INTEGRAL: Statutul Bisericii Ortodoxe Romane

Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane Actualizat si Republicat >>>>> AICI

Dispozitii generale

Art. 1
Biserica Ortodoxa Romana este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici, monahi si mireni, constituiti canonic in parohii si manastiri din eparhiile Patriarhiei Romane aflate in interiorul si in afara granitelor Romaniei, care marturisesc pe Dumnezeu in Sfanta Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii, si participa la viata Bisericii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si randuieli canonice.

Art. 2
(1) Biserica Ortodoxa Romana, de origine apostolica, este si ramane in comuniune si unitate dogmatica, liturgica si canonica cu Biserica Ortodoxa universala.
(2) Biserica Ortodoxa Romana este autocefala si unitara in organizarea si in lucrarea sa pastorala, misionara si administrativa.

Art. 3
(1) Biserica Ortodoxa Romana are conducere sinodala ierarhica, potrivit invataturii si canoanelor Bisericii Ortodoxe si traditiei sale istorice.
(2) Biserica Ortodoxa Romana se administreaza in mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constituite din clerici si mireni, potrivit Sfintelor canoane, dispozitiilor prezentului statut si altor dispozitii ale autoritatii bisericesti competente.

Art. 4
(1) Biserica Ortodoxa Romana este autonoma fata de stat si fata de alte institutii.
(2) Biserica Ortodoxa Romana stabileste relatii de dialog si cooperare cu statul si cu diferite institutii pentru implinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educationale si social-filantropice.

Art. 5
(1) Biserica Ortodoxa Romana ii cuprinde pe crestinii ortodocsi din tara si pe crestinii ortodocsi romani din afara granitelor tarii, precum si pe cei primiti canonic in comunitatile ei.
(2) Biserica Ortodoxa Romana este nationala si majoritara, potrivit vechimii apostolice, traditiei, numarului de credinciosi si contributiei sale deosebite la viata si cultura poporului roman. Biserica Ortodoxa Romana este Biserica neamului romanesc.

Partea I - Organizarea

Art. 6-(1) Biserica Ortodoxa Romana este organizata ca patriarhie, cu titulatura "Patriarhia Romana".
(2) Patriarhia Romana cuprinde eparhii (arhiepiscopii si episcopii), grupate in mitropolii, precum si alte unitati, in interiorul sau in afara granitelor Romaniei, dupa cum urmeaza:

A. In interiorul granitelor Romaniei:

I. Mitropolia Munteniei si Dobrogei, cuprinzand:
1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu sediul in municipiul Bucuresti;
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul in municipiul Constanta;
3. Arhiepiscopia Targovistei, cu sediul in municipiul Targoviste;
4. Episcopia Argesului si Muscelului, cu sediul in municipiul Curtea de Arges;
5. Episcopia Buzaului si Vrancei, cu sediul in municipiul Buzau;
6. Episcopia Dunarii de Jos, cu sediul in municipiul Galati;
7. Episcopia Sloboziei si Calarasilor, cu sediul in municipiul Slobozia;
8. Episcopia Alexandriei si Teleormanului, cu sediul in municipiul Alexandria;
9. Episcopia Giurgiului, cu sediul in municipiul Giurgiu;
10. Episcopia Tulcii, cu sediul in municipiul Tulcea;

II. Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cuprinzand:
11. Arhiepiscopia Iasilor, cu sediul in municipiul Iasi;
12. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, cu sediul in municipiul Suceava;
13. Episcopia Romanului, cu sediul in municipiul Roman;
14. Episcopia Husilor, cu sediul in municipiul Husi;

III. Mitropolia Ardealului, cuprinzand:
15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul in municipiul Sibiu;
16. Episcopia Covasnei si Harghitei, cu sediul in municipiul Miercurea-Ciuc;

IV. Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, cuprinzand:
17. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca;
18. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul in municipiul Alba Iulia;
19. Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, cu sediul in municipiul Oradea;
20. Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, cu sediul in municipiul Baia Mare;
21. Episcopia Salajului, cu sediul in municipiul Zalau;

V. Mitropolia Olteniei, cuprinzand:
22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul in municipiul Craiova;
23. Episcopia Ramnicului, cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea;
24. Episcopia Severinului si Strehaiei, cu sediul in municipiul Drobeta-Turnu Severin;
25. Episcopia Slatinei, cu sediul in municipiul Slatina;

VI. Mitropolia Banatului, cuprinzand:
26. Arhiepiscopia Timisoarei, cu sediul in municipiul Timisoara;
27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, cu sediul in municipiul Arad;
28. Episcopia Caransebesului, cu sediul in municipiul Caransebes;
29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ in Varset;
30. Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, cu sediul in Gyula;

VII. Unitati dependente direct de Patriarhia Romana: Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul in municipiul Sighetu Marmatiei.

B. In afara granitelor Romaniei:

I. Mitropolia Basarabiei, autonoma si de stil vechi si Exarhat al Plaiurilor, cuprinzand:
31. Arhiepiscopia Chisinaului, cu sediul in municipiul Chisinau;
32. Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul in orasul Balti;
33. Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul in orasul Cantemir;
34. Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria), cu sediul la Dubasari;

II. Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale, cuprinzand:
35. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale, cu sediul la Paris;
36. Episcopia Ortodoxa Romana a Italiei, cu sediul la Roma;
37. Episcopia Ortodoxa Romana a Spaniei si Portugaliei, cu sediul la Madrid;

III. Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei, Europei Centrale si de Nord, cuprinzand:
38. Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, cu sediul la Nurnberg;
39. Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm;

IV. (40) Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a celor doua Americi, cu sediul la Chicago;

V. (41) Episcopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne;

VI. Reprezentante ale Patriarhiei Romane: Asezamintele Romanesti de la Locurile Sfinte (Ierusalim, Iordan si Ierihon), Parohia Ortodoxa Romana de la Sofia (Bulgaria), Reprezentanta Patriarhiei Romane pe langa institutiile europene (Bruxelles);

VII. Unitatile ortodoxe romane care pastreaza legaturi spirituale si culturale cu Patriarhia Romana: Asezamintele Romanesti din Sfantul Munte Athos (Prodromu, Lacu si altele).

Art. 7
(1) Infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor se fac prin hotarari ale Sfantului Sinod, tinandu-se seama de cerintele pastoral-misionare si luandu-se in considerare organizarea administrativ-teritoriala a statului.
(2) Titulatura mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor este cea a mitropoliei sau a eparhiei in care pastoresc. Titulatura episcopilor-vicari patriarhali, a episcopilor-vicari si a arhiereilor-vicari se stabileste de Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului pentru episcopii-vicari patriarhali si a chiriarhului locului pentru episcopii-vicari si arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioti din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut si cu importanta pastoral-misionara, administrativa si cultural-nationala, care s-au distins printr-o slujire chiriarhala deosebita si indelungata a Bisericii, la propunerea Patriarhului, facuta in consultare cu Sinodul Permanent, pot primi, cu aprobarea Sfantului Sinod, ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi si de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia pastrandu-si in continuare locul stabilit in dipticele canonic si administrativ al Bisericii Ortodoxe Romane. De asemenea, episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivatii temeinice.
(4) Membrii Sfantului Sinod carora li se acorda ranguri onorifice cu titlu personal vor fi inscrisi in lista membrilor Sfantului Sinod si pomeniti la slujbele religioase dupa mitropolitii, respectiv dupa arhiepiscopii din ordinea administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane.
(5) Succesorii in scaunul arhiepiscopilor si episcopilor care au primit ranguri onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.
(6) Hotararile luate in temeiul prevederilor alin. (1), (2) si (3) din prezentul articol se comunica ministerului de resort.

Art. 8
(1) Organizarea canonica si pastorala a credinciosilor ortodocsi romani din afara granitelor Romaniei se asigura de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
(2) Episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile si alte unitati bisericesti din afara granitelor tarii sunt organizate si functioneaza in conformitate cu statutele proprii, aprobate de Sfantul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane.

Capitolul I - Organizarea centrala

Art. 9
In Biserica Ortodoxa Romana la nivel central functioneaza:

I. Organisme centrale deliberative:
A. Sfantul Sinod;
B. Sinodul Permanent;
C. Adunarea Nationala Bisericeasca;

II. Organisme centrale executive:
A. Patriarhul;
B. Consiliul National Bisericesc;
C. Permanenta Consiliului National Bisericesc;

III. Organisme centrale administrative:
A. Cancelaria Sfantului Sinod;
B. Administratia Patriarhala.

Dispozitii comune

Art. 10
(1) Organismele centrale deliberative si executive bisericesti sunt valabil constituite cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor lor si iau hotarari, de regula, cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici si mireni alesi se face de catre Adunarea Nationala Bisericeasca.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, cu cel putin 14 zile inainte de data fixata pentru sedinta, iar in cazuri exceptionale, in cel mai scurt timp posibil.
(4) Deschiderea si inchiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative si executive se face de catre presedinte.
(5) Procesul-verbal al fiecarei sedinte de lucru a organismelor centrale deliberative si executive se semneaza de presedinte si de secretarii desemnati.
(6) Hotararile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

Sectiunea I - Organisme centrale deliberative

A. Sfantul Sinod

Art. 11
Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane, in toate domeniile ei de activitate.

Art. 12
(1) Sfantul Sinod se compune din Patriarh si toti mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functiune. Ierarhii in functie au indatorirea de a-si desfasura activitatea in cooperare sinodala, supunandu-se hotararilor Sfantului Sinod si prevederilor prezentului statut. De asemenea, ierarhii retrasi din functie au indatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.
(2) Presedintele Sfantului Sinod este Patriarhul. In lipsa Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este, in ordine, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalti mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi, in conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Romana (diptice).
(3) Secretarul Sfantului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.

Art. 13
Sfantul Sinod se intruneste anual in cel putin doua sedinte de lucru in perioadele de primavara si toamna, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie. Sfantul Sinod se poate intruni si in sedinte solemne.

Art. 14
Atributiile Sfantului Sinod sunt:
a) pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica in Biserica Ortodoxa Romana, precum si comuniunea cu intreaga Biserica Ortodoxa;
b) examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe care o solutioneaza in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe, si hotaraste, potrivit Sfintelor canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;
c) hotaraste cu privire la sfintirea Sfantului si Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxa Romana;
d) hotaraste in privinta canonizarii sfintilor si emite tomosul de proclamare a canonizarii;
e) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor, la invatamantul teologic si religios, la asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, in special cel bisericesc, precum si in alte domenii de interes bisericesc si social;
f) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane si hotaraste asupra modificarii acestuia;
g) aproba regulamentele bisericesti intocmite in conformitate cu prezentul statut;
h) initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu statul si cu alte institutii in domenii de interes general bisericesc;
i) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane in probleme de interes general ale societatii;
j) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor si mitropoliilor apartinatoare Patriarhiei Romane;
k) aproba statutele eparhiilor, mitropoliilor si ale altor unitati bisericesti din afara granitelor Romaniei;
l) alege, cu voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti, pe Patriarh si, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe mitropolitii, arhiepiscopii si pe episcopii eparhioti pentru eparhiile apartinatoare Patriarhiei Romane;
m) alege, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari si pe arhiereii-vicari;
n) emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;
o) hotaraste cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;
p) hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai, cu privire la trimiterea in judecata canonica a acelora dintre membrii sai care sunt invinuiti de abateri de la invatatura si disciplina Bisericii;
q) aproba sau respinge, in principiu, recursurile clericilor in materie de caterisire si se pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;
r) indruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii si Patriarhie sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
s) initiaza si cultiva relatii fratesti interortodoxe, relatii de dialog si cooperare intercrestina si interreligioasa pe plan national si international;
t) aproba normele privind organizarea si functionarea unitatilor de invatamant teologic preuniversitar si universitar, precum si pe cele privind predarea religiei in scolile de stat, particulare si confesionale. Stabileste normele privind invatamantul confesional de toate nivelurile, precum si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;
u) aproba normele activitatii misionar-pastorale si pe cele pentru promovarea vietii religioase si morale a clerului;
v) stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana si aproba masurile pentru organizarea asistentei religioase in armata, penitenciare, spitale, camine pentru copii si pentru batrani, asezaminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc.;
w) hotaraste infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti cu caracter national care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Romana; acorda sau retrage binecuvantarea (aprobarea) pentru infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor ortodoxe din Patriarhia Romana care au conducere proprie si activeaza in eparhiile acesteia;
x) initiaza, autorizeaza si supravegheaza traducerea, diortosirea, editarea si difuzarea Sfintei Scripturi, tiparirea si raspandirea cartilor de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie si a manualelor de religie; supravegheaza din punct de vedere dogmatic, liturgic si canonic lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si ia masurile cuvenite in caz de abateri;
y) aproba anual modul de constituire si de repartizare a Fondului central misionar; instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;
z) interpreteaza, in forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti, dispozitiile statutare sau regulamentare.

Art. 15
(1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a se supune deliberarii, Sfantul Sinod alege, dintre membrii sai, 4 comisii sinodale.
(2) Fiecare comisie este prezidata de un mitropolit si are un raportor. Ceilalti mitropoliti sunt copresedinti ai comisiilor in care sunt repartizati de Sfantul Sinod.
(3) Comisiile Sfantului Sinod sunt:
a) Comisia pastorala, monahala si sociala;
b) Comisia teologica, liturgica si didactica;
c) Comisia canonica, juridica si pentru disciplina;
d) Comisia pentru comunitati externe, relatii interortodoxe, intercrestine si interreligioase.
(4) Sfantul Sinod decide daca o problema trebuie examinata in comun de doua sau mai multe comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfantul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia dintre cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte si ierarhi din alte comisii si pot fi cooptati profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti in domeniul abordat, dupa modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfintilor romani.

Art. 16
Sfantul Sinod poate invita in comisiile sale, pentru consultare, profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti in domenii abordate.

B. Sinodul Permanent

Art. 17
(1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care functioneaza in timpul dintre sedintele Sfantului Sinod, cand importanta unor probleme impune examinarea lor fara intarziere.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarh si toti mitropolitii in functie de la eparhiile din tara si din afara granitelor Romaniei. Din Sinodul Permanent fac parte si alti 3 ierarhi eparhioti (un arhiepiscop si doi episcopi), desemnati anual de Sfantul Sinod.
(3) Presedintele Sinodului Permanent este Patriarhul. In lipsa Patriarhului, sedintele Sinodului Permanent sunt prezidate in ordinea prevazuta la art. 12 alin. (2) din prezentul statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, ori de cate ori este nevoie.
(5) Secretarul Sfantului Sinod este si secretarul Sinodului Permanent.
(6) Sinodul Permanent ia hotarari valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Dispozitiile art. 16 din prezentul statut se aplica si cu privire la sedintele Sinodului Permanent.

Art. 18
(1) Sinodul Permanent exercita, in timpul dintre sedintele Sfantului Sinod, atributiile acestuia prevazute la art. 14 lit. e), i), r), t) si x).
(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului sau a membrilor sai, examineaza si formuleaza propuneri privind probleme ce urmeaza a fi aduse in dezbaterea Sfantului Sinod.
(3) Sinodul Permanent exercita orice alte atributii ce i se dau de catre Sfantul Sinod sau prin statut si regulamente.
(4) Sinodul Permanent aduce la cunostinta Sfantului Sinod, pentru ratificare, hotararile luate in timpul dintre sedintele acestuia.

C. Adunarea Nationala Bisericeasca

Art. 19
Adunarea Nationala Bisericeasca este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Romane pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice si patrimoniale.

Art. 20
(1) Adunarea Nationala Bisericeasca este alcatuita din cate 3 reprezentanti ai fiecarei eparhii, un cleric si 2 mireni, delegati de adunarile eparhiale, pe termen de 4 ani. Ei pot fi delegati pentru cel mult doua mandate.
(2) Ierarhii Sfantului Sinod participa la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.
(3) Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul. In lipsa Patriarhului, sedintele sunt prezidate in ordinea prevazuta in art. 12 alin. (2) din prezentul statut.
(4) Hotararile Adunarii Nationale Bisericesti devin executorii dupa ratificarea lor de catre Sfantul Sinod.

Art. 21
Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste o data pe an in sedinta de lucru, iar in caz de necesitate, ori de cate ori este nevoie. Adunarea Nationala Bisericeasca se intruneste si in sedinte solemne.

Art. 22
Atributiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a) sustine drepturile si activitatile Bisericii Ortodoxe Romane;
b) avizeaza regulamente de aplicare ale prezentului statut cu privire la domenii de activitate date in competenta sa de catre Sfantul Sinod;
c) la propunerea Patriarhului, alege membrii Consiliului National Bisericesc;
d) adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice, economice si fundationale ale Bisericii;
e) stabileste mijloacele de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;
f) examineaza si aproba raportul general anual al Consiliului National Bisericesc privind activitatea din Biserica Ortodoxa Romana si hotaraste cu privire la masurile ce trebuie luate pentru buna desfasurare a vietii bisericesti;
g) aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si al institutiilor centrale bisericesti;
h) aproba bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si al institutiilor centrale bisericesti;
i) aproba masuri unitare privind administrarea bunurilor mobile si imobile, aflate in proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din intreaga Biserica Ortodoxa Romana, precum si a celor fundationale;
j) aproba proiecte sociale, culturale, educationale si comunicationale;
k) stabileste mijloacele de ajutorare a romanilor din afara granitelor Romaniei;
l) exercita orice alte atributii care ii sunt date prin statut, prin regulamentele bisericesti sau de catre Sfantul Sinod.

Art. 23
(1) Pentru studierea problemelor si formularea propunerilor ce urmeaza a fi supuse deliberarii, Adunarea Nationala Bisericeasca alege, la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, dintre membrii ei clerici si mireni, 5 comisii de lucru permanente, care au cate un presedinte, vicepresedinte si raportor desemnati de plen, la propunerea presedintelui. Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a) Comisia administrativ-juridica si de validare;
b) Comisia sociala si pentru comunicatii media;
c) Comisia culturala si educationala;
d) Comisia economica, bugetara si de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericesti);
e) Comisia pentru romanii ortodocsi de peste hotare.
(2) La lucrarile Comisiei pentru romanii ortodocsi de peste hotare pot fi invitati si reprezentanti clerici si mireni ai eparhiilor ortodoxe romane de peste hotare, cand ordinea de zi impune acest lucru.
(3) La convocarea presedintelui, comisiile Adunarii Nationale Bisericesti se pot intruni si intre sedintele acesteia, potrivit cerintelor.

Sectiunea II - Organisme centrale executive

A. Patriarhul

Art. 24
Patriarhul este Intaistatatorul intre ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane si presedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti.

