigurarea calitatii se exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de educatie/institutii de invatamant superior de a oferi programe si domenii de studii de nivel universitar si postuniversitar, in conformitate cu standardele prevazute de legislatia in vigoare.
(3) Imbunatatirea calitatii educatiei presupune planificare, implementare, evaluare si actiune corectiva continua din partea organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior, bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri in raport cu standardele prevazute de legislatia in vigoare.
CAPITOLUL II:Metodologia asigurarii calitatii educatiei
Art. 225
(1) Calitatea in educatie este asigurata prin urmatoarele procese:
a) planificarea si realizarea efectiva a rezultatelor asteptate ale invatarii;
b) evaluarea interna a rezultatelor;
c) evaluarea externa a rezultatelor;
d) auditarea evaluarii interne a rezultatelor.
(2) Evaluarea calitatii educatiei se realizeaza pe baza urmatoarelor elemente:
a) criteriul - se refera la un aspect fundamental de organizare si functionare a unei organizatii furnizoare de educatie/institutii de invatamant superior;
b) standardul - reprezinta descrierea cerintelor formulate in termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in educatie;
c) indicatorul de performanta - reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie/institutie de invatamant superior, prin raportare la standarde.
(3) Elementele si procesele de asigurare a calitatii si relatiile dintre ele se diferentiaza in functie de:
a) tipul organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior si misiunea acesteia;
b) ciclul de invatamant universitar din care face parte programul de studii evaluat sau domeniul de studii postuniversitare si de formare profesionala a adultilor;
c) tipul si forma de organizare a programului de studii;
d) procesul de evaluare a calitatii.
(4) Auditarea se realizeaza prin evaluarea externa a mecanismelor interne de asigurare a calitatii, stabilite de o institutie de invatamant superior, cu scopul de a imbunatati in mod continuu activitatile si procesele la nivelul programelor de studii si al institutiei, prin verificarea respectarii criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta aferenti domeniului C, Managementul calitatii, descris la art. 226 alin. (4) .
(5) Elementele si procesele de evaluare externa si de auditare se descriu printr-o metodologie elaborata de ARACIS, in concordanta cu Standardele si liniile directoare privind asigurarea calitatii invatamantului superior adoptate la nivelul Spatiului european al invatamantului superior, si aprobata prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei. Metodologia prevede cel putin standardele si indicatorii de performanta, etapele proceselor de evaluare, modalitatile de adoptare a deciziilor si conditiile in care o institutie de invatamant superior poate parcurge o procedura de evaluare externa la nivel institutional simplificata sau, dupa caz, de auditare.
(6) In cadrul evaluarii externe definite la alin. (1) lit. c) , institutiile de invatamant superior pot sa isi elaboreze propriile standarde si indicatori de performanta de referinta, in cadrul domeniilor si criteriilor prevazute la art. 226 alin. (1) -(4) , in concordanta cu misiunea asumata si cu obiectivele strategice proprii.
Art. 226
(1) Asigurarea si evaluarea calitatii educatiei se refera la urmatoarele domenii:
a) capacitatea institutionala;
b) eficacitatea educationala;
c) managementul calitatii.
(2) Capacitatea institutionala, care rezulta din organizarea interna si din resursele disponibile, este descrisa prin urmatoarele criterii:
a) structurile si procesele institutionale de tip managerial si administrativ, care implica studentii si alte parti interesate;
b) baza materiala si optimizarea utilizarii acesteia;
c) resurse umane adecvate si proceduri transparente de recrutare a personalului, elaborate in conditiile legii;
d) resursele financiare;
e) digitalizarea proceselor institutionale;
f) colectarea, analiza si utilizarea datelor in vederea eficientizarii proceselor si adoptarii unor politici manageriale la nivel institutional, politicilor bazate pe evidente.
(3) Eficacitatea educationala, care consta in mobilizarea de resurse cu scopul de a se obtine rezultatele asteptate ale invatarii, este descrisa prin urmatoarele criterii:
a) continutul si relevanta programelor de studii;
b) concordanta dintre curriculum si calificare;
c) invatarea, predarea si evaluarea centrate pe student;
d) accesibilitatea si eficienta resurselor si a serviciilor de sprijin adecvate invatarii;
e) rezultatele invatarii;
f) insertia si retentia pe piata muncii a absolventilor in acord cu nivelul calificarii obtinute;
g) proceduri si practici cu privire la concursul de admitere, la parcursul, recunoasterea si echivalarea studiilor, precum si la certificarea rezultatelor;
h) procesul de internationalizare;
i) rezultatele cercetarii stiintifice.
(4) Managementul calitatii este descris prin urmatoarele criterii:
a) strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii, inclusiv in domeniul eticii si deontologiei universitare, care implica studentii, angajatorii si alte parti interesate si sunt aplicate in mod consecvent si transparent;
b) functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, inclusiv in domeniul eticii si deontologiei universitare, conform legii;
c) proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si domeniilor de studii si activitatilor desfasurate, care implica studentii, angajatorii si alte parti interesate;
d) proceduri de evaluare periodica a calitatii activitatilor personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ;
e) baze de date actualizate sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitatii;
f) transparenta informatiilor de interes public, inclusiv a celor privitoare la programele si domeniile de studii oferite, precum si cu privire la certificatele, diplomele si calificarile aferente;
g) respectarea termenelor si a standardelor privind raportarile prevazute de legislatia in vigoare;
h) participarea in procesele de evaluare externa, conform legii.
(5) In cazul programelor de studii integrate, oferite de doua sau mai multe institutii de invatamant superior, asigurarea calitatii se refera la domeniile si criteriile stabilite la nivel european, prin Abordarea europeana pentru asigurarea calitatii programelor de studii integrate, aprobata de catre ministrii educatiei din tarile din Spatiul european al invatamantului superior, denumita in continuare Abordarea europeana (AE) .
CAPITOLUL III:Asigurarea interna a calitatii educatiei
Art. 227
(1) La nivelul fiecarei institutii de invatamant superior si organizatii furnizoare de educatie din Romania functioneaza comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii, denumita in continuare CEAC.
(2) Organizatia furnizoare de educatie/Institutia de invatamant superior elaboreaza si adopta strategia si regulamentul de functionare ale CEAC.
(3) Conducerea operativa a CEAC este asigurata de conducatorul organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior sau de un coordonator desemnat de acesta.
(4) Conducatorul organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior este direct responsabil de calitatea educatiei.
(5) In cadrul institutiilor de invatamant superior, CEAC are urmatoarea componenta:
a) persoana care asigura conducerea operativa a structurii;
b) 1-3 reprezentanti ai cadrelor didactice, aprobati prin vot de senatul universitar, la propunerea consiliului de administratie;
c) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
d) minimum 25% reprezentanti ai studentilor, desemnati de organizatiile studentesti reprezentative;
e) 1-2 reprezentanti ai angajatorilor;
f) un reprezentant al structurii administrative din cadrul institutiei de invatamant superior, cu atributii in domeniul asigurarii calitatii.
(6) Din CEAC pot face parte si reprezentanti ai minoritatilor nationale, din randul cadrelor didactice sau al studentilor.
(7) Pentru organizatia furnizoare de educatie, alta decat o institutie de invatamant superior, CEAC cuprinde, pe langa persoana care asigura conducerea operativa a structurii, persoane provenind din urmatoarele categorii:
a) 1-3 reprezentanti ai furnizorului de educatie;
b) 1-3 reprezentanti ai beneficiarilor directi;
c) 1-3 reprezentanti ai angajatorilor.
(8) Membrii CEAC nu pot indeplini functii de conducere in institutia de invatamant superior sau in organizatia furnizoare de educatie respectiva, cu exceptia persoanei care asigura conducerea operativa a acesteia.
(9) In raport cu performantele realizate in domeniul imbunatatirii calitatii educatiei, organizatia furnizoare de educatie/institutia de invatamant superior poate hotari remunerarea membrilor CEAC.
Art. 228
(1) Atributiile CEAC sunt:
a) elaboreaza si coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, aprobate de conducerea organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior, conform domeniilor si criteriilor aplicabile;
b) elaboreaza, anual, un raport de evaluare interna privind calitatea educatiei. Raportul este analizat in senatul universitar si adus la cunostinta tuturor partilor interesate, prin publicare pe site-ul organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior;
c) formuleaza recomandari si propuneri de imbunatatire a calitatii educatiei si serviciilor-suport;
d) monitorizeaza si, dupa caz, intervine in modul in care partenerii externi, ca angajatorii sau partenerii institutionali, sunt consultati si implicati in procesele de asigurare interna a calitatii, la diferite niveluri ale organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior.
(2) Suportul tehnic pentru realizarea atributiilor CEAC este asigurat de structura administrativa din cadrul institutiei de invatamant superior, organizata in acest scop.
CAPITOLUL IV:Procesele de evaluare externa a calitatii educatiei si de auditare
Art. 229
(1) Evaluarea externa a calitatii educatiei pentru programe si domenii de studii universitare, postuniversitare, inclusiv de formare profesionala a adultilor si a institutiilor de invatamant superior si organizatiilor furnizoare de educatie, se face la termenele stabilite in vederea acreditarii, periodic, precum si la initiativa acestora sau a Ministerului Educatiei.
(2) Rezultatele evaluarilor se aduc la cunostinta persoanelor implicate si se publica pe site-ul ARACIS, precum si in baze de date electronice administrate de structuri internationale la care ARACIS a aderat pentru asigurarea transparentei si in vederea informarii beneficiarilor educatiei.
(3) Evaluarea externa a calitatii educatiei se aplica pentru:
a) structura institutionala a organizatiei furnizoare de educatie/institutiei de invatamant superior;
b) programele de studii universitare de scurta durata;
c) programele de studii universitare de licenta;
d) domeniile de studii universitare de masterat si doctorat;
e) domeniile de studii postuniversitare, inclusiv de formare profesionala a adultilor.
(4) Auditarea se poate aplica pentru structura institutionala a institutiei de invatamant superior.
(5) In procesul de evaluare externa sau de auditare, dupa caz, se analizeaza concordanta intre evaluarea interna a calitatii educatiei si situatia reala.
Art. 230
(1) Orice persoana juridica, publica sau privata, interesata in furnizarea de educatie de nivel universitar se supune procesului de evaluare in vederea acreditarii, in conditiile legii.
(2) Acreditarea presupune parcurgerea a doua procese succesive:
a) autorizarea de functionare provizorie, care acorda dreptul de a organiza admitere la studii si de a desfasura proces de invatamant;
b) acreditarea, care acorda, alaturi de drepturile prevazute la lit. a) , si dreptul de a organiza, dupa caz, studii de scurta durata, de licenta, de masterat, de doctorat, studii postuniversitare si de formare profesionala a adultilor si examene de finalizare a acestor studii, precum si dreptul de a emite diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educatiei.
(3) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se realizeaza, distinct, pe fiecare ciclu de studii, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare program de studii din cadrul ciclului de studii universitare de scurta durata;
b) pentru fiecare program de studii din cadrul ciclului de studii universitare de licenta;
c) pentru fiecare domeniu de studii universitare de masterat;
d) pentru fiecare domeniu de studii universitare de doctorat.
(4) Programele de studii postuniversitare, inclusiv de formare profesionala a adultilor, se supun evaluarii externe in vederea acreditarii, la nivel de domeniu, avand in vedere domeniile de licenta sau masterat in vigoare.
Art. 231
Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se realizeaza fara parcurgerea procedurii de autorizare de functionare provizorie, in urmatoarele cazuri:
a) domenii de studii universitare de masterat, organizate de institutii de invatamant superior acreditate;
b) domenii de studii universitare de doctorat, organizate de institutii de invatamant superior acreditate in aceleasi domenii de studii universitare de masterat acreditate;
c) domenii de studii universitare de doctorat, organizate de Academia Romana;
d) programe de studii integrate;
e) programe de studii de nivel postuniversitar, organizate de institutii de invatamant superior acreditate;
f) programe de formare profesionala a adultilor, organizate de institutii de invatamant superior acreditate.
Art. 232
Mentinerea acreditarii se realizeaza prin evaluare periodica din 5 in 5 ani, dupa cum urmeaza:
a) la nivel institutional;
b) la nivelul fiecarui program de studii universitare de scurta durata;
c) la nivelul fiecarui program de studii universitare de licenta;
d) la nivelul fiecarui domeniu de studii universitare de masterat;
e) la nivelul fiecarui domeniu de studii universitare de doctorat;
f) la nivelul fiecarui domeniu de studii postuniversitare.
Art. 233
In perioada dintre procesele de evaluare externa a calitatii sau de auditare, dupa caz, definite la art. 229-232 si art. 225 alin. (4) , institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie beneficiaza de suport, in vederea asigurarii calitatii, din partea unei agentii de asigurare a calitatii din tara sau din strainatate, denumita in continuare AAC, inregistrata EQAR, in cadrul unui proces de evaluare intermediara.
Art. 234
(1) Institutiile de invatamant superior care au parcurs doua cicluri de evaluare periodica la nivel institutional, consecutive, incheiate cu rapoarte de mentinere a acreditarii, au dreptul de a solicita un proces de evaluare externa institutionala simplificata sau de auditare, conform metodologiei de evaluare externa prevazute la art. 225 alin. (5) .
(2) Procesul de evaluare externa simplificata presupune utilizarea unui sistem de standarde si indicatori stabilit de comun acord cu institutia de invatamant superior.
(3) Standardele si indicatorii prevazuti la art. 225 alin. (6) pot fi luati in considerare in procesul de evaluare externa simplificata.
CAPITOLUL V:Etapele si rezultatele evaluarii externe a calitatii
Art. 235
(1) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea autorizarii de functionare provizorie, se declanseaza la cererea, dupa caz:
a) a unei persoane juridice interesate in furnizarea de educatie, care isi propune sa ofere, dupa caz, unul sau mai multe programe de studii universitare de scurta durata, unul sau mai multe programe de studii universitare de licenta si/sau programe de studii universitare de masterat;
b) a unei institutii de invatamant superior, care isi propune sa organizeze, alternativ sau cumulativ:
(i) programe de studii universitare de scurta durata;
(ii) programe de studii universitare de licenta;
(iii) programe de studii universitare de masterat;
(iv) programe de studii universitare de doctorat;
(v) programe de studii postuniversitare.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se bazeaza pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile si criteriile prevazute la art. 226.
(3) Procesul de autorizare de functionare provizorie cuprinde urmatoarele etape:
a) organizatia furnizoare de educatie/institutia de invatamant superior elaboreaza un raport de evaluare interna, pe baza domeniilor si criteriilor prevazute la art. 226, la nivel institutional si/sau pentru fiecare program de studii universitare de licenta, domeniu de studii universitare de masterat sau domeniu de studii universitare de doctorat, dupa caz;
b) raportul de evaluare interna se depune la ARACIS, impreuna cu o cerere de declansare a procedurii de evaluare externa, in vederea autorizarii de functionare provizorie;
c) ARACIS numeste o comisie de experti in evaluarea externa a calitatii, care analizeaza raportul de evaluare interna, verifica, prin vizite la institutia solicitanta, indeplinirea standardelor aferente domeniilor si criteriilor prevazute la art. 226 si elaboreaza propriul raport de evaluare. In activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS sau agentia de asigurare a calitatii coopteaza si experti internationali.
(4) Raportul de evaluare externa al expertilor evaluatori se valideaza, prin vot deschis, de structurile decizionale ale ARACIS pe baza verificarii respectarii metodologiei de evaluare externa. In procesul de analiza si validare, ARACIS poate solicita expertilor refacerea raportului, daca constata ca metodologia nu a fost respectata.
(5) Activitatile prevazute la alin. (3) lit. c) se pot realiza si prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice.
Art. 236
(1) Pe baza raportului prevazut la art. 235, ARACIS propune Ministerului Educatiei acordarea sau, dupa caz, neacordarea autorizatiei de functionare provizorie.
(2) Autorizarea de functionare provizorie pentru programele de studii universitare de scurta durata, pentru programele de studii universitare de licenta si pentru domeniile de studii universitare de masterat se acorda, pe baza propunerii ARACIS, prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei.
(3) Autorizarea de functionare provizorie pentru domeniile de studii universitare de doctorat, domeniile de studii postuniversitare, respectiv de formare profesionala a adultilor se acorda, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al ministrului educatiei.