Art. 25
(1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane este Arhiepiscopul Bucurestilor si Mitropolitul Munteniei si Dobrogei.
(2) Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Parinte (N), Arhiepiscopul Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane sau Patriarhul Romaniei".
(3) In conformitate cu Sfintele canoane, cu traditia panortodoxa si cu practica Bisericii Ortodoxe Romane, la serviciile religioase Patriarhul este pomenit de catre mitropoliti, mitropolitii sunt pomeniti de catre ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii si episcopii sunt pomeniti de catre preotii slujitori.
(4) Patriarhul poarta ca insemne distinctive: o cruce si doua engolpioane, haine de culoare alba: reverenda si rasa, culion si camilafca avand cruce.
(5) Patriarhul exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.

Art. 26
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane are urmatoarele atributii:
a) convoaca si prezideaza organismele centrale deliberative si executive bisericesti si vegheaza pentru ducerea la indeplinire a hotararilor acestora;
b) dispune masurile necesare, potrivit hotararii Sfantului Sinod, pentru pregatirea si sfintirea Sfantului si Marelui Mir la Patriarhia Romana;
c) reprezinta Patriarhia Romana in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, in justitie si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti;
d) reprezinta Biserica Ortodoxa Romana in relatiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegati;
e) reprezinta, personal sau prin delegati, Biserica Ortodoxa Romana in relatiile cu celelalte Biserici crestine, organizatii intercrestine, organizatii religioase si interreligioase, din tara si de peste hotare;
f) adreseaza scrisori pastorale pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana, cu incuviintarea Sfantului Sinod sau a Sinodului Permanent;
g) viziteaza frateste pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane, in eparhiile lor;
h) se ingrijeste de indeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;
i) prezideaza Sfantul Sinod pentru alegerea mitropolitilor ortodocsi romani din tara si din afara granitelor;
j) hirotoneste impreuna cu alti ierarhi si intronizeaza pe mitropoliti;
k) emite gramata pentru intronizarea mitropolitilor din tara si din afara granitelor;
l) numeste loctiitori de mitropoliti in cazul vacantei scaunelor mitropolitane;
m) sfatuieste frateste pe ierarhii eparhiilor ortodoxe romane din tara si din afara granitelor si conciliaza eventuale neintelegeri dintre acestia;
n) examineaza, in Sinodul Permanent, plangerile impotriva ierarhilor, iar rezultatul il aduce la cunostinta Sfantului Sinod;
o) in consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfantului Sinod candidati de episcop-vicar patriarhal si prezideaza alegerea acestora;
p) numeste, mentine si revoca intr-o sedinta a Permanentei Consiliului National Bisericesc personalul de conducere, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical de la Cancelaria Sfantului Sinod, de la Administratia Patriarhala, de la Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si de la celelalte institutii centrale bisericesti;
q) confirma si dizolva, prin decizie patriarhala, adunarile eparhiale;
r) exercita dreptul de devolutiune in mitropolii pentru restabilirea ordinii canonice si administrative;
s) conform traditiei ortodoxe, are dreptul de a infiinta stavropighii patriarhale si de a le conduce prin delegatii sai, in limitele competentelor stabilite prin decizie patriarhala, aducand la cunostinta chiriarhului locului acestea;
t) exercita orice alte atributii prevazute de Sfintele canoane, de prezentul statut, de regulamentele bisericesti sau incredintate de Sfantul Sinod.

Art. 27
Pentru desfasurarea activitatii curente, la dispozitia Patriarhului se afla Cabinetul Patriarhului, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul corespunzator si serviciile aferente: secretariat, registratura, arhiva, biblioteca etc.

B. Consiliul National Bisericesc

Art. 28
Consiliul National Bisericesc este organism central executiv al Sfantului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti.

Art. 29
(1) Consiliul National Bisericesc se intruneste la convocarea presedintelui, cel putin de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie.
(2) Consiliul National Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunarii Nationale Bisericesti, cate un cleric si cate un mirean reprezentand fiecare mitropolie din tara, desemnati pe o perioada de 4 ani si pentru cel mult doua mandate.
(3) Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul, iar in lipsa, loctiitorul sau, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din prezentul statut. Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului National Bisericesc.
(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc sunt membri permanenti ai Consiliului National Bisericesc, cu vot consultativ.
(6) Consiliul National Bisericesc ia hotarari valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Secretar al sedintelor este consilierul coordonator de la Cabinetul Patriarhal, iar in lipsa acestuia, unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de Patriarh.

Art. 30
Consiliul National Bisericesc exercita in timpul dintre sedintele Adunarii Nationale Bisericesti atributiile acesteia prevazute in art. 22 lit. a), d) si e), precum si urmatoarele atributii:
a) intocmeste raportul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Romane;
b) intocmeste contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte institutii centrale bisericesti;
c) intocmeste bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte institutii centrale bisericesti;
d) aproba planul de activitate al editurii, tipografiei si al atelierelor Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;
e) hotaraste asupra modului de administrare a bunurilor mobile si imobile ale Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, ale celorlalte institutii centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;
f) hotaraste asupra transmiterii cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile ale Patriarhiei (vanzare sau schimb), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor Patriarhiei, cu exceptia bunurilor sacre, care sunt inalienabile, cu respectarea prevederilor statutare, regulamentare bisericesti si legale;
g) exercita orice atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale Sfantului Sinod, ale Sinodului Permanent si ale Adunarii Nationale Bisericesti.

C. Permanenta Consiliului National Bisericesc

Art. 31
(1) Intre sedintele Consiliului National Bisericesc functioneaza Permanenta Consiliului National Bisericesc, ca organism central executiv.
(2) Ea se compune din Patriarh, ca presedinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc, ca membri, si ia hotarari valide prin consensul membrilor prezenti.
(3) Din incredintarea Patriarhului, Permanenta Consiliului National Bisericesc poate fi prezidata de unul dintre episcopii-vicari patriarhali. In aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii Patriarhului. Hotararile devin executorii numai dupa confirmarea lor in scris de catre Patriarh.

Art. 32
Permanenta Consiliului National Bisericesc, prezidata de Patriarh, exercita atributiile Consiliului National Bisericesc, cu exceptia celor prevazute la art. 30 lit. f, in perioada dintre sedintele sale, precum si urmatoarele competente:
a) examineaza orice problema bisericeasca, misionar-pastorala, culturala, sociala, administrativ-gospodareasca, economic-financiara etc. din cadrul institutiilor centrale bisericesti ce urmeaza a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative si executive si face propuneri statutare;
b) examineaza si definitiveaza darile de seama anuale asupra activitatii institutiilor centrale bisericesti;
c) prezinta spre definitivare contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al institutiilor centrale bisericesti;
d) prezinta spre definitivare proiectul bugetului general anual al institutiilor centrale bisericesti;
e) intocmeste planurile anuale ale activitatii institutiilor centrale bisericesti;
f) analizeaza si face propuneri Consiliului National Bisericesc privind modul de administrare a bunurilor mobile si imobile ale institutiilor centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;
g) administreaza Fondul central misionar, in limita bugetului aprobat de Sfantul Sinod, si prezinta anual acestuia contul de executie bugetara;
h) administreaza fondurile special instituite la nivelul Administratiei Patriarhale potrivit destinatiei lor si in limita sumelor colectate, informand anual Sfantul Sinod despre situatia acestora;
i) aproba proiectele de investitii, in limita bugetului Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte institutii centrale bisericesti;
j) face demersuri pe langa autoritatile publice centrale si locale si pe langa alte institutii pentru obtinerea de sprijin destinat activitatilor interne si internationale organizate de Patriarhia Romana prin institutiile centrale bisericesti, precum si pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, in general, sau unitatilor de cult din interiorul sau din afara granitelor Romaniei;
k) hotaraste asupra acceptarii donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararii de bunuri in favoarea Patriarhiei Romane, pentru institutiile sale centrale.

Art. 33
(1) Permanenta Consiliului National Bisericesc se intruneste la convocarea presedintelui, ori de cate ori este nevoie.
(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, in absenta acestuia, unul dintre ceilalti consilieri patriarhali, desemnat de presedinte, intocmeste procesul-verbal al sedintelor Permanentei Consiliului National Bisericesc.

Art. 34
Hotararile Permanentei Consiliului National Bisericesc sunt duse la indeplinire de Cancelaria Sfantului Sinod si de sectoarele celorlalte institutii centrale bisericesti.

Sectiunea III - Organisme centrale administrative

Art. 35
(1) In exercitarea atributiilor sale executive de presedinte al organismelor centrale bisericesti deliberative si executive si Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul este ajutat de:
A. Cancelaria Sfantului Sinod;
B. Administratia Patriarhala.
(2) Din incredintarea Patriarhului, Cancelaria Sfantului Sinod, sectoarele Administratiei Patriarhale si celelalte institutii centrale bisericesti sunt coordonate de episcopii-vicari patriarhali sau de catre un delegat al Patriarhului.
(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de catre Sfantul Sinod in conformitate cu prevederile art. 131 din prezentul statut si sunt asimilati in drepturile de pomenire si cinstire cu episcopii eparhioti.
(4) Episcopii-vicari patriarhali indeplinesc atributiunile delegate lor, prin decizie, de catre Patriarh.

A. Cancelaria Sfantului Sinod

Art. 36
(1) Cancelaria Sfantului Sinod este organism central administrativ al Sfantului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunarii Nationale Bisericesti, al Patriarhului, al Consiliului National Bisericesc si al Permanentei Consiliului National Bisericesc.
(2) Secretarul Sfantului Sinod, prin decizie patriarhala, coordoneaza Cancelaria Sfantului Sinod, avand colaboratori pe vicarul administrativ patriarhal si pe consilierul patriarhal de resort.
(3) Vicarul administrativ patriarhal impreuna cu consilierul patriarhal din Cancelaria Sfantului Sinod, sub conducerea episcopului-vicar patriarhal, pregatesc lucrarile pentru convocarea organismelor centrale deliberative si executive bisericesti si cele care se supun examinarii acestora.
(4) Cancelaria Sfantului Sinod elaboreaza, pastreaza si pregateste pentru publicarea in revista "Biserica Ortodoxa Romana" procesele-verbale ale sedintelor de lucru ale organismelor centrale bisericesti, comunica centrelor eparhiale hotararile acestora si tine evidenta modului de ducere a lor la indeplinire, cu exceptia celor care sunt date in competenta sectoarelor Administratiei Patriarhale, prevazute la art. 37 din prezentul statut, sau altor institutii centrale bisericesti.
(5) Elaboreaza corespondenta organismelor centrale bisericesti si a presedintelui acestora cu autoritatile publice centrale in probleme care privesc viata religioasa din Biserica Ortodoxa Romana.
(6) Intocmeste si supune aprobarii deciziile patriarhale privind atributiile personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfantului Sinod si de la celelalte institutii centrale bisericesti.
(7) Centralizeaza datele referitoare la domeniile vietii religioase din Patriarhia Romana, pentru evidenta si publicare in presa bisericeasca.
(8) Cancelaria Sfantului Sinod este pastratoarea sigiliului Sfantului Sinod.
(9) Pentru indeplinirea atributiilor sale ca organism central administrativ, Cancelaria Sfantului Sinod are urmatoarele servicii: Oficiul canonico-juridic, Secretariat, registratura si arhiva, Personal-resurse umane, Biblioteca Sfantului Sinod si altele, a caror activitate este organizata de vicarul administrativ patriarhal.

B. Administratia Patriarhala

Art. 37
(1) Administratia Patriarhala, ca organism central administrativ, are in atributiile sale studierea si intocmirea referatelor privitoare la problemele bisericesti de competenta organismelor centrale deliberative si executive, prin urmatoarele sectoare administrative de specialitate:
a) Sectorul teologic-educational;
b) Sectorul social-filantropic;
c) Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Tehnic, Comisia de pictura bisericeasca);
d) Sectorul patrimoniu cultural;
e) Sectorul patrimoniu imobiliar;
f) Sectorul relatii bisericesti si interreligioase;
g) Sectorul comunitati externe;
h) Sectorul comunicatii si relatii publice;
i) Corpul de inspectie si control (audit).
(2) Prin hotarari ale Permanentei Consiliului National Bisericesc pot lua fiinta si alte sectoare si servicii in cadrul Administratiei Patriarhale.
(3) Prin decizie patriarhala, episcopii-vicari patriarhali coordoneaza sectoarele Administratiei Patriarhale, avand colaboratori pe consilierii patriarhali de resort sau pe inspectorii de specialitate.
(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia Patriarhala studiaza problemele bisericesti specifice acestora care intra in competenta organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotararile acestora si tine evidenta modului de ducere a lor la indeplinire.

Art. 38
(1) Corpul de inspectie si control are in componenta sa:
a) un inspector general bisericesc, cu atributii generale de control si referent la Comisia canonica, juridica si pentru disciplina a Sfantului Sinod pentru cererile de iertare in cazurile de caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile eparhiale;
b) inspectori pentru institutiile de invatamant universitar si preuniversitar teologic (facultati de teologie, seminarii teologice liceale si scoli de cantareti bisericesti);
c) inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire juridica.
(2) Membrii Corpului de inspectie si control (audit) isi desfasoara activitatea din dispozitia Patriarhului, potrivit atributiilor prevazute de statut, de regulamentele bisericesti si de legislatia in vigoare.

Art. 39
(1) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorii patriarhali se numesc si se revoca, in conditiile art. 26 lit. p) din prezentul statut, dintre preotii doctori, absolventi de masterat, licentiati in teologie sau in alte specializari, cu activitati si aptitudini deosebite, fara impedimente juridic-canonice. Clericii din institutiile centrale bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarh.
(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali li se fixeaza, prin decizie a Patriarhului, sfera de activitate si atributiile in cadrul sectoarelor pe care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.
(3) Vicarul administrativ patriarhal si consilierii patriarhali participa la sedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti, cu vot consultativ, iar la sedintele Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.

Capitolul II - Organizarea locala

Art. 40
(1) Unitatile componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, organizata ca Patriarhie, sunt:
a) parohia;
b) manastirea;
c) protopopiatul (protoieria);
d) vicariatul;
e) eparhia (arhiepiscopia si episcopia);
f) mitropolia.
(2) Fiecare din unitatile componente ale Bisericii, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni - in cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.
(3) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale de acelasi grad este identic pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

Despre personalitatea juridica

Art. 41
(1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), manastirea si parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publica, cu drepturile si obligatiile prevazute de prezentul statut.
(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de inregistrare fiscala, atat pentru activitatea non-profit, cat si pentru cea economica.

Art. 42
Infiintarea si desfiintarea unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane se comunica pentru evidenta ministerului de resort.

Sectiunea I

A. Parohia

Art. 43
Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un anume teritoriu si subordonata centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic, administrativ si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.

Art. 44
Infiintarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale si desfiintarea de parohii se aproba de catre Consiliul eparhial, tinand seama de cerintele misionare si pastorale din teritoriu.

Art. 45
Credinciosii parohiei au urmatoarele drepturi: de a beneficia de asistenta religioasa, de a alege si a fi alesi in organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati; si indatoriri: de a sustine, intari si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit invataturii de credinta ortodoxa; de a participa la sfintele slujbe; de a se impartasi cu Sfintele Taine; de a implini faptele milei crestine; de a intretine si a ajuta Biserica si pe slujitorii ei.

Art. 46
(1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o parohie, prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina, impreuna cu care formeaza parohia. In acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si indatoriri fata de parohie ca si cei din comunitatea la care se alatura.
(2) Prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, parohiile cu posibilitati economice ajuta parohiile sarace si cu numar mic de credinciosi.

Art. 47
(1) In eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane, tinand cont de conditiile misionar-pastorale si de numarul de credinciosi, de posibilitatile materiale, ca si de situarea lor in mediul urban si rural, parohiile sunt de 3 categorii, pe baza unor criterii stabilite de consiliile eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aproba de Permanenta Consiliului eparhial, in baza raportului cuprinzand datele statistice oficiale (numar de credinciosi, conditii materiale, zona geografica, medie de varsta etc.).

Art. 48
(1) Pe durata activitatii lor in parohie, preotii si diaconii sunt datori a locui in parohie, in case parohiale, acolo unde acestea exista, sau in case inchiriate, si au dreptul de folosinta gratuita a unei anumite suprafete de teren, proprietatea parohiei, aprobat de Centrul eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezente stabile a preotului (preotilor) in parohie, acolo unde nu se afla casa parohiala, aceasta va fi construita, iar daca nu sunt conditii pentru construire, Consiliul parohial va lua masuri pentru achizitionarea unei case existente sau pentru plata chiriei locuintei preotului, pana cand se va construi casa o parohiala noua.
(3) La parohiile si bisericile noi, consiliile parohiale, sub indrumarea Centrului eparhial, vor prevedea in buget, vor initia si vor sustine construirea de case parohiale destinate ca locuinta slujitorilor Sfantului Altar.

B. Parohul

Art. 49
(1) Preotul paroh, ca delegat al chiriarhului, este pastorul sufletesc al credinciosilor dintr-o parohie, iar in activitatea administrativa este conducatorul administratiei parohiale si presedinte al Adunarii parohiale, al Consiliului parohial si al Comitetului parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de catre chiriarh intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, avandu-se in vedere calitatea activitatii desfasurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate incredinta de catre chiriarh si celorlalti preoti slujitori, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial.

Art. 50
In cadrul intreitei slujiri preotesti, invatatoreasca, sfintitoare si pastoral-misionara, parohul exercita urmatoarele atributii:
a) savarseste Sfanta Liturghie si Laudele bisericesti in duminici, sarbatori si in alte zile ale saptamanii, cu rostirea cuvantului de invatatura; savarseste Sfinte Taine si ierurgii; catehizeaza copii, tineri si adulti conform indrumarilor Centrului eparhial si asigura accesul zilnic in locasul de cult, conform programului afisat la intrarea in biserica;
b) duce la indeplinire toate dispozitiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericesti si ale organismelor bisericesti centrale in ceea ce priveste parohia;
c) duce la indeplinire hotararile organismelor eparhiale si dispozitiile autoritatii superioare bisericesti (protopop, episcop sau arhiepiscop) referitoare la viata parohiala;
d) intocmeste si duce la indeplinire prevederile programului anual al activitatilor pastoral-misionare, social-filantropice si administrativ-gospodaresti ale parohiei, incunostintand Centrul eparhial si pe credinciosi de rezultatele actiunilor intreprinse in acest sens;
e) cu aprobarea prealabila scrisa a chiriarhului, reprezinta parohia in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati. In aceeasi masura, clericii din parohii, in virtutea juramantului de ascultare (subordonare) fata de chiriarh depus la hirotonie, si, respectiv, monahii, in virtutea votului monahal al ascultarii, pot sa compara in fata instantelor judecatoresti numai cu aprobarea prealabila scrisa a chiriarhului, inclusiv in cauze de interes personal;
f) convoaca si prezideaza Adunarea parohiala, Consiliul parohial si Comitetul parohial;
g) duce la indeplinire hotararile Adunarii parohiale si ale Consiliului parohial;
h) tine registrul cu evidenta tuturor parohienilor;
i) tine la zi evidenta botezatilor, cununatilor si decedatilor din parohie in registrele speciale (mitricale) si emite certificate de botez si de cununie;
j) administreaza patrimoniul parohiei in conformitate cu hotararile Adunarii parohiale si ale Consiliului parohial si controleaza modul de administrare a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din parohie;
k) intocmeste si tine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natura, biblioteca, precum si arhiva parohiei. Detine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh.

Art. 51
(1) Pe langa preotul paroh, intr-o parohie pot fi unul sau mai multi preoti si diaconi slujitori, numiti de chiriarh intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial. Numarul slujitorilor la parohie se stabileste in functie de cerintele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.
(2) Parohul, preotii si diaconii slujitori, precum si personalul bisericesc neclerical sunt datori sa locuiasca in parohie.

Art. 52
(1) La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali in drepturile si indatoririle sacramentale, invatatoresti si pastoral-misionare. Dintre acestia, celor mai harnici si constiinciosi li se poate incredinta de catre chiriarh oficiul de paroh, pentru intensificarea activitatii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are in cuprinsul parohiei un sector bine delimitat si aprobat de chiriarh, pe baza raportului intocmit de catre delegatii Centrului eparhial.
(3) Preotii si diaconii, personalul didactic din invatamantul teologic si cel care preda religia, studentii in teologie, precum si dascalii (catehetii) care au absolvit Scoala de cantareti bisericesti au indatorirea pastorala si misionara de a face catehizare in parohiile la care slujesc sau in care locuiesc, in acord cu preotul paroh, conform normelor stabilite de Sfantul Sinod si centrele eparhiale.
(4) Preotii, diaconii si cantaretii bisericesti au drepturile si indatoririle prevazute de Sfintele canoane, prezentul statut, regulamentele bisericesti si de hotararile Centrului eparhial.

Art. 53
(1) Mai multe parohii (10-15) din cadrul unui protopopiat se constituie intr-un cerc misionar pentru desfasurarea de activitati bisericesti, misionar-pastorale, culturale si sociale.
(2) Chiriarhul deleaga pe unul din preoti drept coordonator al cercului misionar.

C. Adunarea parohiala

Art. 54
(1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea parohiala.
(2) Adunarea parohiala este compusa din credinciosii majori ai parohiei, barbati si femei, care marturisesc prin credinta, faptele si tinuta lor morala atasamentul fata de Biserica Ortodoxa, de invatatura ei de credinta si de institutiile ei.
(3) Presedintele Adunarii parohiale este preotul paroh, iar in lipsa acestuia, preotul delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o alta parohie invecinata. In cazul in care la Adunarea parohiala ia parte si protopopul sau un preot delegat de catre Centrul eparhial, acesta prezideaza sedinta.
(4) Preotii si diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum si preotii pensionari care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai Adunarii parohiale.

Art. 55
(1) Adunarea parohiala exercita urmatoarele atributii:
a) alege membrii Consiliului parohial si pe cei ai Comitetului parohial;
b) aproba raportul de activitate al Consiliului parohial;
c) aproba raportul de activitate al Comitetului parohial;
d) aproba bugetul anual al parohiei;
e) ia hotarari cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si intretinerea bisericii, a casei parohiale si a altor cladiri ale parohiei;
f) hotaraste infiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic si stabileste normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;
g) la propunerea Consiliului parohial, fixeaza cuantumul contributiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei;
h) examineaza si completeaza raportul anual despre mersul tuturor activitatilor parohiei;
i) aproba anual contul de executie si bilantul financiarcontabil ale parohiei;
j) face propuneri, spre aprobarea Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile parohiale (vanzare, cumparare, inchiriere, schimb etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor parohiale, cu exceptia bunurilor sacre, care nu pot fi instrainate;
k) aproba masuri pentru administrarea proprietatilor mobile si imobile ale parohiei, supraveghind buna intretinere a edificiilor bisericesti, culturale, social-filantropice si fundationale.
(2) Hotararile Adunarii parohiale cu privire la atributiile mentionate la alin. (1) lit. d), e), i) si j) devin valabile numai dupa verificarea si aprobarea lor de catre Consiliul eparhial.

Art. 56
(1) Adunarea parohiala se intruneste in sedinta ordinara o data pe an, si anume in primul trimestru al anului, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie.
(2) Adunarea parohiala este convocata de presedinte, cu cel putin o saptamana inainte de data fixata pentru intrunire, instiintand despre aceasta pe protopop. In caz de neputinta sau rea-vointa a parohului, Adunarea parohiala este convocata si prezidata de protopop, din incredintarea chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data si ora Adunarii parohiale, precum si problemele ce se vor discuta, va fi citita de preotul paroh in biserica, indata dupa terminarea Sfintei Liturghii si va fi afisata la usa bisericii.

Art. 57
(1) Adunarea parohiala este valabil constituita in prezenta preotului paroh sau a preotului delegat de catre Centrul eparhial si a cel putin o zecime din totalul membrilor inscrisi in lista membrilor Adunarii parohiale.
(2) Daca la data fixata pentru Adunarea parohiala nu se intruneste numarul necesar de membri, Adunarea parohiala are loc, fara vreo alta convocare, in duminica urmatoare, in acelasi loc si la aceeasi ora, cand aceasta este valabil constituita cu numarul de membri prezenti, dintre care nu pot lipsi doua treimi dintre membrii Consiliului parohial.

Art. 58
(1) Adunarea parohiala ia hotarari valabile cu votul a jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(2) Lucrarile si hotararile Adunarii parohiale se consemneaza intr-un registru de procese-verbale ale sedintelor acesteia.
(3) Impotriva hotararilor Adunarii parohiale se pot face contestatii la Permanenta Consiliului eparhial numai de catre membrii Adunarii parohiale inscrisi in lista si prezenti la sedinta Adunarii parohiale care a adoptat hotararea contestata.
(4) Contestatiile se depun in termen de 14 zile lucratoare de la data sedintei, la protopopiat, care le va inregistra si inainta, odata cu avizul acestuia, Permanentei Consiliului eparhial.

D. Consiliul parohial

Art. 59
(1) Consiliul parohial este organismul executiv al Adunarii parohiale. Adunarea parohiala este cea care alege din sanul ei pe membrii Consiliului parohial - in numar de 7, 9 sau 12 membri, in functie de categoria parohiei, precum si 2-4 membri supleanti.
(2) Membrii Consiliului parohial si supleantii, persoane majore, se aleg pe termen de 4 ani, activeaza benevol si pot fi realesi.
(3) Membrii aceleiasi familii, precum si rudeniile spirituale (nasii si finii) nu pot fi in acelasi timp membri ai Consiliului parohial.
(4) Sunt membri de drept in Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh, ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi slujitori activi ai parohiei, precum si primul cantaret (cantor, dascal) al bisericii parohiale.

Art. 60
Pentru activitate potrivnica Bisericii, membrii Consiliului parohial pot fi revocati de Permanenta Consiliului eparhial, la cererea motivata a parohului, avizata de protopop, sau in urma constatarii de catre autoritatea superioara bisericeasca. Membrii revocati nu pot fi realesi timp de 5 ani in Consiliul parohial.

Art. 61
(1) In afara atributiilor prevazute la art. 55 lit. a), b), c), d), e), i) si j), Consiliul parohial exercita toate atributiile Adunarii parohiale, cand aceasta nu este intrunita, precum si urmatoarele atributii:
a) desemneaza dintre membrii Adunarii parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunarii eparhiale din circumscriptia respectiva;
b) intocmeste bugetul parohial si urmareste modul de chivernisire al acestuia;
c) intocmeste raportul privind contul de executie si bilantul financiar-contabil ale parohiei;
d) elaboreaza raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care il prezinta spre aprobare Adunarii parohiale;
e) desemneaza 2 cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial;
f) primeste si verifica justificarea financiara anuala a gestiunii Comitetului parohial;
g) aproba propunerile preotului paroh privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor parohiale (culturale, sociale, fundationale), precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;
h) vegheaza ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumanari, calendare, obiecte si carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca sa se faca numai de la Centrul eparhial, pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;
i) unde sunt mai multi slujitori ai altarului, incredinteaza, cu proces-verbal, pangarul unui alt slujitor decat parohul, cu asumarea intregii raspunderi materiale si gestionare de catre acesta.
(2) Hotararile in legatura cu prevederile alin. (1) lit. a), e) si i) ale prezentului articol se comunica protopopului pentru aprobare.

Art. 62
(1) Consiliul parohial se intruneste lunar sau cel putin o data pe trimestru.
(2) Convocarea o face preotul paroh, cu minimum o saptamana inainte de data intrunirii, cu prezentarea problemelor ce se afla pe ordinea de zi.
(3) Consiliul parohial este legal constituit cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si ia hotarari valabile cu votul a doua treimi dintre membrii prezenti.
(4) Lucrarile si hotararile Consiliului parohial se consemneaza intr-un registru de procese-verbale ale sedintelor Consiliului parohial.
(5) Hotararile Consiliului parohial sunt valabile pentru toti credinciosii parohiei.
(6) Eventualele contestatii impotriva hotararilor Consiliului parohial se pot face in cel mult 14 zile la protopop, care este dator sa le inainteze, cu avizul sau, Permanentei Consiliului eparhial, in termen de cel mult 5 zile.

Art. 63
Consiliul parohial deleaga unul sau 2 membri care, in calitate de epitropi, sprijina parohul in administrarea corecta si eficienta a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunica protopopiatului pentru aprobare intr-o sedinta de lucru a acestuia.

E. Administrarea bunurilor parohiale

Art. 64
(1) Parohul este administratorul intregii averi parohiale mobile si imobile impreuna cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, si raspunde canonic-disciplinar si administrativ-bisericesc in fata acestuia, iar pentru administrarea si gestionarea defectuoasa a averii bisericesti raspunde in fata instantelor civile, in baza legislatiei civile si penale.
(2) Cand unele atributii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art. 61 lit. i) din prezentul statut, acesta raspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc, civil si penal pentru gestionarea bunurilor incredintate.
(3) Aprobarea anuala a gestiunii nu il exonereaza de raspundere pe paroh, pe preotul sau diaconul gestionar pentru neregulile descoperite ulterior.

Art. 65
Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are urmatoarele indatoriri:
a) sa administreze corect bunurile mobile si imobile ale parohiei, institutiilor culturale, sociale si fundationale, precum si fondurile parohiale, pe baza registrelor de evidenta financiar-contabila, de gestiune si inventar;
b) sa ia masuri pentru pastrarea in siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale parohiei;
c) sa tina registrul de venituri si cheltuieli;
d) sa prezinte Consiliului parohial, la sfarsitul anului, un raport asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale;
e) sa se ingrijeasca, impreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropii, de luarea masurilor pentru intretinerea, repararea si restaurarea edificiilor bisericesti parohiale, ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a casei parohiale, a curtii si cimitirului parohial, precum si a altor bunuri bisericesti parohiale; sa construiasca sau sa cumpere o casa parohiala, acolo unde nu exista;
f) sa se ingrijeasca, impreuna cu ceilalti preoti slujitori si cu epitropii, de inscrierea in evidentele parohiale si ale autoritatilor centrale si locale competente a bunurilor mobile si imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum si de intocmirea si buna pastrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericesti, hotararilor organelor bisericesti centrale si eparhiale. Cate o copie legalizata a actelor de proprietate a bunurilor parohiei se pastreaza la protopopiat si la Centrul eparhial;
g) sa incaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hotararilor Adunarii parohiale si sa faca la timp platile curente.

F. Comitetul parohial

Art. 66
(1) Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care functioneaza sub presedintia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului parohial sunt alesi de Adunarea parohiala. Comitetul parohial are un numar dublu de membri fata de cel al Consiliului parohial.
(2) Comitetul parohial este alcatuit din persoane majore ale comunitatii parohiale, pe principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh, ajutat de un birou de conducere compus din: coordonator de programe, secretar si casier.
(4) Comitetul parohial are prevederi si evidenta gestionara proprie in cadrul bugetului parohial pentru activitatile desfasurate, utilizand, sub controlul preotului paroh, acelasi cont bancar, si face justificarea financiara anuala fata de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului parohial sunt desemnati 2 cenzori de catre Consiliul parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului parohial se face potrivit procedurii prevazute pentru membrii Consiliului parohial la art. 60 din prezentul statut.

Art. 67
(1) Comitetul parohial are 5 servicii, fiecare fiind condus de un coordonator numit de catre biroul de conducere.
(2) Serviciile Comitetului parohial au urmatoarele atributii:
a. Serviciul social:
1. coopereaza permanent cu asistentii sociali ai parohiei, protopopiatului si Centrului eparhial;
2. coopteaza in Comitetul parohial, pentru colaborare, pe asistentul social ori lucratorul social de la primaria locala sau, dupa caz, il invita la sedintele Comitetului parohial;
3. colaboreaza cu unitatile medicale si sprijina diferite programe de sanatate;
4. se ocupa cu ajutorarea saracilor, orfanilor, vaduvelor si a varstnicilor;
5. sprijina integrarea sociala a detinutilor eliberati din penitenciare;
6. sprijina reinsertia sociala a tinerilor institutionalizati care, dupa implinirea varstei de 18 ani, au parasit centrele de plasament;
7. coopereaza cu organizatii neguvernamentale, in conditiile legislatiei bisericesti in vigoare;
8. sprijina programul de asistenta maternala si adoptiile nationale;
9. promoveaza si sustine programe social-filantropice ale parohiei; sprijina si intretine cantina sociala a parohiei;
10. coopereaza in permanenta cu preotii misionari din sistemul de sanatate, penitenciare si armata, azile, orfelinate etc.;
11. cu acordul autoritatii bisericesti superioare, colecteaza ajutoare in situatii de urgenta si sprijina constituirea unui fond financiar pentru astfel de situatii;
12. sprijina programele de prevenire si eradicare a violentei in familie, de combatere a traficului de fiinte umane, a drogurilor si altele, precum si acordarea asistentei spirituale si materiale familiilor din care parintii au plecat la munca sau studii in strainatate ori au emigrat definitiv.
b. Serviciul misionar:
1. coopereaza cu alte parohii, cu manastiri si cu duhovnici din zona;
2. promoveaza difuzarea si citirea Sfintei Scripturi si a cartilor duhovnicesti, cu recomandarea preotului paroh;
3. il sprijina pe preotul paroh in organizarea unor activitati misionare, pentru o mai buna cunoastere, pastrare si consolidare a credintei ortodoxe;
4. ajuta la organizarea hramului bisericii, a intrunirilor duhovnicesti si a altor manifestari religioase si sprijina achizitionarea de material audiovizual cu caracter religios;
5. organizeaza vizite misionare in spitale, in penitenciare, in centre pentru ocrotirea copiilor si a varstnicilor si in familii aflate in dificultate;
6. mentine in permanenta legatura cu asociatiile bisericesti ortodoxe de pe teritoriul parohiei si al eparhiei;
7. identifica si sprijina persoanele indecise si oscilante din punct de vedere religios, pentru intarirea lor in credinta si participarea la viata Bisericii;
8. ajuta Consiliul parohial la colectarea Fondului central misionar, a Fondului Filantropia si a unor fonduri speciale in situatii de urgenta.
c. Serviciul cultural:
1. initiaza si sprijina achizitionarea si distribuirea cartilor de cult, icoanelor, cruciulitelor si a cartilor de zidire sufleteasca pentru credinciosi si pentru biblioteca parohiala;
2. incurajeaza in comunitate citirea cartilor si a revistelor din biblioteca parohiala, audierea programelor radiofonice ortodoxe si vizionarea programelor ortodoxe de televiziune;
3. impreuna cu profesorii de religie, incurajeaza participarea elevilor la Sfinta Liturghie si la alte slujbe bisericesti, precum si la activitati cultural-educative care promoveaza credinta crestina ortodoxa;
4. sprijina infiintarea de capele sau paraclise in scolile din cuprinsul parohiei;
5. organizeaza festivitati legate de marile sarbatori bisericesti si nationale mentionate in calendarul bisericesc anual;
6. sustine cantarea omofona si a corului bisericii;
7. organizeaza actiuni privind pastrarea si promovarea traditiilor, a folclorului si a specificului cultural local si national;
8. infiinteaza si acorda burse de studiu si ajutoare pentru elevii merituosi si pentru cei din familii cu posibilitati materiale modeste;
9. organizeaza, cu sprijinul profesorilor si donatorilor, meditatii gratuite pentru elevii saraci din parohie;
10. antreneaza intelectualii din parohie in activitati de promovare a credintei ortodoxe si a culturii romanesti.
d. Serviciul pentru tineret:
1. promoveaza cartea religioasa in randul tinerilor si incurajeaza publicarea unei foi parohiale;
2. invita personalitati culturale pentru conferinte adresate tinerilor;
3. organizeaza intalniri cu tineri, la care sunt invitati ierarhi, preoti, profesori de teologie;
4. acorda premii in carti elevilor merituosi din comunitate proveniti din institutii de ocrotire sociala sau din familii si medii sociale defavorizate;
5. sprijina preotul paroh in ducerea la indeplinire a deciziilor Sfantului Sinod sau ale chiriarhului locului in probleme de educatie a tineretului scolar de toate varstele;
6. organizeaza pelerinaje, excursii si tabere de tineret cu caracter crestin.
e. Serviciul administrativ-gospodaresc:
1. se ingrijeste de inzestrarea si infrumusetarea bisericii, precum si de cimitirul parohial;
2. se ingrijeste de intretinerea monumentelor eroilor si a troitelor de pe teritoriul parohiei;
3. are grija de intretinerea curtii bisericii, a spatiilor verzi si a incintei (casa parohiala, casa de praznuire, clopotnita, capela, muzeul etc.).

Art. 68
Parohiile pot colabora cu filiale ale asociatiilor si fundatiilor bisericesti constituite cu aprobarea Sfantului Sinod sau cu binecuvantarea chiriarhului.