(4) Persoana juridica interesata dobandeste calitatea de organizatie furnizoare de educatie, dupa obtinerea autorizatiei de functionare provizorie.
Art. 237
(1) Termenul de depunere a cererii in vederea acreditarii programelor si domeniilor de studii universitare este de 2 ani de la data absolvirii primei promotii, sub sanctiunea ridicarii autorizatiei de functionare provizorie de catre Ministerul Educatiei.
(2) Termenul de depunere a cererii in vederea acreditarii institutionale este de 3 ani de la acreditarea primului program de studii universitare de scurta durata, program de studii universitare de licenta sau domeniu de studii universitare, dupa caz, sub sanctiunea ridicarii autorizatiei de functionare provizorie de Ministerul Educatiei.
Art. 238
Prin exceptie de la prevederile art. 232 si art. 237 alin. (1) si (2) , in situatii bine justificate, ARACIS poate aproba prelungirea termenelor de mentinere a acreditarii, respectiv de acreditare. ARACIS informeaza Ministerul Educatiei cu privire la amanarile acordate.
Art. 239
(1) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se declanseaza la cererea institutiei de invatamant superior sau a organizatiei furnizoare de educatie, cu respectarea termenelor prevazute la art. 237, pentru:
a) programele de studii universitare de scurta durata, autorizate sa functioneze provizoriu;
b) programele de studii universitare de licenta, autorizate sa functioneze provizoriu;
c) acreditare institutionala.
(2) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea mentinerii acreditarii, se declanseaza, dupa caz, la cererea institutiei de invatamant superior sau a organizatiei furnizoare de educatie, cu respectarea termenelor prevazute la art. 232.
(3) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se declanseaza la cererea, dupa caz, a institutiei de invatamant superior sau a organizatiei furnizoare de educatie, pentru organizarea de programe de studii de masterat. Evaluarea in acest caz se realizeaza la nivel de domeniu.
(4) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se declanseaza la cererea institutiei de invatamant superior, pentru organizarea de programe de studii de doctorat.
(5) Evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii, se declanseaza la cererea, dupa caz, a institutiei de invatamant superior sau a organizatiei furnizoare de educatie, pentru organizarea de programe de studii postuniversitare. Evaluarea se realizeaza la nivel de domeniu.
(6) Procesul de acreditare, precum si de mentinere a acreditarii cuprinde urmatoarele etape:
a) organizatia furnizoare de educatie autorizata sa functioneze provizoriu sau acreditata, dupa caz, elaboreaza un raport de evaluare interna, pe baza domeniilor si criteriilor prevazute la art. 226 si a standardelor specifice etapei de acreditare;
b) raportul de evaluare interna se depune la AAC impreuna cu o cerere de declansare a procedurii de evaluare externa si de acreditare;
c) AAC numeste o comisie de experti in evaluare externa, care analizeaza raportul de evaluare interna, verifica, prin vizite, la institutia solicitanta indeplinirea standardelor referitoare la domeniile si criteriile prevazute la art. 226 si elaboreaza propriul raport de evaluare. In activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS sau agentia de asigurare a calitatii coopteaza si experti internationali;
d) AAC valideaza, prin vot deschis, raportul expertilor, prin verificarea respectarii metodologiei de evaluare externa, si propune Ministerului Educatiei, dupa caz, acreditarea sau neacreditarea programelor sau domeniilor de studii universitare sau postuniversitare si de formare profesionala organizate de institutia solicitanta. In procesul de analiza si validare, daca se constata ca metodologia nu a fost respectata, AAC poate solicita expertilor refacerea raportului;
e) in situatia in care agentia de evaluare a calitatii nu este ARACIS, ci o alta AAC inregistrata in Registrul european pentru asigurarea calitatii in invatamantul superior, raportul de evaluare se transmite catre ARACIS in vederea confirmarii propunerii de decizie, in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, iar ARACIS transmite propunerea de acreditare sau neacreditare catre Ministerul Educatiei.
(7) Activitatile prevazute la alin. (6) lit. c) se pot organiza si prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice.
Art. 240
(1) Acreditarea programelor de studii universitare de scurta durata, a programelor de studii universitare de licenta, a domeniilor de masterat organizate de orice institutie de invatamant superior/organizatie furnizoare de educatie se realizeaza, pe baza avizului unei AAC, prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei.
(2) Acreditarea pentru domeniile de studii universitare de doctorat, pentru domeniile de studii postuniversitare, de formare profesionala a adultilor, organizate de o institutie de invatamant superior/organizatie furnizoare de educatie, se acorda, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al ministrului educatiei.
(3) Acreditarea si infiintarea institutiilor de invatamant superior se fac prin lege, promovata de Guvern, la initiativa Ministerului Educatiei, pe baza propunerii ARACIS.
Art. 241
(1) In conditiile in care ARACIS sau o alta AAC constata, printr-un raport, faptul ca nu sunt indeplinite standardele in procesul de evaluare in vederea acreditarii ori a mentinerii acreditarii, informeaza Ministerul Educatiei, in termen de 15 zile lucratoare, care informeaza institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie, in termen de 30 de zile lucratoare de la primirea informarii din partea AAC.
(2) In termen de un an calculat de la data comunicarii cu confirmare a raportului prevazut la alin. (1) , in cazul programelor de studii universitare de scurta durata, de studii universitare de licenta, al domeniilor de masterat ori de doctorat, institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie solicita o noua evaluare din partea AAC care a realizat evaluarea anterioara. In caz contrar, raportul elaborat in conditiile alin. (1) este definitiv. Costurile evaluarii suplimentare sunt suportate de institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie.
(3) Dupa parcurgerea procedurilor prevazute la alin. (1) si (2) , in cazul constatarii neindeplinirii standardelor, Ministerul Educatiei dispune cumulativ urmatoarele masuri:
a) initierea unei hotarari a Guvernului sau a unui ordin al ministrului educatiei, dupa caz, in vederea lichidarii respectivelor programe si/sau a domeniilor in care se realizeaza studii de nivel universitar si/sau postuniversitar;
b) incetarea inmatricularii de noi studenti, studenti-doctoranzi sau cursanti, dupa caz, in cadrul respectivelor programe si/sau domenii de studii universitare;
c) continuarea scolarizarii in lichidare pentru programul sau domeniul de studii universitare respectiv, dupa caz.
(4) Masurile prevazute la alin. (3) lit. b) si c) se aplica incepand cu anul universitar urmator datei la care s-a publicat hotararea Guvernului sau ordinul ministrului educatiei, potrivit alin. (3) lit. a) .
(5) In termen de 2 ani de la emiterea raportului prin care se constata neindeplinirea standardelor de calitate la nivelul unei evaluari institutionale, institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie solicita o noua evaluare din partea AAC care a realizat evaluarea anterioara. In caz contrar, raportul elaborat in conditiile alin. (1) este definitiv si furnizorul de educatie/institutia de invatamant superior intra in lichidare, conform prevederilor alin. (6) . Costurile evaluarii suplimentare sunt suportate de institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie.
(6) Dupa parcurgerea procedurilor prevazute la alin. (1) si (5) , in cazul constatarii neindeplinirii standardelor de calitate, Ministerul Educatiei dispune, cumulativ, urmatoarele masuri:
a) initierea proiectului de hotarare a Guvernului privind ridicarea autorizatiei de functionare sau initierea proiectului de lege privind desfiintarea respectivei institutii de invatamant superior, dupa caz;
b) incetarea inmatricularii de noi studenti, studenti-doctoranzi si cursanti in cadrul institutiei/organizatiei respective;
c) continuarea scolarizarii in lichidare, pentru toate programele si/sau domeniile de studii universitare din cadrul institutiei/organizatiei respective.
(7) Masurile prevazute la alin. (6) lit. b) si c) se dispun incepand cu anul universitar urmator datei la care a intrat in vigoare legea sau hotararea Guvernului, dupa caz, conform alin. (6) lit. a) .