Sectiunea II

A. Protopopiatul (protoieria)

Art. 69
(1) Protopopiatul (protoieria) este o unitate bisericeasca administrativa care cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiasi eparhii.
(2) Infiintarea, desfiintarea, delimitarea si schimbarea intinderii teritoriale a protopopiatelor se aproba de Adunarea eparhiala, la propunerea Consiliului eparhial, tinand seama de cerintele misionar-pastorale locale, precum si de situarea parohiilor si filiilor dintr-o zona geografica.
(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativa proprie, in cadrul careia functioneaza personal clerical si neclerical aferent competentelor date prin statut si regulamentele bisericesti.
(4) Personalul administrativ clerical si neclerical din cancelaria protopopiatului se numeste de catre chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, pe baza unei liste de mai multi candidati, intervievati in prealabil la Centrul eparhial.

B. Protopopul (protoiereul)

Art. 70
(1) Protopopul (protoiereul) este preotul conducator al protopopiatului si al cancelariei administrative a protopopiatului, in numele chiriarhului.
(2) Protopopul se numeste sau se reconfirma de catre chiriarh pe o perioada de 4 ani, intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, tinandu-se seama de urmatoarele criterii: media generala de licenta in teologie - minimum 8,50; cel putin 5 ani vechime in preotie; fara impedimente juridic-canonice si avand o activitate deosebita liturgica, administrativ-pastorala, misionara, culturala si sociala.
(3) Protopopul poate fi revocat de chiriarh, intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzatoare sau abateri disciplinare.

Art. 71
Protopopul are urmatoarele atributii exercitate prin mandat, in numele chiriarhului:
a) indruma, coordoneaza si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor si filiilor din protopopiat;
b) inspecteaza, cel putin o data pe an, parohiile, filiile si asezamintele sociale din protopopiat, constatand calitatea vietii religioase, morale si sociale a parohienilor; verifica registrele contabile, arhiva si biblioteca, starea bisericii, a cladirilor bisericesti, a cimitirelor, precum si a altor bunuri bisericesti;
c) inscrie in registrul de inspectie al parohiei procesul-verbal amanuntit privind constatarile facute. O copie a acestuia se inainteaza Centrului eparhial, cu raport si propuneri, iar al treilea exemplar ramane la protopopiat;
d) supravegheaza si indruma activitatea catehetica, misionar-pastorala, culturala si social-filantropica a preotimii, astfel incat aceasta sa se desfasoare in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti, cu hotararile Sfantului Sinod si ale organismelor eparhiale;
e) intocmeste si prezinta anual Permanentei Consiliului eparhial situatia privind bunurile mobile si imobile proprietati ale parohiilor si filiilor din cuprinsul protopopiatului;
f) urmareste ca ordinele si dispozitiile autoritatilor superioare bisericesti sa fie transmise la timp unitatilor si personalului bisericesc din protopopiat si sa fie aduse la indeplinire;
g) face propuneri chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoti, diaconi si cantareti bisericesti;
h) aproba preotilor si diaconilor din protopopiat pana la 8 zile pe an din concediul legal de odihna, asigurand suplinirea parohiei cu un alt preot si informand despre aceasta Centrul eparhial;
i) aproba concediul de odihna personalului neclerical de la parohii si protopopiat, iar pentru personalul clerical inainteaza Centrului eparhial spre aprobare planificarea concediului anual de odihna;
j) intocmeste un raport anual general despre intreaga viata bisericeasca din protopopiat, pe care il inainteaza chiriarhului si il face cunoscut preotilor din protopopiat la prima conferinta administrativa din fiecare an;
k) avizeaza asupra tuturor lucrarilor organismelor parohiale care urmeaza a fi supuse aprobarii organismelor eparhiale;
l) sustine acuzarea in cauzele aflate pe rolul Consistorului disciplinar protopopesc;
m) coordoneaza, supravegheaza si raspunde de activitatea Cancelariei administrative a protopopiatului, in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare, cu dispozitiile date de conducerea eparhiala si cu normele legislatiei civile in vigoare;
n) intocmeste trimestrial un raport pastoral-misionar si financiar privind activitatea protopopiatului, pe care il inainteaza pentru aprobare catre Permanenta Consiliului eparhial;
o) intocmeste bugetul anual al protopopiatului si il prezinta spre aprobare Permanentei Consiliului eparhial;
p) propune chiriarhului acordarea de ranguri si distinctii de vrednicie clericilor si credinciosilor merituosi;
q) indeplineste orice alte atributii date de organismele eparhiale sau de chiriarh pentru bunul mers al vietii bisericesti.

Art. 72
Protopopul este pe teritoriul protopopiatului sau reprezentantul oficial al Centrului eparhial fata de autoritatile publice locale si fata de terti si indeplineste sarcinile ce ii sunt atribuite prin prezentul statut, prin regulamentele bisericesti si prin alte dispozitii in vigoare. In aceasta calitate lucreaza cu incuviintarea chiriarhului, pe care il informeaza, in prealabil, asupra problemelor respective.

Sectiunea III - Vicariatul (Ortodox Ucrainean)

Art. 73
(1) Vicariatul este o unitate bisericeasca administrativa cu regim special misionar-pastoral, subordonata direct Patriarhiei Romane, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii si manastiri.
(2) Organizarea si functionarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului, si se comunica ministerului de resort.
(3) Conducatorul vicariatului si protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiti de Patriarh dintre preotii din vicariat, in aceleasi conditii cu cele prevazute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii.
(4) Numirea, transferarea si sanctionarea personalului clerical si neclerical de la unitatile bisericesti din cuprinsul vicariatului se fac de catre Patriarh, la propunerea conducatorului vicariatului, dupa consultarea acestuia cu chiriarhul locului.
(5) Pentru buna desfasurare a activitatii sacramentale, invatatoresti, de conducere, pastoral-misionare si socialfilantropice in cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frateste la chiriarhii eparhiilor pe raza carora functioneaza unitatile bisericesti din vicariat.
(6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical si neclerical din cadrul vicariatului se bucura de aceleasi drepturi si are aceleasi indatoriri ca si categoriile de personal similar de la eparhii, in conditiile prezentului statut.
(7) Unitatile bisericesti din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul, Sfantul si Marele Mir si pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Romana.

Sectiunea IV

A. Manastirea

Art. 74
(1) Manastirea este o comunitate de calugari sau calugarite care s-au hotarat in mod liber sa-si duca viata in infranare, saracie de bunavoie si ascultare.
(2) Schitul si metocul functioneaza in subordinea manastirii randuita de chiriarh sau, direct, a Centrului eparhial.
(3) Catedrala eparhiala are statut canonic de manastire.
(4) Manastirea depinde direct de chiriarhul locului, care este conducatorul ei canonic, in conditiile art. 79 alin. (1) din prezentul statut.

Art. 75
(1) Infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri se aproba de catre Sinodul mitropolitan, la propunerea motivata a chiriarhilor eparhiilor sufragane, dupa o atenta si riguroasa evaluare a motivelor, a existentei bazei materiale si a personalului monahal necesar, precum si a conditiilor misionare locale.
(2) Infiintarea, desfiintarea si transformarea schiturilor si a metocurilor de calugari in schituri si metocuri de calugarite sau a schiturilor si a metocurilor de calugarite in schituri si metocuri de calugari se aproba de catre chiriarh, aducandu-se la cunostinta Consiliului eparhial.
(3) In manastirea, schitul sau metocul date in folosinta prin sfintire, niciunul dintre ctitori, donatori si binefacatori nu are vreun drept de proprietate, folosinta sau amestec in conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.

Art. 76
Potrivit menirii sale, fiecare manastire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria:
a) sa-si randuiasca programul in asa fel incat sa devina un loc de aleasa viata duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atat pentru vietuitori, cat si pentru inchinatori;
b) sa practice indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;
c) sa vegheze ca toti calugarii si calugaritele cu aptitudini pentru studiu sa fie indatorati, cu binecuvantarea chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de invatamant teologic din eparhie sau din eparhiile invecinate;
d) potrivit mijloacelor materiale pe care le are, manastirea sau schitul sa vina in ajutor eparhiei si tuturor institutiilor acesteia, dupa solicitarile Centrului eparhial, precum si sa sustina asezaminte social-filantropice;
e) sa se aprovizioneze cu lumanari si colportaj de la Centrul eparhial;
f) sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste).

Art. 77
Cu aprobarea chiriarhului, in manastiri se pot organiza:
a) scoli teologice preuniversitare: seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica a personalului monahal in domeniul asistentei sociale, al educatiei religioase si al restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si scoli de cantareti bisericesti;
b) cursuri religioase aprobate de chiriarh, pentru indrumarea monahala duhovniceasca a personalului monahal;
c) cursuri de arte si meserii, precum si ateliere in domeniile picturii si iconografiei, vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si imbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe langa ascultarile din obste, sa lucreze in cadrul acestora, acolo unde sunt organizate.

Art. 78
(1) Primirea in manastire a celor ce doresc sa intre in monahism se face la cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret(a) si cu aprobarea chiriarhului.
(2) Varsta minima pentru primirea in manastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta varsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisa inchinovierea si promovarea in cinul monahal a celor cu obligatii si responsabilitati familiale sau urmariti penal.
(3) Tunderea in monahism se face, cu aprobarea chiriarhului, dupa cel putin 3 ani de cercetare canonica si vietuire in manastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai chiriarhul, din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor in treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (seminar sau facultate) si au promovat examenul de capacitate.
(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o manastire (schit), inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune randuielilor manastiresti, comune pentru intreaga obste.

B. Conducerea manastirii

Art. 79
(1) Chiriarhul este conducatorul canonic al manastirilor, schiturilor si metocurilor din eparhia sa. Prin delegatie din partea chiriarhului, conducerea manastirii este asigurata de staret(a), a schitului de egumen(a), iar a metocului de calugarul(calugarita) anume desemnat(a) ca administrator.
(2) Staretul(a) si egumenul(a) se numesc direct de chiriarh dintre calugarii cei mai vrednici, cu o frumoasa vietuire in manastire, cu intensa activitate duhovniceasca, cu studii teologice sau, in manastirile cu obste mai mare, dintre primii 3 candidati desemnati de sobor, in baza calitatilor enumerate mai inainte, in cazul cand chiriarhul a dispus sa se faca alegere.
(3) Staretul(a) este ajutat(a) in indeplinirea atributiilor sale de conducere de: Soborul manastiresc, Consiliul duhovnicesc si de invatatura, Consiliul economic si de Consiliul de disciplina (judecata).
(4) Cu aprobarea scrisa a chiriarhului, staretul(a) reprezinta manastirea in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti, in conditiile art. 50 lit. e) din prezentul statut.

Art. 80
Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi desemnat staret, cu aprobarea chiriarhului. In cazul cand nu este desemnat staret, obstea manastirii este datoare sa ii creeze inlesnirile necesare traiului si sa ii dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.

Art. 81
(1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul si monahul, in cazul barbatilor, si, respectiv, sora, rasofora si monahia, in cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, in cazul calugarilor, si stareta cu cruce (stavrofora), in cazul calugaritelor.
(3) Rangul de arhimandrit se confera de chiriarh, cu aprobarea Sfantului Sinod.

Art. 82
(1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe an, a sinaxelor (consfatuirilor) staretilor(elor) si egumenilor(elor) din eparhiile pe care le pastoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienta duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate in scopul imbunatatirii vietii si disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand se considera necesar.
(2) Cel putin o data la 3 ani se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii(ele) si egumenii(ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor participa si ierarhii Sinodului mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte specifice vietii monahale din zonele respective, la care pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand problematica impune acest lucru.

Art. 83
Dispozitiile cuprinse in prezentul statut sunt comune si obligatorii pentru manastirile, schiturile si metocurile de calugari si calugarite din cuprinsul eparhiilor apartinatoare Patriarhiei Romane.

Sectiunea V

A. Eparhia (arhiepiscopia si episcopia)

Art. 84
(1) Eparhiile sunt unitati bisericesti constituite dintr-un numar de parohii, grupate in protopopiate, precum si din manastirile aflate pe un anumit teritoriu. In cuprinsul eparhiilor pot functiona institutii de invatamant teologic si confesional, social-filantropice etc.
(2) Eparhiile sunt arhiepiscopii sau episcopii, conduse de catre arhiepiscop sau episcop.
(3) Nicio eparhie nu poate avea, infiinta sau administra unitati de cult pe teritoriul altei eparhii.

Art. 85
Organismele de conducere ale eparhiei sunt: chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot), Adunarea eparhiala, ca organism deliberativ, Consiliul eparhial si Permanenta Consiliului eparhial, ca organisme executive.

B. Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul eparhiot)

Art. 86
(1) In eparhia sa, chiriarhul isi exercita intreaga slujire in comuniune cu Sfantul Sinod.
(2) Chiriarhul isi exercita dreptul de a conduce eparhia din momentul intronizarii si al primirii gramatei din partea mitropolitului sau canonic, respectiv din partea Patriarhului pentru mitropolit.

Art. 87
(1) Pe durata vacantei, loctiitorul de arhiepiscop sau de episcop indeplineste toate prerogativele titularului de scaun, cu exceptia modificarii structurilor eparhiale si instrainarii sau schimbarii destinatiei bunurilor bisericesti.
(2) Arhiepiscopul, episcopul, episcopul-vicar si arhiereul-vicar poarta uniforma monahala (reverenda, rasa si camilafca) de culoare neagra, cruce, engolpion si toiag pastoral.

Art. 88
Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercita urmatoarele atributii:
a) exercita slujirea de invatator, slujitor al Sfintelor Taine si pastor al eparhiei sale;
b) conduce eparhia in conformitate cu prevederile Sfintelor canoane, ale statutului si regulamentelor bisericesti, precum si cu hotararile Sfantului Sinod;
c) se ingrijeste de ducerea la indeplinire in cuprinsul eparhiei a hotararilor organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale;
d) vegheaza la bunul mers al vietii bisericesti din eparhie, al organismelor si institutiilor ei;
e) convoaca si prezideaza organismele deliberative si executive ale eparhiei, precum si conferinte si intruniri ale preotilor si sinaxe ale personalului monahal;
f) reprezinta eparhia in relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, in justitie si fata de terti, personal sau prin delegati;
g) reprezinta eparhia in relatiile cu celelalte culte religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, in conformitate cu hotararile Sfantului Sinod;
h) efectueaza cat mai des vizite canonice si pastorale in eparhie;
i) prezinta Sfantului Sinod darea de seama anuala cu privire la activitatea pastoral-misionara si social-filantropica din eparhie;
j) daruieste tuturor locasurilor de cult din eparhie Sfantul Antimis, precum si Sfantul si Marele Mir primit de la Patriarhia Romana;
k) in consultare cu Sinodul mitropolitan, propune Sfantului Sinod candidati de episcop-vicar la arhiepiscopii si de arhiereu-vicar la episcopii;
l) adreseaza scrisori pastorale clerului si credinciosilor din eparhie;
m) hirotoneste clerici si se ingrijeste de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
n) numeste, transfera si revoca personalul bisericesc clerical si neclerical in sedinte ale Permanentei Consiliului eparhial, cu respectarea normelor bisericesti in vigoare;
o) confera distinctii si ranguri bisericesti preotilor si diaconilor din eparhie, precum si personalului monahal, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
p) acorda sau retrage binecuvantarea pentru numirea personalului didactic de predare a religiei din unitatile de invatamant public si particular, pentru incadrarea personalului didactic si a personalului de conducere din scolile confesionale si de la institutiile de invatamant preuniversitar si universitar teologic din eparhia sa;
q) elibereaza Cartea canonica, la solicitarea scrisa a ierarhului ortodox roman care accepta primirea unui preot in eparhia sa, iar in cazul trecerii in jurisdictia canonica a unei alte biserici ortodoxe trebuie sa obtina aprobarea Patriarhului;
r) acorda dispense bisericesti de casatorie si recasatorire pentru credinciosii mireni, in limita prevederilor canonice;
s) acorda concediul de odihna personalului clerical si neclerical din administratia eparhiala, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum si personalului monahal, pentru ingrijirea sanatatii;
t) numeste presedintele Consistoriului eparhial din randul celor 3 membri alesi de Adunarea eparhiala si aproba aparatorii la Consistoriul eparhial;
u) aproba sau respinge motivat sentintele pronuntate de Consistoriul eparhial;
v) asigura disciplina clerului si a celorlalte categorii de personal in eparhia sa, direct sau prin organismele eparhiale competente;
w) primeste plangerile aduse impotriva personalului clerical si neclerical din administratia eparhiala, de la protopopiate si parohii, precum si impotriva personalului monahal si dispune masuri corespunzatoare, potrivit prevederilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
x) in cazuri de vinovatie grava poate opri de la savarsirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa si dispune, fara intarziere, cercetarea cazului;
y) poate aplica preotului pedeapsa transferului disciplinar, prin decizie chiriarhala, cand se constata ca acesta influenteaza in rau viata parohiala;
z) indeplineste orice alte atributii date lui prin Sfintele canoane, Statut si regulamentele bisericesti sau prin hotarari ale Sfantului Sinod.

Art. 89
Chiriarhul exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.

C. Adunarea eparhiala

Art. 90
Adunarea eparhiala este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, socialfilantropice, economice si patrimoniale ale eparhiei.

Art. 91
(1) Adunarea eparhiala se compune din reprezentantii alesi ai clerului si ai credinciosilor, in proportie de o treime clerici si doua treimi mireni, cu o viata morala si religioasa demna de un crestin, care au candidat cu binecuvantarea ierarhului locului. Pentru activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea eparhiala, la propunerea chiriarhului.
(2) Membrii mireni in Adunarea eparhiala se aleg de catre delegatii consiliilor parohiale, constituiti in colegii electorale mirenesti, pe circumscriptii.
(3) Membrii clerici in Adunarea eparhiala se aleg de catre toti preotii si diaconii in functie, constituiti in colegii electorale preotesti, pe circumscriptii.
(4) Membrii Adunarii eparhiale, clerici si mireni, se aleg pe termen de 4 ani. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate.
(5) Numarul membrilor alesi ai Adunarii eparhiale este de 30.
(6) Presedintele Adunarii eparhiale este arhiepiscopul sau episcopul, iar in caz de vacanta, loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(7) Episcopul-vicar sau arhiereul-vicar este membru de drept al Adunarii eparhiale, cu vot deliberativ.

Art. 92
Atributiile Adunarii eparhiale sunt:
a) sustine interesele si drepturile Bisericii si ale eparhiei, conform cu prevederile canonice, statutare si regulamentare bisericesti;
b) vegheaza la respectarea, in cuprinsul eparhiei, a masurilor cu caracter unitar prevazute de Statut, regulamentele bisericesti si de hotararile organismelor bisericesti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile si imobile ale unitatilor de cult din intreaga eparhie, precum si a altor bunuri patrimoniale, culturale si epitropesti ale acestora;
c) sustine institutiile si asezamintele culturale, social-filantropice si economice ale eparhiei;
d) aproba infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a protopopiatelor, la propunerea Consiliului eparhial;
e) deleaga un cleric si 2 mireni, dintre membrii Adunarii eparhiale, ca reprezentanti eparhiali, in Adunarea Nationala Bisericeasca;
f) alege membrii Consiliului eparhial, la propunerea chiriarhului;
g) alege cei 3 membri ai Consistoriului eparhial si pe cei 2 supleanti, la propunerea chiriarhului;
h) desemneaza, la propunerea chiriarhului, 1, 2 sau 3 clerici, ca membri in Consistoriul mitropolitan;
i) aproba raportul general anual intocmit de Consiliul eparhial si hotaraste masuri pentru o buna desfasurare a activitatilor eparhiei;
j) aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale, precum si masuri pentru asigurarea bunurilor bisericesti;
k) aproba bugetul general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale;
l) hotaraste cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum si ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
m) exercita orice alte atributii date prin prezentul statut si regulamentele bisericesti.

Art. 93
(1) Adunarea eparhiala se intruneste in sedinta anuala de lucru, in primul trimestru al anului, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie.
(2) Convocarea Adunarii eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, cu cel putin 14 zile inainte de data fixata pentru sedinta, iar in cazuri exceptionale, in cel mai scurt timp posibil.
(3) Adunarea eparhiala este statutar constituita cu prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si hotaraste valabil cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(4) Procesul-verbal al lucrarilor Adunarii eparhiale este semnat de presedinte si de secretarii Adunarii eparhiale si se pastreaza la Secretariatul eparhiei.

Art. 94
Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a fi supuse deliberarii, Adunarea eparhiala alege, la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, dintre membrii clerici si mireni, 5 comisii de lucru permanente, care vor avea cate un presedinte si un raportor din mijlocul lor, desemnati de plen, la propunerea presedintelui. Comisiile Adunarii eparhiale sunt:
a) Comisia administrativ-bisericeasca;
b) Comisia culturala si educationala;
c) Comisia economica, bugetara si patrimoniala;
d) Comisia social-filantropica;
e) Comisia organizatorica, juridica si de validare.

D. Consiliul eparhial

Art. 95
Consiliul eparhial este organism executiv al Adunarii eparhiale si are in competenta problemele bisericesti administrative, culturale, social-filantropice, economice, patrimoniale si fundationale pentru intreaga eparhie.

Art. 96
(1) Consiliul eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici si 6 mireni, alesi pe termen de 4 ani de Adunarea eparhiala dintre membrii ei. Ei pot fi alesi pentru cel mult doua mandate. Pentru activitate potrivnica Bisericii, mandatele acestora se revoca de Adunarea eparhiala, la propunerea chiriarhului.
(2) Presedintele Consiliului eparhial este chiriarhul, iar in caz de vacanta loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(3) Episcopul-vicar sau arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului eparhial, cu vot deliberativ.
(4) Din incredintarea chiriarhului, sedintele Consiliului eparhial pot fi prezidate si de catre episcopul-vicar, respectiv de arhiereul-vicar. In aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii chiriarhului.
(5) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul-sef sunt membri permanenti ai Consiliului eparhial, cu vot consultativ. Conducatorii institutiilor de invatamant teologic din eparhie participa la lucrari in calitate de invitati.
(6) Secretarul eparhial este si secretar al Consiliului eparhial si intocmeste procesul-verbal al lucrarilor.

Art. 97
(1) Consiliul eparhial se intruneste la convocarea presedintelui de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie.
(2) Consiliul eparhial este legal constituit cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.

Art. 98
Consiliul eparhial exercita in intervalul dintre sedintele Adunarii eparhiale atributiile acesteia prevazute la art. 92 lit. a), b), c) si l), precum si urmatoarele atributii:
a) intocmeste darea de seama anuala asupra activitatii sectoarelor Administratiei eparhiale, a institutiilor si fundatiilor eparhiale;
b) intocmeste si prezinta Adunarii eparhiale contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale si propune masuri de asigurare a bunurilor bisericesti;
c) intocmeste bugetul general anual al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
d) propune Adunarii eparhiale infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a protopopiatelor;
e) aproba infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a parohiilor, precum si transformarea filiilor in parohii;
f) sprijina catehizarea copiilor, tinerilor si adultilor si ia masuri pentru procurarea mijloacelor materiale necesare sustinerii programelor culturale si educativ-religioase in eparhie;
g) ingrijeste de bunul mers al institutiilor de invatamant teologic si al scolilor confesionale din eparhie, in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti;
h) infiinteaza, organizeaza si supravegheaza activitatea editurii si tipografiei eparhiale, a atelierelor de lumanari si pentru producerea vesmintelor si a obiectelor de cult, precum si a magazinelor pentru desfacerea acestora si a produselor achizitionate de la tipografia si atelierele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane;
i) aproba infiintarea, organizarea si desfiintarea de asociatii si fundatii bisericesti locale care activeaza in cuprinsul eparhiei, precum si functionarea pe teritoriul eparhiei a filialelor asociatiilor si fundatiilor bisericesti infiintate cu binecuvantarea Sfantului Sinod;
j) hotaraste infiintarea de fonduri eparhiale destinate ajutorarii parohiilor sarace, acordarii de burse tinerilor care se pregatesc in institutiile de invatamant, precum si sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;
k) hotaraste cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie (vanzare, cumparare, inchiriere, schimb etc.), precum si asupra grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a bunurilor acestor unitati, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
l) in cazul instrainarii (vanzare, donatie etc.) bunurilor imobile ale Centrului eparhial (cladiri sau terenuri), Consiliul eparhial propune spre aprobare Adunarii eparhiale solutii statutare. Hotararile privind instrainarea devin valide numai dupa aprobarea lor de catre Sinodul mitropolitan;
m) administreaza bunurile mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, in conformitate cu hotararile Adunarii eparhiale;
n) verifica si aproba raportul anual privind situatia bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau in folosinta unitatilor de cult din eparhie (inventar, stare fizica etc.);
o) verifica respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti cu privire la alegerile de membri mireni si clerici in organismele bisericesti deliberative si executive;
p) confirma, suspenda sau dizolva consiliile parohiale, la sesizarea preotului si la propunerea motivata a protopopului, dispunand instituirea de comisii interimare pana la alegerea unor noi organisme parohiale;
q) verifica, aproba, respinge sau modifica hotararile organismelor parohiale, in conformitate cu prevederile art. 55 alin. (2) din prezentul statut;
r) exercita orice atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale organismelor centrale bisericesti si ale Adunarii eparhiale.

Art. 99
Hotararile Adunarii eparhiale, ale Consiliului eparhial si ale Permanentei Consiliului eparhial devin executorii dupa confirmarea lor in scris de catre chiriarhul locului. In caz de neconfirmare, chiriarhul dispune rediscutarea problemei.

E. Permanenta Consiliului eparhial

Art. 100
Intre sedintele Consiliului eparhial functioneaza Permanenta Consiliului eparhial.

Art. 101
(1) Permanenta Consiliului eparhial se compune din chiriarh, ca presedinte, episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic si contabilul-sef, ca membri. In caz de vacanta, prezideaza loctiitorul desemnat canonic si statutar.
(2) Permanenta Consiliului eparhial se intruneste la convocarea chiriarhului, ori de cate ori este nevoie.
(3) Din incredintarea chiriarhului, Permanenta Consiliului eparhial poate fi prezidata de episcopul-vicar, arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial sau de unul dintre consilierii eparhiali. In acest caz, procesul-verbal al lucrarilor este supus aprobarii chiriarhului.
(4) Secretarul eparhial este si secretar al sedintelor Permanentei Consiliului eparhial si intocmeste procesul-verbal al lucrarilor.
(5) Hotararile Permanentei Consiliului eparhial se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti si sunt duse la indeplinire de sectoarele Administratiei eparhiale, potrivit competentelor date prin statut si prin regulamentele bisericesti.

Art. 102
Permanenta Consiliului eparhial exercita atributiile Consiliului eparhial in intervalul dintre sedintele acestuia, cu exceptia celor prevazute la art. 98 lit. a), b), c), k), n) si q), precum si urmatoarele atributii:
a) examineaza si definitiveaza darile de seama anuale privind activitatile sectoarelor Administratiei eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
b) analizeaza si definitiveaza contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor sale;
c) prezinta Consiliului eparhial, spre verificare si avizare, proiectul bugetului general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor sale;
d) face propuneri privind planurile de activitate ale editurii si tipografiei eparhiale, precum si ale atelierelor eparhiale si manastiresti;
e) aproba clasificarea pe categorii a parohiilor, in conformitate cu prevederile art. 47 din prezentul statut;
f) face propuneri Consiliului eparhial privind modul de administrare a bunurilor mobile si imobile ale eparhiei, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale;
g) aproba infiintarea si organizarea de institutii cu caracter economic, cu sau fara personalitate juridica, distincte de eparhie sau de unitatile din jurisdictia ei, pentru sustinerea activitatilor misionar-pastorale si social-filantropice, in conditiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericesti si legislatiei in vigoare;
h) administreaza fondurile eparhiale, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale destinate ajutorarii parohiilor sarace, acordarii de burse tinerilor care se pregatesc in institutiile de invatamant, precum si sprijinirii programelor locale de asistenta social-filantropica si cultural-misionara;
i) aproba proiectele de investitii in limita bugetului anual al eparhiei;
j) face demersuri catre autoritatile publice centrale si locale pentru obtinerea de sprijin destinat sustinerii activitatilor pastoral-misionare, culturale si social-filantropice ale eparhiei si unitatilor sale, restaurarii monumentelor bisericesti, precum si construirii de noi biserici in cuprinsul eparhiei;
k) aproba proiectele de buget si conturile de executie bugetara ale protopopiatelor, ale parohiilor si ale manastirilor;
l) intocmeste raportul catre Consiliul eparhial privind inventarul protopopiatelor, parohiilor si manastirilor;
m) examineaza si aproba donatiile, sponsorizarile si legatele ce se fac in folosul eparhiei, in conformitate cu legislatia in vigoare;
n) decide cu privire la contestatiile facute impotriva hotararilor organismelor parohiale;
o) exercita orice atributii care ii sunt date prin statut, regulamente sau prin hotarari ale Adunarii eparhiale si ale Consiliului eparhial.

F. Administratia eparhiala si Cancelaria eparhiala

Art. 103
In exercitarea atributiilor sale, chiriarhul este ajutat de episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, Administratia eparhiala si Cancelaria eparhiala.

Art. 104
Episcopii-vicari si arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor deliberative si executive eparhiale, iar in cadrul Administratiei eparhiale au atributiile ce le sunt delegate prin decizie de chiriarhi, cu aprobarea Sfantului Sinod. Ei poarta, cu aprobarea Sfantului Sinod, titluri legate de eparhiile respective ori, dupa caz, titluri speciale, hotarate de Sfantul Sinod.

Art. 105
(1) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial se numesc pe o perioada de 4 ani, se reconfirma si se revoca de chiriarh intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial, tinandu-se seama de urmatoarele criterii: media generala de licenta in teologie minimum 8,50; cel putin gradul II; fara impedimente canonice sau juridice si avand o activitate deosebita liturgica, administrativ-pastorala, misionara si culturala.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial si secretarul eparhial au atributii stabilite prin decizie de chiriarh. Ei participa fara drept de vot la sedintele Adunarii eparhiale, iar la sedintele Permanentei Consiliului eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Administratia eparhiala pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre chiriarh.

Art. 106
(1) Administratia eparhiala duce la indeplinire hotararile organismelor deliberative si executive centrale si eparhiale, prin urmatoarele sectoare de activitate:
a) Sectorul administrativ-bisericesc;
b) Sectorul invatamant si activitati cu tineretul;
c) Sectorul cultural si comunicatii media;
d) Sectorul social-filantropic si misionar;
e) Sectorul economic-financiar;
f) Sectorul patrimoniu si constructii bisericesti;
g) Sectorul Exarhatul manastirilor.
(2) In functie de cerintele pastorale si administrative locale, Permanenta Consiliului eparhial poate infiinta si alte sectoare de activitate.
(3) In cadrul sectoarelor Administratiei eparhiale pot functiona urmatoarele servicii si compartimente: biblioteca; muzeu; personal - resurse umane; contabilitate; tehnic; editura; tipografie; ateliere, precum si altele, potrivit cerintelor locale specifice.
(4) Administratia eparhiala este condusa de chiriarh, ajutat de episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, impreuna cu vicarul administrativ eparhial si consilierii eparhiali.

Art. 107
(1) Cancelaria eparhiala pregateste impreuna cu sectoarele Administratiei eparhiale lucrarile organismelor deliberative si executive eparhiale si duce la indeplinire hotararile acestora.
(2) Cancelaria eparhiala are urmatoarele servicii si compartimente: cabinetul chiriarhului; secretariat; registratura; arhiva; oficiul canonic-juridic; corpul de inspectie si control; biroul comunicatii si relatii cu publicul.

Art. 108
(1) In Administratia si Cancelaria eparhiala este incadrat, pe functii de executie, personal de specialitate, clerical si neclerical. Acesta este numit, transferat si revocat de chiriarh in sedinta a Permanentei Consiliului eparhial.
(2) Consilierii eparhiali impreuna cu personalul de specialitate studiaza si intocmesc referate asupra problemelor ce urmeaza a fi dezbatute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de chiriarh.

Art. 109
(1) Corpul de inspectie si control al chiriarhului este incadrat cu urmatorul personal, numit de chiriarh intr-o sedinta de lucru a Permanentei Consiliului eparhial:
a) un inspector eparhial bisericesc, numit in conditiile art. 105 alin. (1) din prezentul statut, cu atributii generale de control si de acuzator la Consistoriul eparhial;
b) exarhul manastirilor, numit dintre arhimandriti sau protosingheli, cu atributii generale de indrumare, de inspectie, de control la manastiri si de referent pentru problemele manastiresti. Acesta poate conduce si Sectorul Exarhatul manastirilor;
c) inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire juridica.
(2) Membrii Corpului de inspectie si control al chiriarhului isi desfasoara activitatea din dispozitia acestuia, potrivit atributiilor stabilite in statut, in regulamentele bisericesti si in legislatia in vigoare.

Sectiunea VI

A. Mitropolia

Art. 110
(1) Sub raport canonic si administrativ, episcopiile si arhiepiscopiile sunt grupate in mitropolii.
(2) Mitropoliile din interiorul si din afara granitelor tarii sunt conduse de catre un mitropolit.

B. Sinodul mitropolitan

Organizare si atributii

Art. 111
(1) Mitropolitul, impreuna cu arhiepiscopii, episcopii, precum si episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcatuiesc Sinodul mitropolitan.
(2) Sinodul mitropolitan coordoneaza activitatile comune ale eparhiilor din mitropolie, in limitele inscrise in Sfintele canoane, precum si in normele statutare si regulamentare in vigoare.
(3) Sinodul mitropolitan vegheaza ca pe cuprinsul Mitropoliei sa fie aparate si promovate credinta ortodoxa, unitatea liturgica si disciplina canonica a clerului si monahilor, precum si intrajutorarea frateasca intre eparhii.
(4) Sinoadele mitropolitane se pot intruni in sedinte comune pentru a elabora si a aplica planuri de cooperare permanenta la nivel pastoral-misionar, social-filantropic si cultural de interes regional, despre care vor informa Sfantul Sinod in scris.

Art. 112
(1) Sinodul mitropolitan este prezidat de mitropolit, care il convoaca ori de cate ori este nevoie. In caz de vacanta, prezideaza Patriarhul sau ierarhul desemnat canonic si statutar.
(2) Sinodul mitropolitan ia hotarari cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(3) Lucrarile Sinodului mitropolitan se pregatesc de catre personalul clerical de conducere, respectiv consilier eparhial si secretar eparhial desemnati de mitropolit, iar hotararile acestuia se pastreaza distinct in arhiva eparhiei de scaun a mitropolitului, impreuna cu procesele-verbale ale sedintelor.

Art. 113
Pe langa atributiile enumerate mai sus, Sinodul mitropolitan are si urmatoarele atributii:
a) propune Sfantului Sinod infiintarea de noi eparhii sau modificarea teritoriala a celor existente;
b) analizeaza si avizeaza solicitarile venite de la eparhiile sufragane privind canonizarea de sfinti, proiectele de texte liturgice si icoane pentru cinstirea acestora si inainteaza Sfantului Sinod propunerile sale;
c) aproba tematicile cursurilor pentru obtinerea de catre personalul clerical a gradelor profesionale: definitiv si gradul II, organizate de institutiile de invatamant superior din mitropolie, aprobate de Sfantul Sinod;
d) avizeaza propunerile chiriarhilor eparhiilor sufragane pentru alegerea episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari de catre Sfantul Sinod;
e) aproba infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri, in conditiile art. 75 alin. (1) din prezentul statut;
f) primeste si examineaza recursurile clericilor depusi din treapta preotiei de catre un consistoriu eparhial din cuprinsul mitropoliei;
g) admite sau respinge, in principiu, cererile de recurs, pe baza referatului si propunerilor motivate canonic si juridic ale consilierului administrativ-bisericesc de la centrul mitropolitan;
h) in caz de admitere, in principiu, a recursului, trimite cauza pentru judecare in fond Consistoriului mitropolitan;
i) valideaza sau invalideaza hotarari ale adunarilor eparhiale din cuprinsul mitropoliei privind instrainarea bunurilor imobile (cladiri sau terenuri) eparhiale;
j) exercita orice alte atributii date lui prin Sfintele canoane, prin prezentul statut si regulamentele bisericesti sau prin hotarari ale Sfantului Sinod.