Art. 242
(1) In situatia in care institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie nu indeplineste procedurile in vederea acreditarii, a evaluarii periodice, pentru programele/domeniile in care se organizeaza programe de studii universitare si postuniversitare, inclusiv de formare profesionala a adultilor organizate, Ministerul Educatiei dispune urmatoarele masuri cumulativ:
a) initierea hotararii Guvernului sau a ordinului ministrului educatiei, dupa caz, de intrare in lichidare a respectivului program sau domeniu de studii universitare sau postuniversitare si de invatare pe tot parcursul vietii, dupa caz;
b) incetarea inmatricularii de noi cursanti, studenti sau studenti-doctoranzi, dupa caz, in cadrul respectivului program sau domeniu de studii, dupa caz;
c) continuarea scolarizarii in lichidare pentru programul sau domeniul de studii respectiv, dupa caz.
(2) In situatia in care institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie nu indeplineste procedurile in vederea acreditarii, respectiv de evaluare periodica institutionala, Ministerul Educatiei dispune, cumulativ, urmatoarele masuri:
b) incetarea inmatricularii de noi studenti, studenti-doctoranzi si cursanti, dupa caz, pentru toate programele si/sau domeniile de studii universitare sau postuniversitare si de formare profesionala a adultilor, in cadrul institutiei/organizatiei respective;
c) continuarea scolarizarii in lichidare pentru toate programele si/sau domeniile de studii.
(3) Masurile prevazute la alin. (1) si (2) se aplica incepand cu anul universitar urmator intrarii in vigoare a ordinului ministrului educatiei, a hotararii Guvernului sau a legii, dupa caz.
(4) ARACIS comunica Ministerului Educatiei, anual, pana la data de 31 ianuarie, situatia organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior care nu s-au supus, in termen, procesului de evaluare externa in vederea acreditarii sau a mentinerii acreditarii prevazute la alin. (1) si (2) .
Art. 243
ARACIS are obligatia sa informeze institutia evaluata si Ministerul Educatiei asupra rezultatelor evaluarii externe in procesul autorizarii, acreditarii ori mentinerii acreditarii, dupa caz, in termen de 45 de zile calendaristice de la aprobarea acestora.
Art. 244
(1) Dupa obtinerea autorizatiei de functionare provizorie, organizatia furnizoare de educatie/institutia de invatamant superior implementeaza mecanismul de asigurare interna a calitatii si intocmeste rapoarte de evaluare interna a calitatii educatiei, pe care le transmite anual ARACIS.
(2) Dupa obtinerea acreditarii institutionale si infiintarea prin lege, rapoartele anuale de evaluare interna a calitatii se transmit ARACIS, la cererea acesteia sau din propria initiativa a institutiei de invatamant superior, atunci cand solicita o noua evaluare externa.
Art. 245
(1) Organizatia furnizoare de educatie poate utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai dupa obtinerea acreditarii.
(2) Desfasurarea activitatilor de invatamant de nivel universitar, postuniversitar si de formare profesionala a adultilor, precum si eliberarea de acte de studii in alte conditii decat cele prevazute prin prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste conform Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 246
(1) Organizatia furnizoare de educatie care a fost autorizata sa functioneze provizoriu are dreptul de a gestiona personal didactic, de cercetare si administrativ in invatamant, conform propriei strategii de dezvoltare, in conditiile legii.
(2) Organizatia furnizoare de educatie este parte a retelei nationale de invatamant superior, cu toate drepturile si obligatiile conferite de lege.
CAPITOLUL VI:Autoritati responsabile cu evaluarea externa a calitatii educatiei
Art. 247
(1) Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior este o institutie publica autonoma, de interes national, cu personalitate juridica si cu competente in materie de evaluare externa, in vederea asigurarii calitatii educatiei de nivel universitar si postuniversitar si de formare profesionala a adultilor, care se organizeaza independent pe baza bugetului propriu de venituri si cheltuieli.
(2) ARACIS este autoritate competenta, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010, cu modificarile ulterioare, responsabila cu asigurarea calitatii educatiei, care verifica indeplinirea cerintelor de evaluare externa, pe baza analizarii documentelor emise de catre oricare stat membru al Uniunii Europene sau stat tert, prezentate de catre organizatiile furnizoare de educatie/institutiile de invatamant superior care vin sa organizeze si sa desfasoare activitati de invatamant universitar si postuniversitar in Romania.
(3) Sediul, structura organizatorica, numarul de posturi pentru aparatul de lucru, bugetul propriu, precum si regulamentul de organizare si functionare se stabilesc prin hotarare a Consiliului ARACIS.
(4) Regimul, principiile si nivelul de remunerare a presedintelui, vicepresedintelui si a membrilor Consiliului ARACIS, precum si a personalului din aparatul tehnic propriu, avand ca limita minima salariul minim brut pe tara garantat in plata, iar ca limita maxima salariul de baza al functiei de rector din cadrul unei institutii de invatamant superior de gradul II, se stabilesc prin hotarare a Consiliului ARACIS.
(5) Drepturile de natura salariala sunt stabilite cu incadrarea stricta in resursele financiare prevazute prin bugetul de venituri si cheltuieli al ARACIS.
Art. 248
(1) ARACIS este autoritate cu competenta exclusiva in evaluarea externa a calitatii pentru dobandirea autorizatiei de functionare provizorie in vederea organizarii de activitati de educatie nivel universitar, postuniversitar si de invatare pe tot parcursul vietii.
(2) Institutia de invatamant superior/Organizatia furnizoare de educatie are dreptul de a solicita evaluarea externa a calitatii educatiei, in vederea acreditarii sau mentinerii acreditarii, fie de catre ARACIS, fie de catre o alta AAC, inregistrata in EQAR, pe baza de contract.
(3) In cazul in care evaluarea la nivel institutional sau pentru programe de studii universitare de scurta durata, programe de studii universitare de licenta, domenii de studii universitare de masterat, domenii de studii universitare de doctorat se realizeaza de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau din strainatate, inregistrata in EQAR, raportul final intocmit de aceasta se confirma de catre ARACIS, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. ARACIS transmite raportul de confirmare a evaluarii Ministerului Educatiei, in vederea efectuarii demersurilor privind acreditarea/retragerea acreditarii.
Art. 249
(1) ARACIS exercita urmatoarele atributii in domeniul evaluarii externe si acreditarii:
a) elaboreaza si actualizeaza periodic, cu consultarea partilor interesate, institutiilor de invatamant superior si beneficiarilor educatiei, propunerea de metodologie de evaluare externa, inclusiv standardele si indicatorii de evaluare externa;
b) evalueaza conform metodologiei de evaluare externa si standardelor specifice fiecarei etape a acreditarii si propune, dupa caz, autorizarea/neautorizarea ori acreditarea/neacreditarea, precum si mentinerea/retragerea acreditarii organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant superior, de nivel universitar si/sau de nivel postuniversitar, inclusiv de formare profesionala a adultilor, precum si a programelor/domeniilor de studii;
c) evalueaza, la cerere, programe de studii integrate in temeiul standardelor si al metodologiilor stabilite la nivel european prin Abordarea europeana pentru asigurarea calitatii programelor de studii integrate si propune acreditarea/neacreditarea acestor programe;
d) elaboreaza si face publice propriile proceduri interne de evaluare externa a calitatii educatiei;
e) incheie cu institutii de invatamant din tara si din strainatate contracte civile de prestari servicii pentru evaluarea externa a calitatii programelor de studii si a organizatiilor furnizoare de programe de educatie/institutiilor de invatamant superior;
f) valideaza rapoartele de evaluare ale comisiilor de experti in evaluarea externa a calitatii;
g) efectueaza evaluarea calitatii unor programe/domenii de studii si institutii de invatamant superior, la solicitarea Ministerului Educatiei. Conditiile privind realizarea activitatii de evaluare externa se stabilesc prin contract;
h) face publice rezultatele evaluarilor externe pe site-ul propriu si in baze de date internationale specifice;
i) elaboreaza si aplica Codul de etica profesionala a expertilor ARACIS.
(2) Metodologia de evaluare externa prevazuta la alin. (1) lit. a) si standardele si indicatorii specifici pentru fiecare proces de evaluare externa se aproba prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, la propunerea ARACIS. Metodologia se aplica pentru evaluarea programelor/domeniilor de studii de nivel universitar, postuniversitar, inclusiv de formare profesionala a adultilor, precum si pentru evaluarea la nivel institutional.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , in cazul programelor de studii integrate finalizate cu diploma comuna sau cu diploma dubla sau multipla, standardele specifice fiecarei etape de acreditare, metodologia de acreditare externa si programarea in timp a procesului de acreditare sunt cele stabilite la nivel european prin Abordarea europeana pentru asigurarea calitatii programelor de studii integrate.