C. Mitropolitul

Art. 114
(1) Mitropolitul este conducatorul canonic al unei mitropolii, exercita drepturile si indeplineste indatoririle prevazute de Sfintele canoane, de traditia bisericeasca si de prezentul statut.
(2) Titulatura mitropolitului este cea a arhiepiscopiei pe care o pastoreste si a mitropoliei pe care o conduce.
(3) El poarta ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafca neagra.
(4) Mitropolitul are urmatoarele atributii:
a) convoaca si prezideaza Sinodul mitropolitan;
prezideaza sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi si episcopi sufragani;
c) ii hirotoneste, impreuna cu alti ierarhi, pe arhiepiscopii si episcopii sufragani, precum si pe episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, impreuna cu chiriarhii acestora;
d) emite gramata pentru intronizarea arhiepiscopilor si episcopilor sufragani si ii intronizeaza;
e) numeste loctiitori de arhiepiscopi si episcopi, in caz de vacanta, la eparhiile sufragane;
f) ii viziteaza frateste pe arhiepiscopii si episcopii din mitropolie;
g) convoaca sinaxele (consfatuirile) staretilor si duhovnicilor de la manastirile din eparhiile sufragane cel putin o data la 3 ani;
h) prezideaza comisiile zonale de pictura bisericeasca;
i) primeste sesizarile privind arhiepiscopii, episcopii, episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, dispune, in consultare cu Patriarhul, cercetarea lor in Sinodul Permanent si aduce la cunostinta Sfantului Sinod rezultatul cercetarii;
j) emite decizia mitropolitana de constituire a Consistoriului mitropolitan, compus din membrii (3-5 titulari si 2 supleanti) delegati de adunarile eparhiale sufragane in conditiile art. 92 lit. h) si numeste un presedinte din randul acestora;
k) exercita orice alte atributii prevazute de Sfintele canoane, de prezentul statut si regulamentele bisericesti sau de hotarari ale Sfantului Sinod.

Partea II - Despre cler

Capitolul I - Invatamantul teologic pentru pregatirea clerului. Predarea religiei. Scolile confesionale

Art. 115
(1) Pregatirea personalului bisericesc din toate categoriile se face in urmatoarele unitati de invatamant teologic integrate in invatamantul de stat preuniversitar si universitar:
a) scoli de cantareti bisericesti (scoli de arte si meserii);
b) seminarii teologice liceale;
c) facultati de teologie.
(2) In functie de cerintele specifice, Biserica Ortodoxa Romana poate organiza si unitati proprii de invatamant teologic, de cercetare stiintifica-teologica si pentru formare profesionala, in conditiile prevazute de lege.
(3) Institutiile de invatamant teologic sunt destinate pregatirii personalului de cult, a profesorilor de religie, a altor specialisti necesari activitatii religioase si sociale a Bisericii, precum si a acelora care doresc formare teologica, in conditiile prevazute de lege, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.

Art. 116
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar teologic integrate in invatamantul de stat, respectiv scolile de cantareti bisericesti si seminariile teologice liceale, se infiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu avizul sinoadelor mitropolitane si cu aprobarea Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru invatamantul preuniversitar teologic se stabilesc de Sfantul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 117
(1) Unitatile de invatamant universitar teologic, respectiv facultatile de teologie, se infiinteaza de catre eparhiile pe teritoriul carora vor functiona, cu aprobarea Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Planurile si programele pentru invatamantul universitar teologic se elaboreaza de institutiile de invatamant, se avizeaza de sinoadele mitropolitane si se aproba de catre Sfantul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 118
(1) Modul de organizare si functionare, profilurile si specializarile, echivalarea si recunoasterea diplomelor de studii obtinute in strainatate, admiterea si durata cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar si universitar teologic se stabilesc prin regulamente-cadru si hotarari ale Sfantului Sinod, in conditiile prevazute de lege.
(2) Personalul didactic si de conducere din unitatile de invatamant teologic integrate in invatamantul de stat se recunoaste de catre ministerul de resort, in conditiile prevazute de lege si de protocoalele incheiate intre Biserica Ortodoxa Romana si ministerul de resort, cu acordul prealabil al chiriarhului eparhiei pe raza careia acestea functioneaza. Personalul didactic clerical poate functiona si la parohie, cu aprobarea chiriarhului.
(3) Unitatile de invatamant preuniversitar si universitar teologic se afla in jurisdictia canonica a Sfantului Sinod si a chiriarhului locului si in subordinea administrativa a autoritatilor si institutiilor competente prevazute de lege.
(4) Inspectia unitatilor de invatamant teologic si controlul gestiunii bunurilor unitatilor de invatamant teologic care apartin Bisericii se exercita prin organismele abilitate ale eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.
(5) Admiterea candidatilor in invatamantul teologic de toate gradele se face numai cu binecuvantarea chiriarhului locului.

Art. 119
(1) Eparhiile au responsabilitatea predarii religiei in invatamantul de stat, particular si confesional, in centrele de plasament proprii, precum si in cele organizate de institutii publice sau particulare.
(2) Planurile si programele pentru predarea religiei se aproba de catre Sfantul Sinod.
(3) Personalul didactic care preda religia in unitatile de invatamant de stat si particular se numeste cu acordul chiriarhului fiecarei eparhii.
(4) Preotul paroh impreuna cu profesorul de religie au responsabilitatea asigurarii asistentei religioase in institutiile de invatamant din cuprinsul parohiei.
(5) In cazul in care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau disciplina Religie, savarseste abateri de la doctrina si morala Bisericii, in urma cercetarii, chiriarhul ii poate retrage acordul de a preda religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de munca. Aceasta dispozitie este comuna si pentru personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar, universitar teologic si confesional.

Art. 120
Cu binecuvantarea (acordul) chiriarhului locului, eparhiile si unitatile de cult dependente de acestea au dreptul de a infiinta si administra forme de invatamant confesional de toate nivelurile, profilurile si specializarile, in conformitate cu prevederile prezentului statut, cu regulamentele bisericesti si in conditiile legii.

Art. 121
(1) Sfantul Sinod aproba solicitarile facultatilor de teologie, insotite de acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului in teologie, in conditiile prevazute de lege.
(2) Sfantul Sinod aproba si comunica ministerului de resort, pentru acord, facultatile de teologie atestate pentru organizarea cursurilor si examenelor in vederea perfectionarii si obtinerii gradelor profesionale si didactice: Definitiv, II si I de catre personalul clerical si de catre cadrele didactice care predau Religia sau discipline teologice in invatamantul preuniversitar teologic.

Capitolul II - Recrutarea personalului bisericesc

Sectiunea I - Numirea personalului bisericesc din parohii

Art. 122
Cantaretii bisericesti (cantorii) si dascalii (catehetii) se recruteaza, de regula, dintre absolventii scolilor de cantareti bisericesti. Ei se numesc, la propunerea preotului paroh si a consiliului parohial, de catre chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial. Pentru motive de indisciplina, acestia pot fi sanctionati sau revocati.

Art. 123
(1) Preotii si diaconii slujitori se recruteaza dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii facultatilor de teologie, specializarea Teologie pastorala, care au sustinut examenul de capacitate preoteasca.
(2) Preotii si diaconii sunt numiti la parohie de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti.
(3) Numirea si transferarea preotilor si a diaconilor la parohii se fac prin concurs, cu exceptiile prevazute la art. 39 alin. (1), art. 105 alin. (2), art. 124 alin. (4) si art. 125 alin. (3).
(4) Pentru a putea fi numiti, candidatii la posturile de preot si diacon trebuie sa corespunda conditiilor canonice, statutare si regulamentare bisericesti.
(5) Hirotesia intru citet si ipodiacon si hirotonia intru diacon si preot se fac numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
(6) Intr-o parohie, prezenta frecventa a unor clerici de mir sau de manastire din afara parohiei, pentru activitati pastorale si misionare, este ingaduita numai cu aprobarea chiriarhului locului.
(7) Raportul dintre personalul clerical si Centrul eparhial este unul de slujire si misiune liber asumata, conform marturisirii (declaratiei) solemne publice rostite si semnate de catre fiecare candidat inaintea hirotoniei intru preot. La inceperea activitatii pastorale in unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc primeste din partea chiriarhului o decizie prin care se reglementeaza drepturile si indatoririle ce-i vor reveni.
(8) Fara binecuvantarea chiriarhului locului, preotilor, diaconilor si calugarilor nu le este ingaduit sa infiinteze, sa fie membri sau sa participe in asociatii, fundatii si organizatii de orice tip.
(9) In Biserica Ortodoxa Romana, statutul de preot, diacon si calugar este incompatibil cu exercitarea oricaror activitati personale (private) cu caracter economic, financiar si comercial, care contravin moralei crestine si intereselor Bisericii.

Art. 124
(1) La parohiile din mediul urban (municipii si orase), preotii se numesc prin concurs, dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii in teologie. Acestia sunt datori sa aiba minimum 5 ani vechime in cler si sa promoveze examenul de selectionare pentru parohiile din mediul urban.
(2) La parohiile din mediul rural (comune si sate), preotii si diaconii se numesc prin concurs dintre absolventii de masterat si licentiatii in teologie care au promovat examenul de capacitate preoteasca. In cazul preotilor care solicita transferul, acestia sunt datori sa aiba cel putin 5 ani de la ultimul transfer.
(3) In cazul in care la unele parohii din mediul rural nu se prezinta candidati care intrunesc conditiile prevazute la alineatul precedent, pot fi numiti si absolventi de seminar care au sustinut examenul de capacitate.
(4) In situatii misionare urgente din mediul urban sau rural, chiriarhul poate numi sau transfera, fara concurs, un preot intr-un post vacant.

Art. 125
(1) Promovarea examenelor pentru obtinerea gradelor profesionale: definitiv, II si I da dreptul preotilor si diaconilor de a concura sau a solicita transferul pentru ocuparea de posturi in parohii de categorii superioare.
(2) Doctorii in teologie, absolventii de masterat, licentiatii in teologie, absolventii de seminar teologic liceal, citetii si ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiti sau hirotoniti intr-o alta eparhie fara documentele de iesire canonica din eparhia de care apartin.
(3) Personalul clerical si neclerical din manastiri, de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane si patriarhale se numeste direct (fara concurs) de catre chiriarhi.

Sectiunea II - Alegerea ierarhilor in Biserica Ortodoxa Romana

Art. 126
(1) Alegerea de Patriarh, mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot se face, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, dupa consultarea clerului si mirenilor din organismele bisericesti, in termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv.
(2) Sfantul Sinod, in cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu prezenta a trei patrimi dintre membrii sai si alege cu votul a doua treimi din totalul membrilor prezenti.
(3) Sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de Patriarh, mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot are loc dupa ce s-a indeplinit procedura de consultare prevazuta, dupa caz, de art. 127 alin. (2)-(4), art. 129 alin. (2)-(5) si art. 130 alin. (2)-(5) din prezentul statut.

A. Alegerea Patriarhului

Art. 127
(1) Pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii eparhioti in functiune, cetateni romani, care sunt doctori sau licentiati in teologie si s-au impus in constiinta Bisericii si a societatii prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc.
(2) Pentru alegerea Patriarhului, Sfantul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea mai mare vechime in slujirea arhiereasca, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de 3 candidati dintre chiriarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) In numele Sfantului Sinod, Sinodul Permanent se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii clerici si mireni din Adunarea Nationala Bisericeasca, la care se adauga membrii Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucurestilor. La sedinta participa, de asemenea, cate un decan al unei facultati de teologie si cate un director de seminar teologic din fiecare mitropolie, desemnati de mitropolit, cu consultarea ierarhilor sufragani, dintre care nu vor lipsi decanul si directorul reprezentand Arhiepiscopia Bucurestilor. Consultarea are loc la sediul Patriarhiei Romane, la data stabilita de loctiitorul de Patriarh impreuna cu Sinodul Permanent.
(4) In cadrul consultarii, lista de candidati pentru alegerea Patriarhului, prezentata de Sinodul Permanent, poate fi completata, prin consultare deschisa, urmata de vot secret consultativ, cu doua nume dintre ceilalti chiriarhi eligibili. Dupa votul consultativ, lista prezentata de Sinodul Permanent, intregita cu primii 2 chiriarhi eligibili care au obtinut cele mai multe voturi, va fi inaintata Sfantului Sinod.

Art. 128
(1) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea Patriarhului sunt deschise si inchise de catre loctiitorul de Patriarh si sunt prezidate de catre ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime in treapta arhieriei, in ordinea dipticelor, dintre mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii eparhioti, asa cum rezulta din Condica Sfanta a hirotoniei arhiereilor.
(2) Pentru desfasurarea votarii, pe durata sedintei, presedintele de sedinta este asistat, ca barbati de incredere, de primii 2 episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie in treapta arhiereasca. Secretar de sedinta este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie. Acestia 4 alcatuiesc Biroul.
(3) Cei 2 asistenti ai presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale. Buletinele de vot poarta pe unul dintre colturi stampila Sfantului Sinod. Pe fiecare buletin de vot sunt inscrise, in ordine, numele candidatilor nominalizati in urma consultarilor din Sfantul Sinod si din Adunarea Nationala Bisericeasca completata conform prevederilor art. 127 alin. (3).
(4) La apelul secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot, saruta Sfanta Evanghelie si, mergand in cabina de votare, bifeaza pe buletin, in frica de Dumnezeu, numele celui pe care il considera vrednic sa fie ales. Inainte de a parasi cabina, fiecare votant impatureste buletinul de vot in 4, in asa fel incat stampila sa fie afara.
(5) Apoi, fiecare votant depune buletinul in prima urna.
(6) Votarea este obligatorie. Buletinele de vot nebifate, bifate incorect sau cu adaugari sunt considerate voturi nule.
(7) Presedintele face numaratoarea buletinelor de vot, trecandu-le din prima urna in cea de a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti.
(8) Presedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urna, il arata celor 2 asistenti, citeste cu voce tare numele bifat si il depune in prima urna. In acest timp, secretarul inscrie intr-o lista voturile sub numele respective, rostite de presedinte.
(9) Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor, semneaza lista si o preda presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza impreuna cu cei 2 asistenti.
(10) Patriarh al Romaniei devine candidatul care a obtinut voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a obtinut voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti. Votarea se repeta pana la obtinerea de catre unul dintre candidati a majoritatii de doua treimi din totalul membrilor prezenti.
(11) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care conducerea sedintei ii este predata loctiitorului de Patriarh, spre a o inchide.

B. Alegerea mitropolitului

Art. 129
(1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de mitropolit este oricare ierarh membru al Sfantului Sinod, incepand de la eparhia vacanta, care este doctor sau licentiat in teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc. Lista ierarhilor eligibili se intocmeste in ordinea dipticelor, descrescator, incepand de la eparhia vacanta.
(2) Pentru alegerea de mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul desemnat canonic si statutar, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de 2 candidati dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) Dupa consultarea prevazuta la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii Adunarii Eparhiale ai eparhiei vacante la care se adauga membrii clerici si mireni din celelalte eparhii ale mitropoliei respective, delegati in Adunarea Nationala Bisericeasca. La sedinta participa, de asemenea, un decan al unei facultati de teologie si un director de seminar teologic din mitropolie, desemnati de Patriarhul Romaniei sau de loctiitorul de mitropolit, cu consultarea ierarhilor sufragani. Consultarea are loc la sediul mitropoliei vacante, la data stabilita de Patriarhul Romaniei, in acord cu membrii Sinodului mitropolitan.
(4) Lista de candidati pentru alegerea mitropolitului, intocmita de Sinodul mitropolitan, poate fi completata, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, cu doua nume dintre ierarhii eligibili care au obtinut cele mai multe voturi. Lista intocmita de Sinodul mitropolitan, completata in urma consultarii cu membrii clerici si mireni mentionati la alineatul precedent, va fi inaintata Sfantului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfantul Sinod primind lista poate dispune completarea acesteia cu 2 candidati, ierarhi eligibili, desemnati prin vot secret consultativ de catre plenul sau, care au obtinut cele mai multe voturi.
(6) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea mitropolitului sunt prezidate de catre Patriarhul Romaniei.
(7) In vederea alegerii mitropolitului, pe buletinul de vot se vor inscrie, in ordine, numele ierarhilor eligibili propusi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii si mirenii participanti la consultare, precum si de Sfantul Sinod.
(8) Alegerea mitropolitului de catre Sfantul Sinod se desfasoara in conformitate cu modalitatea de votare prevazuta la art. 128 alin. (2)-(9), cu adaptarile adecvate.
(9) Mitropolit devine candidatul care a obtinut voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.
(10) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un procesverbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care inchide sedinta de lucru.

C. Alegerea arhiepiscopului si episcopului eparhiot

Art. 130
(1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de arhiepiscop si episcop eparhiot este oricare ierarh membru al Sfantului Sinod, incepand de la eparhia vacanta, precum si oricare arhimandrit ori preot vaduv prin deces, care indeplineste conditiile canonice, este doctor sau licentiat in teologie si s-a distins prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc. Lista ierarhilor eligibili se intocmeste in ordinea dipticelor, descrescator, incepand de la eparhia vacanta.
(2) Pentru alegerea arhiepiscopului si episcopului eparhiot, Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabileste, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, o lista de 2 candidati, ierarhi eligibili sau alte persoane care intrunesc conditiile prevazute la aliniatul precedent, cu motivarea fiecarei propuneri.
(3) Sinodul mitropolitan se consulta, intr-o sedinta speciala, cu membrii clerici si mireni ai Adunarii eparhiale a eparhiei vacante, la care participa un decan si un director de la institutiile de invatamant teologic din cuprinsul eparhiei, desemnati de mitropolit. Consultarea are loc la sediul mitropoliei, la data stabilita de mitropolit in acord cu ierarhii din mitropolia respectiva, informand despre aceasta pe Patriarhul Romaniei.
(4) Lista de candidati pentru alegerea arhiepiscopului si episcopului eparhiot, intocmita de Sinodul mitropolitan, poate fi completata, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, cu doua nume dintre ierarhii eligibili sau alte persoane care intrunesc conditiile prevazute la alin. (1) si au obtinut cele mai multe voturi. Lista intocmita de Sinodul mitropolitan, completata in urma consultarii cu clerul si mirenii mentionati la alineatul precedent, va fi inaintata Sfantului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfantul Sinod, primind lista candidatilor pentru alegerea arhiepiscopului si episcopului eparhiot, poate dispune completarea acesteia cu alti 2 candidati, ierarhi eligibili sau clerici care nu sunt arhierei, desemnati de catre plenul sau, prin consultare deschisa urmata de vot secret consultativ, dintre cei care au obtinut cele mai multe voturi.
(6) In cazul candidatilor inscrisi pe lista, care nu sunt arhierei, Sfantul Sinod dispune cercetarea lor canonica.
(7) Lucrarile Sfantului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului si episcopului eparhiot sunt deschise si inchise de catre Patriarhul Romaniei si sunt prezidate de catre mitropolitul locului.
(8) In vederea alegerii arhiepiscopului si episcopului eparhiot de catre Sfantul Sinod, pe buletinul de vot se vor inscrie, in ordinea dipticelor si a rangurilor bisericesti, numele candidatilor propusi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii si mirenii participanti la consultare, precum si de catre Sfantul Sinod.
(9) Alegerea arhiepiscopului si a episcopului eparhiot de catre Sfantul Sinod se desfasoara in conformitate cu modalitatea de votare prevazuta la art. 128 alin. (2)-(9), cu adaptarile adecvate.
(10) Arhiepiscop si episcop eparhiot devine candidatul care a obtinut voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. Daca niciunul dintre candidati nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza o noua votare, la care participa primii 2 candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a intrunit voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In caz de paritate, decid sortii.
(11) Rezultatul alegerii se consemneaza intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care preda conducerea sedintei Patriarhului Romaniei.

D. Alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari

Art. 131
(1) Alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari si arhiereilor-vicari se face de catre Sfantul Sinod, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti. In acest scop, Patriarhul, mitropolitii, arhiepiscopii si episcopii pot propune unul sau mai multi candidati.
(2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea Patriarhului facuta in consultare cu Sinodul Permanent.
(3) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea chiriarhului facuta in consultare cu Sinodul mitropolitan.
(4) Candidatii pentru functiile de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar si arhiereu-vicar trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 130 alin. (1) din prezentul statut, iar cei care nu sunt arhierei sunt supusi examinarii canonice prevazute la art. 130 alin. (6).
(5) Sedinta Sfantului Sinod pentru alegerea de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar si arhiereu-vicar este prezidata de Patriarh. Alegerea se desfasoara in conditiile art. 128 alin. (2)-(9), cu adaptarile adecvate.
(6) Daca respectivul candidat propus nu obtine voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, ierarhul eparhiot poate propune un nou candidat, intr-o alta sedinta, la alegerea caruia se va aplica aceeasi procedura prevazuta in prezentul articol.

E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe romane de peste hotare

Art. 132
(1) Alegerea mitropolitilor, arhiepiscopilor si episcopilor de la eparhiile ortodoxe romane de peste hotare se face de catre Sfantul Sinod din cei unu sau doi candidati propusi de Adunarea eparhiala a eparhiei vacante, conform statutelor de organizare si functionare ale acestora, aprobate de Sfantul Sinod. In cazul in care Adunarea eparhiala propune un singur candidat, iar acesta nu este ales de Sfantul Sinod, Adunarea eparhiala va propune Sfantului Sinod un al doilea candidat.
(2) In cazul infiintarii de noi eparhii, mitropolitul locului sau delegatul Sfantului Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou-infiintate, inclusiv intocmirea statutelor eparhiilor respective, informand periodic Patriarhia Romana despre stadiul misiunii sale.
(3) Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari de la eparhiile ortodoxe romane de peste hotare se aleg, prin vot secret, de catre Sfantul Sinod, la propunerea chiriarhului, facuta in consultare cu organismele eparhiale prevazute in propriile statute de organizare si functionare aprobate de Sfantul Sinod si in acord cu prevederile prezentului statut.

F. Hirotonia si intronizarea

Art. 133
(1) Intronizarea se face potrivit randuielilor canonice si dupa datinile Bisericii Ortodoxe Romane. Numele celor alesi se comunica Presedintelui Romaniei, primului-ministru si ministerului de resort. Intronizarea ierarhilor eparhioti din afara granitelor Romaniei va fi adusa la cunostinta principalelor autoritati civile si bisericesti din tarile respective.
(2) Gramata de intronizare este emisa de catre Sfantul Sinod pentru Patriarhul Romaniei, de catre Patriarhul Romaniei pentru mitropoliti si de catre mitropolit pentru arhiepiscopii si episcopii sufragani. Pentru episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari se va emite un act de confirmare semnat de presedintele Sfantului Sinod.
(3) In cazul cand cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de catre mitropolitul locului, impreuna cu cel putin alti 2 arhierei, si numai dupa aceea poate primi gramata de intronizare sau actul de confirmare, dupa caz.

Sectiunea III - Despre vacante

Art. 134
(1) In caz de vacanta a scaunului de Patriarh al Romaniei, locotenenta patriarhala ii revine de drept primului ierarh din ordinea prevazuta in art. 12 alin. (2) din prezentul statut; in caz de indisponibilitate sau refuz, urmatorului, si asa mai departe.
(2) In caz de vacante ale scaunelor de mitropolit, arhiepiscop si episcop eparhiot, Patriarhul Romaniei, pentru mitropoliti, si mitropolitii, pentru eparhiile sufragane, vor numi loctiitori pana la intronizarea noilor titulari.
(3) Pe durata vacantei, loctiitorul de Patriarh, de mitropolit, de arhiepiscop si de episcop eparhiot rezolva doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Administratiei Patriarhale, in cazul loctiitorului de Patriarh, fara dreptul de a face modificari in legiuirile si structurile bisericesti sau de a schimba destinatia bunurilor bisericesti.
(4) In caz de vacante la protopopiate, parohii si manastiri, chiriarhii vor lua masuri pentru asigurarea suplinirii pana la numirea noilor titulari.

Capitolul III

Sectiunea I - Asistenta religioasa in Biserica Ortodoxa Romana

Art. 135
(1) Biserica Ortodoxa Romana, prin eparhiile sale, are responsabilitatea asigurarii asistentei religioase si a personalului bisericesc aferent desfasurarii acesteia in parohii, in armata, in sistemul penitenciar, in unitati medicale, in asezaminte de asistenta sociala si in unitati de invatamant, in conditiile prevazute de lege, de protocoalele sau acordurile incheiate cu autoritatile publice ori cu alte persoane juridice.
(2) Normele generale de asistenta religioasa in aceste unitati, cu caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, se aproba de catre Sfantul Sinod, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(3) Personalul clerical din aceste domenii se recruteaza, cu acordul chiriarhului locului, dintre doctorii, absolventii de masterat si licentiatii in teologie, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, in conditiile legii.
(4) Indrumarea pastoral-misionara si jurisdictia canonic-disciplinara a personalului clerical din aceste unitati apartin in exclusivitate eparhiilor pe raza carora activeaza preotii respectivi.

Art. 136
(1) Numirea, transferarea si revocarea personalului clerical care asigura asistenta religioasa in unitatile prevazute la art. 135 alin. (1) se fac cu acordul comun al eparhiei si al unitatii angajatoare, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, in conditiile prevazute de lege.
(2) Preotii, diaconii si cantaretii bisericesti de la parohii au indatorirea de a acorda asistenta religioasa tuturor categoriilor de credinciosi din unitatile militare, penitenciare, medicale, asistenta sociala si din unitatile de invatamant de pe raza parohiilor lor, ori de cate ori vor fi solicitati.

Sectiunea II - Asistenta sociala in Biserica Ortodoxa Romana

Art. 137
(1) Sistemul de asistenta sociala al Bisericii Ortodoxe Romane este integrat si functioneaza in cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau in organizatii social-filantropice patronate de ea.
(2) Biserica Ortodoxa Romana, prin unitatile sale componente locale si centrale (parohia, manastirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia si patriarhia), precum si prin organizatiile neguvernamentale care functioneaza cu aprobarea autoritatilor bisericesti competente, asigura servicii sociale, acreditate conform legislatiei in vigoare.
(3) Personalul care isi desfasoara activitatea in asezamintele de asistenta sociala ale Bisericii se recruteaza, in primul rand, dintre absolventii facultatilor de teologie, specializarea teologie sociala.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale oferite in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane sunt persoane, grupuri si comunitati aflate in situatii de dificultate, fara discriminare.
(5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prevazuti la alin. (2), isi desfasoara activitatea sociala in nume propriu sau prin parteneriate cu institutiile specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.

Art. 138
(1) Strategia si planurile de actiune in domeniul asistentei sociale bisericesti se aproba de catre Sfantul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de catre consiliile eparhiale.
(2) Elaborarea strategiei si a planurilor de actiune in domeniul asistentei sociale bisericesti se realizeaza de catre Sectorul social-filantropic care functioneaza atat la nivelul Administratiei Patriarhale, cat si la cel al eparhiilor.

Art. 139
(1) Locasurile de cult din institutiile amintite la art. 135 alin. (1) din prezentul statut functioneaza, de regula, ca subunitati de cult (paraclise), cu sau fara personalitate juridica, arondate protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor subunitati de cult prin acorduri incheiate cu institutiile in cadrul carora functioneaza si care le administreaza, cu respectarea prevederilor art. 183 alin. (2) din prezentul statut.
(3) Finantarea activitatii in domeniul social se asigura din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizari obtinute in conditiile prevazute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei in vigoare sau prevederilor prezentului statut.

Sectiunea III - Despre conferintele clerului

Art. 140
(1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din manastiri, sunt obligati sa participe la conferintele pastoral-misionare semestriale, de primavara si de toamna, precum si la conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale, dupa absolvirea unei scoli teologice.
(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si conferintele administrative lunare au caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) apararea invataturii de credinta si a moralei ortodoxe;
b) perfectionarea continua in domeniul liturgic si administrativ-bisericesc;
c) aprofundarea si improspatarea cunostintelor teologice de baza;
d) perfectionarea ca predicatori si duhovnici;
e) intarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii;
f) insusirea de noi metode in activitatea misionar-pastorala;
g) cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate.
(3) Pentru una dintre conferintele pastoral-misionare semestriale, care are caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, tema dezbaterii se stabileste anual de Sfantul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileste de fiecare eparhie, potrivit cerintelor misionar-pastorale locale.
(4) Referatele sustinute in cadrul conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate in mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica in revistele eparhiale.

Art. 141
(1) Perioadele de desfasurare si modalitatile de organizare a conferintelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru eparhial.
(2) Conferintele administrative se organizeaza lunar, pe protopopiate, de catre fiecare eparhie, si au ca tematica subiecte de interes local misionar-pastoral, liturgic-duhovnicesc si administrativ, economic-financiar si altele.

Art. 142
In scopul perfectionarii profesionale si al cunoasterii problemelor actuale ale vietii si activitatii bisericesti generale si locale, Centrele eparhiale organizeaza anual, pe protopopiate, conferinte ale cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti.

Art. 143
Conferintele pastoral-misionare semestriale, conferintele administrative lunare si conferintele cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti vor fi prezidate de chiriarh sau de delegatul acestuia.

Sectiunea IV - Distinctiile bisericesti

Art. 144
Pentru activitate deosebita in domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodaresc-edilitar sau administrativeconomic, preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri onorifice bisericesti:
a) sachelar;
b) iconom;
c) iconom stavrofor.

Art. 145
(1) Rangul de sachelar se acorda de catre chiriarh preotilor care au o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
(2) Rangul de iconom se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor sachelari care au o activitate bisericeasca remarcabila. Iconomul poarta ca semn distinctiv brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor iconomi care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(4) Pentru activitate indelungata si deosebita, diaconilor din randul clerului de mir li se poate acorda de catre chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a purta cruce pectorala.
(5) In caz de abateri grave, aceste distinctii pot fi retrase de catre chiriarh direct sau in baza unei hotarari consistoriale.

Art. 146
(1) Protopopii, in timpul functionarii lor in aceasta calitate, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali si inspectorii eparhiali cu functii de conducere de la eparhii, precum si inspectorii cu functii de conducere de la Patriarhia Romana, pe durata functionarii lor in aceste calitati, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion ciclamen.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Romana, pe durata functionarii lor in aceste calitati, poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau si culion violet.
(4) Cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar teologic pot fi recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de chiriarh.

Art. 147
(1) Pentru activitate meritorie indelungata pe taram pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ si social-filantropic, la propunerea chiriarhilor, Patriarhul acorda distinctia "Crucea Patriarhala" pentru clerici si mireni, cu gramata.
(2) In acelasi scop, la nivelul eparhiilor, se pot institui, prin hotarare a Permanentei Consiliului eparhial, distinctii arhiepiscopale si episcopale, dupa rangul eparhiei care le instituie, iar la mitropolii, distinctii mitropolitane.

Capitolul IV - Disciplina clerului

Art. 148
(1) Instantele disciplinare si de judecata bisericeasca pentru clericii de mir, preoti si diaconi in functiune si pensionari, precum si pentru cantareti, in probleme doctrinare, morale, canonice si disciplinare sunt:
A. De judecare in fond:
a) Consistoriul disciplinar protopopesc;
b) Consistoriul eparhial.
B. De judecare in recurs:
Consistoriul mitropolitan, pentru cererile de recurs admise, in principiu, de Sinodul mitropolitan si de Sfantul Sinod.
(2) Organismele care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs sunt:
a) Sinodul mitropolitan, care poate admite sau respinge, in principiu, recursurile pentru cazurile de depunerea din treapta, pronuntate de un consistoriu eparhial;
b) Sfantul Sinod, care admite sau respinge, in principiu, recursurile pentru cazurile de caterisire, pronuntate de un consistoriu eparhial.

Art. 149
(1) Pe langa fiecare protopopiat functioneaza Consistoriul disciplinar protopopesc.
(2) Consistoriul disciplinar protopopesc are un presedinte cleric si 3 membri, dintre care 2 membri clerici, numiti pe termen de 4 ani, de catre chiriarh, dintre preotii din protopopiat, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cel putin gradul II si cunostinte canonice, precum si un membru din randurile cantaretilor bisericesti.
(3) Cand se judeca numai cazuri ale preotilor, reprezentantul cantaret nu participa.

Art. 150
(1) Consistoriul disciplinar protopopesc functioneaza ca instanta disciplinara si de judecata pentru cantaretii bisericesti si ca organism de impacare pentru neintelegerile ivite in randul personalului bisericesc, precum si intre parohieni si preot.
(2) Daca partile nu s-au declarat impacate prin hotararea data de Consistoriul disciplinar protopopesc, cazul se transfera, in ultima instanta, la Consistoriul eparhial.
(3) Hotararile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cantaretii bisericesti sunt definitive, dupa aprobarea lor de catre chiriarh si nu pot fi atacate in recurs la Consistoriul eparhial, cu exceptia celor care prevad pedeapsa destituirii acestora.

Art. 151
(1) Consistoriul eparhial functioneaza la fiecare episcopie si arhiepiscopie si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti. Membrii Consistoriului eparhial sunt preoti cu cel putin gradul II, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, cu cunostinte canonice si juridice.
(2) Membrii Consistoriului eparhial se aleg, la propunerea chiriarhului, de catre Adunarea eparhiala, pe termen de 4 ani.
(3) Presedintele Consistoriului eparhial se numeste de catre Chiriarh dintre membrii titulari ai acestuia.
(4) Consistoriul are un grefier numit de chiriarh, la propunerea presedintelui.
(5) La fiecare eparhie functioneaza Consistoriul monahal eparhial, compus din 3-5 membri numiti de chiriarh, pentru judecarea cauzelor personalului monahal, primite de la chiriarh sau de la consiliile de judecata ale manastirilor, cu aprobarea chiriarhului.

Art. 152
Hotararile Consistoriului eparhial aprobate de catre chiriarh devin definitive si executorii.

Art. 153
(1) Pe langa fiecare mitropolie functioneaza Consistoriul mitropolitan ca instanta de judecare a recursurilor admise, in principiu, de Sinodul mitropolitan sau de Sfantul Sinod.
(2) Consistoriul mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, preoti numiti de mitropolit dintre preotii desemnati de adunarile eparhiale ale eparhiilor sufragane, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale, cu indeplinirea conditiilor prevazute la art. 151 alin. (1) din prezentul statut.
(3) Presedintele Consistoriului mitropolitan este numit de mitropolit dintre membrii acestuia, grefierul fiind desemnat tot de mitropolit dintre clericii din administratia eparhiei de scaun a acestuia.
(4) Consistoriul mitropolitan da hotarari definitive si executorii, prin aprobarea lor de catre mitropolitul locului.

Art. 154
(1) Sinodul mitropolitan, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs, delibereaza sub presedintia mitropolitului locului.
(2) Sinodul mitropolitan primeste si examineaza recursurile clericilor depusi din treapta preotiei de catre un consistoriu eparhial din cadrul mitropoliei. Recursurile admise, in principiu, de Sinodul mitropolitan sunt trimise Consistoriului mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinta se aproba de catre mitropolit.

Art. 155
Sfantul Sinod, ca organism care se pronunta asupra admisibilitatii cererilor de recurs, primeste si examineaza recursurile clericilor caterisiti de catre un consistoriu eparhial. Recursurile admise, in principiu, de Sfantul Sinod sunt trimise Consistoriului mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinta se aproba de Patriarh.

Art. 156
(1) Hotararile instantelor disciplinare si de judecata eparhiale devin executorii numai dupa investirea lor cu formula executorie de catre chiriarh.
(2) Hotararile instantelor de recurs devin executorii dupa aprobarea lor de catre mitropolit sau Patriarh, dupa caz.
(3) Sfantul Sinod, cu avizul chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor sanctionati cu pedeapsa caterisirii care, dupa recurs, a ramas definitiva.
(4) Sinodul mitropolitan, cu avizul chiriarhului locului, aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor sanctionati cu pedeapsa depunerii din treapta preotiei care, dupa recurs, a ramas definitiva.
(5) Hotararile instantelor disciplinare si de judecata se pun in aplicare de catre autoritatile bisericesti investite in acest scop.
(6) In virtutea autonomiei cultelor, prevazuta de lege, si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna, iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.

Art. 157
Sfantul Sinod este unica instanta de judecata canonica a membrilor sai pentru orice fel de abateri de la invatatura si disciplina Bisericii.

Art. 158
In caz de urgenta pastorala, potrivit prevederilor Sfintelor canoane, chiriarhul poate hotari singur sanctiuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie.

Art. 159
Personalul bisericesc trimis in fata instantelor disciplinare si de judecata bisericeasca in calitate de acuzat poate fi asistat in fata tuturor instantelor bisericesti de un aparator bisericesc acreditat, ales de acuzat.

Art. 160
Cererile de revizuire a sentintelor de caterisire, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate Patriarhului, ca presedinte al Sfantului Sinod, care le va trimite spre rejudecare Consistoriului mitropolitan competent.

Partea III - Institutii bisericesti cu scop misionar

Art. 161
In Biserica Ortodoxa Romana functioneaza ca institutii cu scop misionar:
A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane cu patrimoniu distinct, avand sectoarele: editura, tipografie si ateliere, la nivelul central al Patriarhiei;
B. Institutii media: posturi de radio si televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, cotidiane si periodice etc., la nivelul Patriarhiei Romane si al eparhiilor;
C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti, la fiecare eparhie.

A. Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane

Art. 162
(1) Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane este condus de Patriarh, iar activitatea sa este coordonata de unul dintre episcopii-vicari patriarhali, fiind administrat de Permanenta Consiliului National Bisericesc.
(2) Produsele Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane se distribuie eparhiilor, parohiilor, manastirilor si credinciosilor prin magazinele bisericesti eparhiale.
(3) Editura si tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane au exclusivitate in privinta editarii, tiparirii si difuzarii Sfintei Scripturi, a cartilor de cult si a manualelor de teologie, care se vor tipari numai cu aprobarea Sfantului Sinod.

Art. 163
Eparhiile pot organiza singure edituri si tipografii, precum si ateliere de pictura si de confectionat icoane, de tesatorie si croitorie de vesminte preotesti, de broderie, de tesut covoare, de lumanari etc., pentru a implini in exclusivitate cerintele unitatilor de cult din eparhie.

Art. 164
Sfantul Sinod aproba anual calendarul bisericesc pe baza textului elaborat de Cancelaria Sfantului Sinod, care se tipareste la tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane si tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar difuzarea se face in conditiile stabilite anual de Sfantul Sinod, numai in cuprinsul fiecarei eparhii.

Art. 165
Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, precum si eparhiile care au tipografii si ateliere proprii, sunt obligate sa ia masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale in vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii de a produce si a valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult.

Art. 166
Pentru sustinerea activitatilor pastoral-misionare, cultural-educative si social-filantropice, Biserica Ortodoxa Romana, prin unitatile sale de cult, poate desfasura activitati economico-gospodaresti.

B. Institutii media

Art. 167
La nivelul Patriarhiei Romane si al eparhiilor pot functiona, sub directa indrumare a Chiriarhului, institutii media (posturi de radio si de televiziune, centre si birouri de presa, agentii de stiri, cotidiane si periodice etc.), a caror activitate se aproba de organismele bisericesti abilitate, in conditiile legii.

C. Casa de ajutor reciproc a clerului si salariatilor bisericesti

Art. 168
Casele de ajutor reciproc ale clerului si salariatilor bisericesti din eparhii au ca scop acordarea de imprumuturi si ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea acestora se va desfasura potrivit propriului regulament.

Partea IV - Dispozitii diverse

A. Dispozitii privind patrimoniul bisericesc

Art. 169
Totalitatea bunurilor apartinand parohiilor, schiturilor, manastirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si Patriarhiei, asociatiilor si fundatiilor constituite de Biserica, fondurile destinate unui scop bisericesc, precum si averile bisericilor fundationale alcatuiesc patrimoniul bisericesc care apartine Bisericii Ortodoxe Romane, iar regimul lui este reglementat de prezentul statut. Bunurile aflate in folosinta fac, de asemenea, parte din patrimoniul bisericesc si se administreaza conform actelor de dobandire si dispozitiilor prezentului statut.

Art. 170
(1) Din punctul de vedere al destinatiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosintei poate fi acordata pe un termen de pana la 3 ani, cu posibilitatea de reinnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate cultului divin, precum: lacasurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele si vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si: casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal, resedintele chiriarhale, chiliile manastirilor si schiturilor, bunurile pretioase, cu valoare artistica, istorica sau datorita materialului din care sunt confectionate, precum: picturile, sculpturile, tesaturile artistice, miniaturile, cartile rare, documentele, lucrarile din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate intretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale, de caritate si asistenta sociala, precum si pentru indeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii.
(6) Bunurile comune afectate intretinerii bisericilor si slujitorilor bisericesti, operelor culturale, de asistenta sociala si filantropica, precum si pentru indeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: edificiile scolilor bisericesti, edificiile administratiilor bisericesti, muzeele religioase, asezamintele si institutiile culturale, filantropice si economice, terenurile agricole, padurile, pasunile, viile, livezile, gradinile, drepturile patrimoniale, creantele, partile sociale, actiunile, fondurile, hartiile de valoare, averea in numerar etc.
(7) Terenurile agricole (arabil, pasune, izlaz, livada etc.) si padurile unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane vor fi folosite conform dispozitiilor stabilite de organismele bisericesti competente.
(8) Normele generale si obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unitatilor bisericesti din cuprinsul Patriarhiei Romane se aproba de Sfantul Sinod.
(9) Apartenenta unui bun la categoria bunurilor sacre, in caz de indoiala, se stabileste de catre Sinodul mitropolitan.
(10) Transmiterea cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra bunurilor imobile care apartin parohiilor, manastirilor, protopopiatelor si altor institutii bisericesti cu personalitate juridica din cuprinsul eparhiei (vanzare, cumparare, inchiriere, schimbare etc.), precum si grevarea cu sarcini sau afectarea de servituti a acestor bunuri prevazute la alin. (6) si (7), se aproba de Consiliul eparhial, iar instrainarea bunurilor imobile (cladiri si terenuri) ale Centrului eparhial, de catre Sinodul mitropolitan.
(11) Pentru indeplinirea unor obiective misionar-pastorale si social-filantropice la nivel de eparhii, prin aprobarea adunarilor eparhiale, unele proprietati ale parohiilor si manastirilor pot fi administrate in mod unitar si solidar de organismul eparhial abilitat in acest scop.

Art. 171
(1) Fondurile arhivistice si bibliotecile manastirilor, parohiilor, protopopiatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si ale Patriarhiei sunt proprietatea exclusiva a acestora, nu pot fi instrainate, grevate sau urmarite si au regimul juridic al arhivelor si bibliotecilor private.
(2) Organizarea si functionarea fondurilor arhivistice si a bibliotecilor unitatilor administrative bisericesti se fac potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti si normelor legale in vigoare.

Art. 172
In cazul desfiintarii unei unitati de cult sau a unei biserici fundationale, proprietatea asupra intregului ei patrimoniu se transmite unitatii de cult superioare ierarhic, care va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fara stapan revine eparhiei in a carei jurisdictie teritoriala se afla.

Art. 173
Patrimoniul fundatiilor si asociatiilor bisericesti cu personalitate juridica constituite de Biserica este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica in limita si in conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului statut.

Art. 174
Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contributii, donatii, succesiuni, legate -, precum si orice alte bunuri intrate in patrimoniul unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, din tara si din afara granitelor tarii, nu pot face obiectul revendicarii lor ulterioare.

Art. 175
(1) Biserica Ortodoxa Romana si partile ei componente pot detine in proprietate bunuri in strainatate a caror situatie se reglementeaza potrivit prevederilor statutare si regulamentare proprii si legislatiei statelor pe teritoriul carora se afla respectivele proprietati.
(2) Situatia bunurilor bisericesti sau similare din strainatate, proprietate a statului roman, date in administrare eparhiilor ortodoxe romane din afara granitelor tarii si unitatilor lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale intre Patriarhia Romana, unitatea interesata si statul roman.

Art. 176
(1) Dobandirea, instrainarea, grevarea si administrarea patrimoniului bisericesc, controlul si verificarea gestionara se desfasoara in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare in vigoare. Forma definitiva a acestor acte este cea aprobata de Consiliul eparhial, respectiv de Sinodul mitropolitan.
(2) In cazul aprobarii instrainarii unor bunuri bisericesti, unitatile bisericesti ortodoxe au drept de preemtiune.
(3) Actele juridice avand ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, incheiate cu incalcarea prevederilor prezentului statut, sunt lovite de nulitate absoluta.

B. Dispozitii cu privire la edificiile bisericesti si cimitirele parohiale

I. Edificiile bisericesti

Art. 177
Bisericile sunt:
a) parohiale si filii;
b) de cimitir;
c) fundationale;
d) izolate;
e) paraclise;
f) catedrale;
g) de manastiri;
h) din strainatate;
i) din armata, sistemul penitenciar, unitati medicale, asezaminte de asistenta sociala, unitati de invatamant etc.

Art. 178
(1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului acesteia si stau sub jurisdictia si controlul autoritatii arhiepiscopiei sau episcopiei. Daca intr-o parohie sunt mai multe biserici, chiriarhul o desemneaza pe cea de capetenie ca biserica parohiala.
(2) In municipiile-resedinta eparhiala, precum si in municipiile-resedinta de judet, chiriarhul va desemna catedrala. Acolo unde exista episcop-vicar sau arhiereu-vicar, chiriarhul ii va desemna acestuia o biserica de slujire.
(3) Se considera anexe ale lacasului de cult si urmeaza regimului juridic al acestuia urmatoarele constructii: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, muzeul eparhial, manastiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea. Prin asezamant cu caracter social-filantropic se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.

Art. 179
Bisericile din cimitire se afla in administrarea parohiilor, a manastirilor, a protopopiatelor sau in directa dependenta de Centrul eparhial.

Art. 180
(1) Bisericile fundationale, intemeiate pe baza actelor de fundatii, se conduc potrivit acelor acte de catre chiriarh sau delegatul sau. Ele stau sub jurisdictia si controlul autoritatii arhiepiscopiei si episcopiei din punctele de vedere religios, administrativ-patrimonial si gestionar ca si bisericile parohiale, supunandu-se acelorasi drepturi si obligatii fata de eparhie.
(2) Actele de fundatie ale acestor biserici vor fi puse intotdeauna in acord cu dispozitiile prezentului statut de catre autoritatile bisericesti. In caz contrar, biserica, cu toate bunurile ei mobile si imobile, trece in administrarea eparhiei.
(3) Daca o asociatie sau fundatie social-filantropica ori cultural-bisericeasca s-ar desfiinta, intregul ei patrimoniu ar trece in proprietatea eparhiei pe teritoriul careia se afla.

Art. 181
O biserica, imediat dupa sfintirea ei, trece in proprietatea si in folosinta unitatilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul si cladirile afectate ei si sta sub dispozitiile prezentului statut, tinandu-se seama si de actele de fundatie. Eventualele conditii testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule.

Art. 182
(1) Bisericile izolate care nu se afla pe un teritoriu locuit de vreo asezare omeneasca apartin eparhiei pe teritoriul careia se afla si sunt in grija si administrarea acelei eparhii.
(2) Bisericile si edificiile monumente istorice cu caracter religios apartin, de asemenea, eparhiei pe teritoriul careia se afla si se administreaza de catre aceasta.

Art. 183
(1) Paraclisele de la resedintele eparhiale stau sub autoritatea directa a chiriarhului, iar cele de la manastiri sub autoritatea manastirii de care apartin.
(2) Paraclisele, capelele si bisericile din cadrul unitatilor militare, din sistemul penitenciar, din unitatile medicale, din asezamintele de asistenta sociala, din unitatile de invatamant si din alte institutii, depind direct de chiriarh, sunt arondate protopopiatelor pe raza carora functioneaza si nu li se poate schimba destinatia de lacas de cult al Bisericii Ortodoxe Romane.

Art. 184
Bisericile de orice categorie se pot edifica pe teren proprietate a Bisericii sau concesionat acestui scop, pe baza de cereri si documente depuse la Centrul eparhial, numai cu aprobarea si binecuvantarea chiriarhului, fie ca sunt noi, se recladesc sau se transforma dintr-un alt edificiu.

Art. 185
(1) Unitatile de cult pot solicita si primi de la autoritatile administratiei publice centrale si locale fonduri in vederea construirii, repararii, conservarii si intretinerii lacasurilor de cult si edificiilor bisericesti, in conditiile prevazute de lege.
(2) In privinta lacasurilor de cult si a edificiilor bisericesti care fac parte din patrimoniul cultural-national, autoritatile de stat pot efectua lucrari de restaurare si intretinere a acestora, cu consultarea prealabila a eparhiilor pe raza carora acestea functioneaza. II. Cimitirele parohiale si manastiresti

Art. 186
(1) Fiecare parohie si manastire are dreptul sa detina sau sa infiinteze cel putin un cimitir pentru ingroparea credinciosilor decedati, care este proprietatea parohiei sau a manastirii.
(2) Cimitirele parohiale si manastiresti, ca bunuri sacre destinate exclusiv si direct cultului, sunt insesizabile si imprescriptibile si nu pot fi instrainate, schimbate, grevate sau sechestrate.

Art. 187
(1) Cimitirul se administreaza de catre Consiliul parohial, Consiliul manastiresc sau protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.
(2) La parohie, cimitirul sta sub supravegherea preotului paroh, a epitropului si a Consiliul parohial, iar la manastire, a staretului (staretei), care sunt datori a se ingriji de imprejmuirea si intretinerea lui.
(3) Locul de veci concesionat ramane proprietatea parohiei sau a manastirii, iar dreptul de concesiune nu poate fi vandut de titular, transmiterea acestuia putand fi facuta doar prin succesiune catre sot sau rude pana la gradul al IV-lea.
(4) Locuri de inmormantare mai pot fi atribuite si in folosinta temporara sau gratuita tot prin hotararea organismelor parohiale si manastiresti.
(5) Tarifele si taxele pentru concesionarea si intretinerea locurilor de inmormantare din cimitirele parohiale si cele manastiresti, precum si pentru prestarea serviciilor specifice din cimitir se vor stabili de Consiliul parohial sau de Consiliul economic al manastirii si nu vor putea depasi tarifele ce se percep la cimitirele administratiei publice locale de aceeasi categorie.
(6) Este interzisa conditionarea oficierii slujbei inmormantarii de plata oricarei taxe fixate de preot sau de Consiliul parohial.

Art. 188
Cimitire parohiale si manastiresti noi se infiinteaza cu aprobarea Consiliului eparhial, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

C. Dispozitii privind cheltuielile bisericesti si ajutorul statului

Art. 189
Cheltuielile pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.

Art. 190
Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical se face conform normelor generale in vigoare in Biserica Ortodoxa Romana, prin contributii de la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de la bugetul administratiilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.

Art. 191
(1) Unitatile de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane din tara si din afara granitelor tarii pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Romana, precum si subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru sprijinirea unor activitati pastorale, spiritual-culturale, sociale si edilitare.
(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane, in calitate de furnizor de servicii sociale, este recunoscuta si sprijinita de stat, scop in care pot fi incheiate parteneriate si acorduri aprobate prin lege.

D. Dispozitii privind dreptul de succesiune al ierarhilor si al monahilor

Art. 192
Eparhiile au vocatie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.

Art. 193
Bunurile calugarilor si calugaritelor aduse cu dansii sau donate manastirii la intrarea in monahism, precum si cele dobandite in orice mod in timpul vietuirii in manastire raman in totalitate manastirii de care apartin si nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare.

Art. 194
Pentru ierarhii pensionati sau retrasi, Sfantul Sinod va reglementa drepturile acestora in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare bisericesti.

E. Dispozitii privind stemele si sigiliile eparhiale

Art. 195
Patriarhia Romana are propriul drapel in urmatoarea descriere: forma dreptunghiulara, latimea fiind egala cu doua treimi din lungimea sa; culoarea de fond este alba; in centru se afla imprimata stema Patriarhiei in descrierea aprobata.

Art. 196
(1) Stema Patriarhiei, precum si stemele mitropoliilor, arhiepiscopiilor si episcopiilor din tara si din afara granitelor tarii se aproba de Sfantul Sinod.
(2) Stema mitropoliei este comuna cu stema arhiepiscopiei in care isi are resedinta.

Art. 197
(1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu pe care este reprezentata stema inconjurata de denumirea acesteia, inscrisa la art. 6 din prezentul statut.
(2) Sigiliul mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei in care isi are resedinta.
(3) Sfantul Sinod are un sigiliu aflat in pastrarea Cancelariei Sfantului Sinod, care se aplica pe documentele semnate de Patriarh in calitate de presedinte al organismelor centrale deliberative, executive si administrative, pe tomosurile sinodale, pe gramatele si actele sinodale si patriarhale.
(4) Organismele centrale administrative si Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane cu sectoarele lor, Administratia eparhiala si Cancelaria eparhiala cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile si manastirile au propriile sigilii, cu aprobarea autoritatii superioare bisericesti.

F. Dispozitii privind Buletinul Oficial si revistele centrale bisericesti

Art. 198
(1) Patriarhia Romana publica urmatoarele reviste si periodice centrale bisericesti: Revista "Biserica Ortodoxa Romana", Buletinul Oficial al Patriarhiei Romane; Revista "Ortodoxia" pentru problemele teologice de ordin interortodox, interconfesional si interreligios; Revista "Studii teologice" a facultatilor de teologie ortodoxa; Revista "Vestitorul Ortodoxiei"; Revista "Chemarea Credintei" si cotidianul "Ziarul Lumina".
(2) Abonarea la revistele centrale bisericesti, prevazute la alineatul precedent, este obligatorie pentru toate unitatile de cult ale Patriarhiei Romane.

G. Dispozitii privind incompatibilitati in organismele de conducere

Art. 199
In intreaga Biserica Ortodoxa Romana nimeni nu poate fi in acelasi timp:
a) membru al Consiliului eparhial si al Consistoriului eparhial;
b) vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru ales al Adunarii eparhiale;
c) vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop si membru al consistoriilor bisericesti;
d) nu pot fi alesi membri ai Consistoriului disciplinar protopopesc, ai Consistoriului eparhial si ai Consistoriului mitropolitan cei ce sunt inruditi intre ei sau cu chiriarhul respectiv, pana la al patrulea grad de sange si al doilea de cuscrie;
e) salariat in administratia si controlul bisericesc eparhial si membru in organismele bisericesti de disciplina.

Art. 200
Niciun preot, diacon sau mirean, membru al vreunui organism bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control si de disciplina bisericeasca nu poate lua parte la solutionarea urmatoarelor cauze:
a) a cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori castig personal;
b) a cauzelor rudeniilor, pana la al patrulea grad de sange sau al doilea de cuscrie;
c) a cauzelor parintilor sau copiilor adoptivi, precum si a cauzelor celor ce stau sub tutoratul sau curatela lor;
d) a cauzelor la care au fost martori, procuratori, experti sau pe care le-au anchetat;
e) a cauzelor la a caror decidere au luat odata parte intr-o instanta inferioara.

Dispozitii finale

Art. 201
(1) Prezentul statut, aprobat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe temeiul principiilor si dispozitiilor generale, cuprinse in Sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalitatile dupa care Patriarhia Romana isi reglementeaza, conduce si administreaza lucrarea sa religioasa, misionar-pastorala, cultural-educativa, social-filantropica, fundationala si patrimoniala, este si ramane obligatoriu pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana din tara si din afara granitelor tarii.
(2) Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane se aplica prin regulamente specifice de activitate care au aceeasi autoritate canonica si juridica cu cea a prezentului statut. Regulamentele specifice diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfantul Sinod.

Art. 202
Sfantul Sinod aproba si modifica prezentul statut cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.

Art. 203
Prezentul statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane a fost aprobat de Sfantul Sinod la data de 28 noiembrie 2007 si intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii de Guvern pentru recunoasterea acestuia.

Art. 204
La data intrarii in vigoare a prezentului statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, se abroga Statutul votat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la 19-20 octombrie 1948 si recunoscut prin Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949 al Prezidiului Marii Adunari Nationale, cu toate modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 205
Pana la elaborarea si aprobarea noilor regulamente, raman in vigoare prevederile actualelor regulamente, in masura in care acestea nu contravin prezentului statut.