(4) ARACIS poate incheia acorduri de colaborare cu alte AAC, in vederea evaluarii calitatii educatiei.
(5) ARACIS are, in domeniul asigurarii calitatii educatiei, urmatoarele atributii:
a) formuleaza si revizuieste periodic, pe baza bunelor practici, standarde si indicatori pentru evaluarea si asigurarea calitatii in invatamantul superior;
b) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si cu Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si Inspectiei in Invatamantul Preuniversitar, denumita in continuare ARACIIP, in elaborarea si promovarea de politici si strategii de actiune, pentru cresterea calitatii educatiei in Romania;
c) ARACIS si ARACIIP se reunesc semestrial pentru a armoniza intersectorial politicile si strategiile aplicate in domeniul evaluarii si asigurarii calitatii in educatie;
d) organizeaza, anual, consultari cu Ministerul Educatiei, ANC, Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, CNR, institutiile de invatamant superior, federatiile nationale studentesti si sindicatele nationale reprezentative din invatamantul superior pentru a discuta prioritatile anuale in domeniul asigurarii calitatii educatiei;
e) elaboreaza si publica manuale, ghiduri, lucrari de sinteza a bunelor practici de evaluare si asigurare a calitatii;
f) elaboreaza periodic, la fiecare 3 ani, analize de sistem asupra calitatii invatamantului superior din Romania;
g) colaboreaza cu agentii similare din alte tari pentru dezvoltarea si aplicarea de masuri eficace de imbunatatire a calitatii programelor de studii din invatamantul superior;
h) publica anual un raport cu privire la propria activitate;
i) elaboreaza, o data la 5 ani, rapoarte de autoevaluare a calitatii propriei activitati, in vederea pregatirii evaluarii externe de catre entitati competente in acest domeniu;
j) organizeaza cursuri de formare, conferinte si seminare in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii educatiei;
k) participa la programe si proiecte nationale si internationale;
l) asigura consultanta in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii educatiei, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Art. 250
(1) In indeplinirea atributiilor sale, ARACIS constituie un registru national al evaluatorilor, din care pot face parte evaluatori romani sau internationali, experti in evaluarea calitatii. Membrii Registrului national al evaluatorilor pot participa la cursuri de formare dupa selectarea acestora si, periodic, la cursuri de formare continua in domeniul asigurarii calitatii educatiei, organizate de ARACIS sau de alte structuri partenere.
(2) Contractarea evaluatorilor prevazuti la alin. (1) se realizeaza pe baza de contracte civile, tarifele fiind stabilite prin hotarare a Consiliului ARACIS.
Art. 251
(1) ARACIS are obligatia de a indeplini si a respecta standardele privind asigurarea calitatii pe baza carora functioneaza entitatile membre ale EQAR, precum si de a dobandi si a mentine calitatea de membru al acestui registru.
(2) Nerespectarea obligatiilor stabilite la alin. (1) pentru o perioada de 2 ani se sanctioneaza cu suspendarea dreptului ARACIS de a realiza evaluari externe pana la redobandirea calitatii de membru in EQAR.
Art. 252
(1) ARACIS este condusa de un consiliu alcatuit din 21 de membri, din care:
a) 17 sunt cadre didactice din invatamantul superior care reprezinta, de regula, domeniile de studii universitare si provin din institutii de invatamant superior diferite;
b) 2 studenti, reprezentanti ai federatiilor studentesti din Romania, reconfirmati la inceputul fiecarui an universitar;
c) un reprezentant al patronatului;
d) un reprezentant al federatiei sindicale cu cei mai multi membri din invatamantul superior.
(2) Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, sunt profesori sau conferentiari universitari titulari, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, cu experienta in evaluarea calitatii educatiei, selectati pe baza criteriilor de prestigiu profesional si moral si de competenta profesionala si stiintifica.
(3) Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, se selecteaza prin concurs pe baza unei metodologii aprobate prin hotarare a Consiliului ARACIS si care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, anterior declansarii concursului.
(4) Reprezentantii in Consiliul ARACIS mentionati la alin. (1) lit. b) -d) sunt nominalizati pe baza unei metodologii aprobate prin hotarare a Consiliului ARACIS si care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, anterior declansarii procedurii de nominalizare.
(5) Consiliul ARACIS se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase.
(6) Durata unui mandat de membru al Consiliului ARACIS este de 4 ani.
(7) Membrii Consiliului ARACIS prevazuti la alin. (1) lit. a) pot indeplini calitatea de membru al consiliului pentru doua mandate.
Art. 253
(1) Consiliul ARACIS este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret, cu majoritatea membrilor consiliului.
(2) Conducerea executiva a ARACIS este asigurata de un director general, angajat prin concurs, de catre Consiliul ARACIS. Acesta coordoneaza aparatul tehnic al institutiei.
Art. 254
(1) Calitatea de membru in Consiliul ARACIS este incompatibila cu functia de rector si cu orice functie de demnitate publica.
(2) In situatia in care un membru al Consiliului ARACIS este confirmat in functia de rector sau este numit intr-o functie de demnitate publica, acestuia ii inceteaza de drept mandatul de membru al Consiliului ARACIS.
(3) Mandatele de membri ai Consiliului ARACIS care devin vacante se ocupa conform prevederilor metodologiei prevazute la art. 252.
Art. 255
(1) Pot fi experti evaluatori ai ARACIS persoanele din urmatoarele categorii:
a) cadre didactice titulare, cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, cu gradul didactic de lector, conferentiar sau profesor universitar, cu experienta in evaluarea calitatii educatiei;
b) cadre didactice din institutii de invatamant superior din strainatate, cu grade didactice similare de lector, conferentiar sau profesor universitar, cu experienta in evaluarea calitatii educatiei;
c) studenti si studenti-doctoranzi;
d) cursanti;
e) reprezentanti ai angajatorilor.
(2) Selectarea expertilor evaluatori se realizeaza pe baza unei proceduri transparente, folosind criterii de competenta, aprobate de catre Consiliul ARACIS si publicate pe site-ul agentiei.
(3) Expertii evaluatori selectati sunt inscrisi de ARACIS in Registrul national al evaluatorilor. ARACIS organizeaza periodic sesiuni de pregatire pentru acestia.
(4) In cadrul ARACIS se va avea in vedere selectarea de evaluatori si din randul minoritatilor nationale. Universitatile multiculturale, prin exceptie de la art. 252 alin. (1) lit. a) , pot fi reprezentate in consiliu de doua cadre didactice apartinand liniilor de studii diferite, iar intre cadrele didactice selectate se vor gasi obligatoriu si cadre didactice de la invatamantul in limbile minoritatilor nationale.
Art. 256
(1) Membrii Consiliului ARACIS nu pot participa la procedurile aferente evaluarii institutiei de invatamant superior cu care acestia, sotul/sotia, afinii sau rudele pana la de gradul al III-lea inclusiv se afla in raporturi juridice.
(2) In cazul in care institutia solicitanta a evaluarii are raporturi juridice cu o persoana care este expert evaluator al ARACIS ori sot/sotie, afin sau ruda pana la gradul al III-lea inclusiv, acea persoana, expert evaluator al ARACIS, nu participa in cadrul procedurilor aferente evaluarii respective.
Art. 257
(1) ARACIS se finanteaza integral din venituri proprii.
(2) Veniturile proprii ale ARACIS provin din:
a) venituri din contracte de prestari de servicii pentru evaluarea externa a calitatii, ce pot fi incheiate inclusiv cu Ministerul Educatiei;
b) proiecte si programe, consultanta, monitorizari, cursuri de formare, organizari de conferinte, donatii, sponsorizari, precum si alte surse legal constituite.
(3) Tarifele de autorizare, de acreditare si de mentinere a acreditarii pentru organizatiile furnizoare de educatie/institutiile de invatamant superior si pentru programe si domenii de studii sunt elaborate de ARACIS si aprobate prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei.
(4) Tarifele pentru evaluarea externa a organizatiilor furnizoare de educatie/institutiilor de invatamant din strainatate se stabilesc prin hotarare a Consiliului ARACIS.
Art. 258
(1) In exercitarea atributiilor prevazute de lege, Consiliul ARACIS adopta hotarari.
(2) Presedintele ARACIS emite decizii in exercitarea functiei.
TITLUL V:Raspunderea juridica
Art. 259
(1) Autorii lucrarilor de licenta, de disertatie si de doctorat raspund pentru asigurarea originalitatii continutului acestora. Indrumatorii lucrarilor de licenta, de disertatie si de doctorat au obligatia de diligenta in ceea ce priveste verificarea conformitatii lucrarilor stiintifice in raport cu cerintele specifice unei creatii originale.
(2) Este interzisa oferta de vanzare, vanzarea sau punerea la dispozitia persoanelor fizice, cu orice titlu, a unor lucrari cu scopul de a fi folosite ca lucrari stiintifice, referate, proiecte, lucrari de absolvire, de licenta, de diploma, de disertatie sau de doctorat ori in vederea promovarii unor evaluari.
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda in cuantum de la 100.000 la 200.000 de lei fapta persoanei fizice sau juridice care pune la dispozitia studentilor, studentilor-doctoranzi, cursantilor, contra cost, prin internet, prin retele de socializare sau servicii de comunicare electronica, in scopul insusirii fara drept a calitatii de autor pentru lucrari stiintifice, referate, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat.
(4) Se autorizeaza Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii sa identifice si sa opreasca imediat functionarea site-urilor care promoveaza oferte de vanzare, vanzarea sau punerea la dispozitia persoanelor fizice, contra cost, a materialelor prevazute la alin. (3) .
(5) Redeschiderea site-urilor prevazute la alin. (4) sub orice forma constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 300.000 si 600.000 de lei.
(6) Este interzisa cumpararea unor lucrari cu scopul de a fi folosite ca lucrari stiintifice, referate, proiecte, lucrari de absolvire, de licenta, de diploma, de disertatie sau de doctorat ori in vederea promovarii unor evaluari.
(7) Fapta de organizare si desfasurare de catre orice persoana a unor activitati de formare fara autorizare de functionare provizorie emisa de ARACIS si desfasurarea de activitati educationale in cadrul unor specializari/programe de studii neautorizate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda in cuantum de la 50.000 la 100.000 de lei.
(8) Faptele prevazute la alin. (6) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 50.000 de lei.
(9) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (7) si (8) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competente in domeniu.
TITLUL VI:Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 260
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 8 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei stabileste, prin ordin al ministrului educatiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, masurile aplicabile la nivelul sistemului national de invatamant si elaboreaza metodologiile, regulamentele si alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.
(3) Studiile de scurta durata vor putea fi organizate incepand cu anul universitar 2024-2025, dupa autorizarea de functionare provizorie acordata de ARACIS.
(4) Invatamantul superior dual se organizeaza incepand cu anul universitar 2024-2025, dupa autorizarea de functionare provizorie acordata de ARACIS.
(5) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) titlul I, titlul III, capitolul II al titlului IV, titlul V, art. 360 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din titlul VI si titlul VII din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) art. 3 si art. 4 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului si a studiilor postuniversitare de specializare in cadrul Academiei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 317 din 7 iulie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 596/2001;
d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 133/2000 privind invatamantul universitar si postuniversitar de stat cu taxa, peste locurile finantate de la bugetul de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 25 septembrie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 441/2001, cu modificarile ulterioare;
e) orice alte dispozitii contrare.
(6) Institutiile de invatamant superior, precum si organizatiile furnizoare de educatie/furnizorii de formare care desfasoara proces didactic pentru calificari de nivel 5 (studii de scurta durata) , nivel 6, nivel 7 si nivel 8, fara autorizare de functionare provizorie emisa de ARACIS, la specializari/programe de studii neautorizate, intra in proces de lichidare sub sanctiunea prevazuta la art. 174 alin. (5) , in situatia in care fapta nu reprezinta infractiune, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(7) Depasirea termenelor prevazute la art. 232, dupa caz, de catre institutiile de invatamant superior, organizatiile furnizoare de educatie sau furnizorii de formare care desfasoara proces didactic pentru calificari de nivel 5, nivel 6, nivel 7 si nivel 8 se sanctioneaza conform art. 174 alin. (5) si cu intrarea in lichidare a programelor si domeniilor pentru care a fost depasit termenul de 5 ani pentru mentinerea acreditarii prin evaluare periodica.
(8) Sesizarile privind abaterile prevazute la art. 168 alin. (1) , inclusiv cele aflate la CNATDCU la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi, se solutioneaza de catre CNATDCU cu respectarea procedurilor prevazute in Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) La data intrarii in vigoare a ordinului ministrului educatiei de aprobare a Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, prevazut la art. 61 alin. (1) , se abroga Hotararea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 551 din 3 august 2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(10) Termenele prevazute la art. 172 se aplica cu privire la faptele care constituie abateri disciplinare, sesizate dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(11) In termen de 8 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se aproba ordinul comun al ministrului educatiei si al ministrului sanatatii privind stabilirea modului de acordare a avizelor pentru exercitarea functiilor prevazute la art. 199 alin. (7) .
(12) Prin exceptie de la prevederile Legii nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, normele de etica si deontologie universitara aplicabile personalului angajat in institutiile de invatamant superior, inclusiv in activitatea de cercetare, sunt prevazute la art. 167.
(13) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, institutiile de invatamant superior particulare infiintate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei persoane fizice sau ale unui grup de persoane fizice isi pastreaza statutul dobandit.
(14) Unitatile de invatamant preuniversitar infiintate in institutiile de invatamant superior pana la intrarea in vigoare a prezentei legi isi pastreaza statutul si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile art. 17, precum si cu prevederile generale prevazute in prezenta lege.
(15) Prevederile art. 128 alin. (5) se aplica incepand cu data de 1 octombrie 2025.
(16) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului universitar urmator celui in care a fost adoptata prin lege, cu exceptia starii de alerta, urgenta sau asediu.
(17) Persoanele juridice care au avut initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particular sau confesional particular, finalizata prin acreditarea acesteia, isi pastreaza calitatea de fondatori.
(18) Prevederile art. 70 alin. (2) intra in vigoare incepand cu anul universitar 2026-2027. Pana la aceasta data, senatul universitar decide numarul maxim de studenti-doctoranzi ce pot fi indrumati simultan de un conducator de doctorat.
Art. 261
(1) Senatele universitare sunt obligate ca, in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa definitiveze noua carta universitara, regulamentele si metodologiile de organizare si functionare a institutiilor de invatamant superior, in conformitate cu prezenta lege.
(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale institutiilor de invatamant superior se vor stabili in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
Art. 262
Institutiile de invatamant superior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale, care isi pastreaza statutul de institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve, conform prezentei legi, sunt:
a) Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca - in limbile romana, maghiara si germana;
b) Universitatea de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade" din Targu Mures - in limbile romana si maghiara;
c) Universitatea de Arte din Targu Mures - in limbile romana si maghiara.
Art. 263
(1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale, a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii se stabileste, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referinta pentru invatamantul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referinta la nivel european din domeniu.
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei, cu sprijinul UEFISCDI, prin consultarea CNSPIS, a ARACIS, a CNFIS, a CNATDCU, a ANC, a CNR si a federatiilor nationale studentesti, si se aproba prin hotarare a Guvernului. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. (1) .
Art. 264
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, programele universitare de masterat didactic, organizate in conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in lichidare.
Art. 265
Pana la data intrarii in vigoare a actelor normative subsecvente emise in executarea prezentei legi se aplica prevederile actelor normative in vigoare, in masura in care nu contravin acesteia.
Art. 266
Definitiile unor termeni si expresii din cuprinsul prezentei legi sunt prevazute in anexa care face parte integranta din aceasta.ANEXA:LISTA definitiilor termenilor si expresiilor utilizate in cuprinsul legii
1.Abandonul universitar la nivelul unui ciclu de studiu reprezinta ponderea studentilor din cadrul unei generatii care nu au reusit sa absolve studiile in termen de 2 ani de la finalizarea duratei teoretice a programului de studiu.
2.Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce lucrari de doctorat.
3.Acreditarea este procesul prin care institutia de invatamant superior/organizatia interesata, pe baza evaluarii externe realizate in conditiile prezentei legi, dobandeste dreptul de organizare a procesului de admitere, de desfasurare a procesului de invatamant, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emite diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei, la nivel institutional sau de programe/domenii de studii, certificat printr-o hotarare a Guvernului/ordin al ministrului educatiei, conform prevederilor prezentei legi.
4.Activitati didactice online sincrone reprezinta acele activitati didactice la care studentii si cadrele didactice participa in acelasi timp, dar in locatii separate, in general altele decat campusul universitar.
5.Aptitudinile si competentele transversale sunt cele considerate in mod obisnuit ca nefiind legate in mod specific de un anumit loc de munca, sarcina, disciplina academica sau domeniu de cunoastere, ci ca fiind abilitati care pot fi utilizate intr-o mare varietate de situatii si medii de lucru. Definitia "competentelor transversale" are asociate 6 domenii: 1) gandire critica si inovatoare; 2) abilitati interpersonale; 3) abilitati intrapersonale; 4) cetatenie; 5) alfabetizare media si informationala si 6) altele. Domeniul "altele" a fost creat ca o modalitate prin care cercetatorii pot include competente, cum ar fi sanatatea fizica sau valorile religioase, care ar putea sa nu se incadreze in una dintre celelalte.
6.Asigurarea calitatii reprezinta un proces continuu de evaluare a calitatii unui sistem, a unei institutii sau a unui program de invatamant superior de catre autoritatea sau autoritatile competente pentru a asigura partile interesate ca standardele educationale satisfacatoare sunt mentinute si imbunatatite permanent.
7.Asigurarea calitatii educatiei in invatamantul superior este un proces continuu de evaluare a calitatii institutiilor de invatamant superior/organizatiilor furnizoare de educatie si a programelor/domeniilor de studii de nivel universitar si postuniversitar organizate de acestea.
8.Autonomia institutionala este gradul de autoguvernare necesar pentru luarea unei decizii eficiente de catre institutiile de invatamant superior cu privire la standardele lor academice, munca, managementul si activitatile conexe.
9.Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care institutia de invatamant superior/organizatia furnizoare de educatie - pe baza evaluarii externe realizate, in conditiile prezentei legi, de catre ARACIS - dobandeste calitatea de furnizor de educatie, prin ordin al ministrului educatiei sau, dupa caz, prin hotarare a Guvernului. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a procesului de admitere, precum si de organizare si desfasurare a procesului de invatamant.
10.Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt studentii, precum si persoanele adulte cuprinse intr-o forma de educatie si formare profesionala.
11.Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familiile beneficiarilor directi, angajatorii, comunitatea locala si, intr-un sens larg, intreaga societate.
12.Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea calificarilor, in conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de invatare. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila.
13.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare, care este obtinut atunci cand o autoritate sau un organism competent stabileste ca o persoana a dobandit rezultate ale invatarii corespunzatoare unor standarde prestabilite.
14.Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii si ale furnizorului acestuia prin care sunt indeplinite standardele de calitate, precum si asteptarile beneficiarilor.
15.Cadrul european al calificarilor - CEC (European Qualifications Framework EQF) este un instrument de corespondenta intre diferitele cadre sau sisteme si niveluri ale calificarilor, fiind un cadru comun de referinta cu opt niveluri, exprimate ca rezultate ale invatarii. Asigura imbunatatirea transparentei si a recunoasterii aptitudinilor si competentelor si presupune definirea descriptorilor pentru fiecare nivel si stabilirea unor criterii de corelare. Sprijina practicile existente in materie de recunoastere datorita faptului ca asigura un nivel sporit de incredere, intelegere si comparabilitate a calificarilor. Aceasta poate facilita procesul de recunoastere in scopuri profesionale si de invatare.
16.Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propriu-zisa, creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive din institutiile de invatamant superior.
17.Certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirma in mod formal rezultatele invatarii dobandite de persoana care invata, in urma unui proces de evaluare.
18.Clasificarea europeana a ocupatiilor - ESCO este clasificarea multilingva europeana a aptitudinilor, competentelor si ocupatiilor. ESCO descrie, identifica si clasifica ocupatiile si competentele profesionale relevante pentru piata muncii din Uniunea Europeana si educatie si formare profesionala.
19.Clasificarea internationala standard a educatiei (ISCED-F 2013) este clasificarea internationala de referinta pentru organizarea programelor de educatie si a calificarilor aferente pe domenii si niveluri educationale.
20.Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a utiliza cunostinte, aptitudini si abilitati personale, sociale si/sau metodologice in situatii de munca sau de studiu pentru dezvoltarea profesionala si personala.
21.Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostinte si abilitati. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere, intelegere si utilizare a limbajului specific, explicare si interpretare. Abilitatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare, transfer si rezolvare de probleme, reflectie critica si constructiva, creativitate si inovare.
22.Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale care depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii descriptori: autonomie si responsabilitate, interactiune sociala, dezvoltare personala si profesionala.
23.Consortiul universitar reprezinta o asociere voluntara, de interes general, constituita de catre doua sau mai multe institutii de invatamant superior acreditate, cu scopul de a coopera in principalele domenii de activitate.
24.Creditele de studii transferabile in sistem european (ECTS - European Credit Transfer System) exprima volumul de munca pentru activitati de invatare necesar pentru a dobandi un set de rezultate ale invatarii. Creditele ECTS sunt exprimate, in general, in numere intregi.
25.Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fundamental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/institutii furnizoare de educatie in procesul autorizarii de functionare provizorie/acreditarii/mentinerii acreditarii/evaluarii externe si interne si asigurarii calitatii.
26.Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii de informatii prin invatare. Cunostintele reprezinta ansamblul de fapte, principii, teorii si practici legate de un anumit domeniu de munca sau de studiu. In contextul Cadrului european al calificarilor, cunostintele sunt descrise ca teoretice si/sau faptice. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere, intelegere si utilizare a limbajului specific, explicare si interpretare.
27.Echivalare reprezinta procesul de evaluare a curriculumului parcurs pana la eliberarea actului de studii si compatibilitatea lui cu sistemul de invatamant romanesc, care se poate finaliza cu eliberarea unui atestat. Atestatul de echivalare confera titularului dreptul la continuarea studiilor si/sau accesul pe piata fortei de munca, in conditiile legii.
28.Educatia este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor si activitatilor de invatare si formare de rezultate ale invatarii. Educatia include atat activitatile de invatare in context formal, cat si in context nonformal sau informal.
29.Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si continuu de activitati si experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii pe intreaga durata a traseului sau educational-formativ.
30.EQF/CEC - Cadrul european al calificarilor pentru invatare pe tot parcursul vietii este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atat invatarea de-a lungul vietii, cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere, precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii, respectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie.
31.Evaluarea institutionala a calitatii consta in examinarea multicriteriala a calitatii educatiei, a masurii in care o organizatie furnizoare de educatie/institutie de invatamant superior si programele de studii organizate de aceasta indeplinesc standardele de calitate. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de organizatie, aceasta ia forma evaluarii interne. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata, aceasta ia forma evaluarii externe.
32.Evaluarea pe parcurs cuprinde teste, proiecte, teme pentru acasa, referate sau alte forme de evaluare, care se realizeaza in timpul semestrului.
33.Evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se stabileste faptul ca o persoana a dobandit anumite cunostinte, abilitati si responsabilitate si autonomie intr-un domeniu de studii.
34.Hartuirea sexuala reprezinta pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii intre personalul din invatamantul superior si studenti, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare.
35.Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie/institutie de invatamant superior prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referinta. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard de referinta, este optional si diferentiaza calitatea in mod ierarhic, progresiv.
36.Institutia de invatamant superior este o persoana juridica de drept public sau de drept privat, dupa caz, ce functioneaza independent pe baza principiului autonomiei universitare si care furnizeaza programe de invatamant superior, sub conditia evaluarii externe in vederea asigurarii calitatii educatiei, fiind recunoscuta de catre autoritatea competenta a unui stat parte sau de catre unitatea teritoriala a acesteia ca apartinand sistemului sau de invatamant superior.
37.Invatarea pe tot parcursul vietii se refera la toate activitatile de invatare formale, nonformale sau informale care se desfasoara pe intreaga durata de viata a unei persoane si care are scopul de a imbunatati si dezvolta capacitatile umane, cunostintele, abilitatile, atitudinile si competentele.
38.Invatamantul reprezinta un serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educarii si formarii profesionale a cetatenilor.
39.Invatamantul public este echivalentul invatamantului de stat, asa cum este definit in Constitutia Romaniei, republicata.
40.Invatamantul privat este echivalentul invatamantului particular, asa cum este definit in Constitutia Romaniei, republicata.
41.Libertatea academica este libertatea personalului academic si a studentilor de a se angaja in cercetare, predare, invatare si comunicare in si cu societatea, fara interferente sau teama de represalii.
42.Mandatul este perioada in care o persoana, desemnata prin vot sau prin concurs intr-o functie de conducere la nivelul unei institutii de invatamant superior din cadrul sistemului national de invatamant, pune in aplicare programul managerial pe baza caruia a fost investita.
43.Mobilitatea academica a studentilor reprezinta dreptul studentilor si studentilor-doctoranzi de a li se recunoaste creditele transferabile dobandite, in conditiile legii, la alte institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate. Mobilitatea academica a studentilor poate fi interna sau internationala si, dupa caz, definitiva sau temporara.
44.Mobilitatea fizica presupune deplasarea studentului la institutia de invatamant superior la care are loc perioada de studii si desfasurarea de activitati de invatare, predare, cercetare, aplicatii practice si de evaluare in spatiul universitar.
45.Mobilitatea virtuala presupune utilizarea unor resurse si instrumente electronice, informatice si de comunicatii specifice pentru a facilita si sprijini activitatile de invatare, predare, cercetare, aplicatii practice si de evaluare desfasurate intr-o alta institutie de invatamant superior decat cea de trimitere.
46.NEETs - tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o calificare profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare profesionala.
47.Ocupatia este activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau natura) , pe care o desfasoara o persoana intr-o unitate economico-sociala. Aceasta se desfasoara in mai multe locuri de munca ce implica sarcini similare si care necesita un set de abilitati similare. Ocupatia unei persoane poate fi exprimata prin functia sau meseria exercitata de aceasta.
48.Organizatia furnizoare de educatie este o institutie de invatamant superior. Orice persoana juridica fara scop patrimonial care se supune procesului de evaluare externa a calitatii educatiei si obtine autorizarea de functionare provizorie dobandeste statutul de organizatie furnizoare de educatie, ce ii confera dreptul de a desfasura activitati de invatamant pe baza de programe si/sau domenii de studii de nivel universitar si/sau postuniversitar, legal organizate.
49.Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala care conduce la dobandirea unei calificari profesionale inscrise in Registrul national al calificarilor.
50.Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei institutii de invatamant superior/organizatii furnizoare de educatie.
51.Programele de studii in domeniile invatarii stiintelor exacte, ingineriei si matematicii (STIM) sunt programe de studii din ramurile de stiinta: matematica, fizica, chimie si inginerie chimica, biologie, biochimie si stiinte ingineresti.
52.Programele de studii integrate sunt programe de invatamant superior elaborate in comun, puse in aplicare si recunoscute pe deplin de doua sau mai multe institutii de invatamant superior din Spatiul european al invatamantului superior. Programele comune pot fi puse in aplicare la orice nivel din invatamantul superior, si anume, licenta, masterat sau doctorat, sau chiar pentru un ciclu scurt. Programele comune pot fi nationale, atunci cand toate institutiile de invatamant superior implicate sunt din aceeasi tara, sau transnationale/internationale, atunci cand cel putin doua tari diferite sunt reprezentate in randul institutiilor de invatamant superior implicate.
53.Programul de studii acreditat este programul de studii pentru care, in urma unui proces de evaluare externa efectuat de o agentie de asigurare a calitatii, se certifica indeplinirea cerintelor minime ale standardelor si indicatorilor de performanta aferenti procesului de acreditare, printr-o hotarare a Guvernului/ordin al ministrului educatiei, dupa caz.
54.Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat pentru care, in urma unui proces de evaluare externa efectuat de ARACIS, se certifica indeplinirea conditiilor si cerintelor minime ale standardelor si indicatorilor de performanta aferenti procesului de autorizare de functionare provizorie, printr-o hotarare a Guvernului/ordin al ministrului educatiei, dupa caz.
55.Recunoasterea formala a rezultatelor invatarii inseamna procesul in baza caruia o autoritate competenta acorda un statut oficial rezultatelor invatarii dobandite, in vederea frecventarii unor programe de studii suplimentare sau a incadrarii in munca, prin:
a) acordarea de calificari: certificate, diplome sau titluri;
b) validarea invatarii nonformale si informale;
c) acordarea de echivalente, de credite sau de derogari.
56.Registrul european pentru asigurarea calitatii in invatamantul superior (EQAR) reprezinta registrul oficial al Spatiului european al invatamantului superior in care sunt inregistrate agentiile de asigurare a calitatii care au demonstrat ca respecta in masura substantiala un set comun de principii privind asigurarea calitatii in Europa. Aceste principii sunt stabilite in Standardele si orientarile europene pentru asigurarea calitatii in Spatiul european al invatamantului superior (ESG) .
57.Registrul matricol unic al universitatilor din Romania (RMUR) este o baza de date nationala electronica in care sunt inregistrati toti studentii din institutiile de invatamant superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invatamant superior.
58.Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cuprinde descrierea tuturor calificarilor din Romania, formata din RNCP si RNCIS.
59.RUNIDAS - Registrul unic national integrat al diplomelor si actelor de studii.
60.Rezultatele invatarii sunt enunturi care se refera la ceea ce cunoaste, intelege si este capabil sa faca un cursant la terminarea unui proces de invatare si care sunt definite sub forma de cunostinte, abilitati, responsabilitate si autonomie.
61.Societatea cunoasterii este o societate in care cunoasterea constituie principala resursa, fiind creata, impartasita si utilizata pentru a genera prosperitate si bunastare membrilor sai.
62.Spatiul european al invatamantului superior (SEIS) reprezinta un cadru de colaborare internationala dezvoltat in cadrul Procesului Bologna cu scopul imbunatatirii compatibilitatii sistemelor de invatamant superior in vederea cresterii mobilitatii studentilor, personalului si a cercetatorilor si cresterii angajabilitatii absolventilor, prin implementarea unor reforme structurale si utilizarea unor instrumente comune, consolidarea mecanismelor de asigurare a calitatii si cu respectarea valorilor fundamentale ale invatamantului superior: autonomie, libertate academica si integritate, participarea studentilor si a personalului in guvernanta institutiei de invatamant superior, responsabilitatea publica pentru invatamantul superior.
63.Specializarea reprezinta o arie dintr-un domeniu stiintific care, in urma parcurgerii unui program de studii universitare, conduce la o calificare.
64.Statele terte reprezinta orice stat, cu exceptia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului economic european si a Confederatiei Elvetiene.
65.Suplimentul la diploma este anexat unei diplome de invatamant superior eliberate de catre autoritatile sau organismele competente, astfel incat persoanelor terte - in special celor din alte tari - sa le fie mai usor sa inteleaga rezultatele invatarii dobandite de titularul calificarii, precum si natura, nivelul, contextul, continutul si statutul educatiei si formarii absolvite si ale aptitudinilor dobandite.
66.Unitatea de rezultate ale invatarii reprezinta partea unei calificari care cuprinde un set coerent de cunostinte, abilitati si responsabilitate si autonomie, care pot fi evaluate si validate.
67.Validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care se confirma ca rezultatele invatarii dobandite de o persoana, evaluate si certificate, corespund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
68.Violenta psihologica - bullying este actiunea sau seria de actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, savarsite cu intentie, care implica un dezechilibru de putere, au drept consecinta atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptate impotriva unei persoane sau grup de persoane, si vizeaza aspecte de discriminare si excludere sociala, care pot fi legate de apartenenta la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala, caracteristicile personale, comportamente ce se desfasoara in institutiile de invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale.
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024 Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...
OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230! Sursa: EuroAvocatura.ro
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti