Una dintre obligatiile specifice angajatorului, careia ii corespunde un drept corelativ salariatului la care acesta nu poate renunta sub nicio form a , o constituie obligatia angajatorului de a acorda salariatului concediat un termen de preaviz.
Preavizarea reprezinta, in fapt, informarea salariatului cu privire la faptul ca la o anumita data ii va inceta contractul individual de munca . Instantele de judecata au decis ca `` instiintarea salariatului cu privire la masura concedierii ce urmeaza sa fie luata fata de el nu indreptateste in niciun moment angajatorul sa nesocoteasca dreptul legal al acestuia la preaviz, aceasta imprejurare neechivaland nici cu inlaturarea acestui drept si nici cu renuntarea salariatului la acest drept .1
Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii este acela de a proteja salariatul pus in fata faptului de a fi concediat. In concret, insasi jurisprudenta a stabilit ca `` preavizul are scopul de a nu permite surprinderea angajatului printr-o masura intempestiva, care sa nu ii permita a se replia in organizarea existentei sale, ce adesea depinde, sub aspect financiar, de detinerea locului de munca ``2.
Instantele de judecata au retinut in mod constant ca instituirea in Codul muncii termenului de preaviz denota ``manifestarea interesului legiuitorului de a se asigura derularea raporturilor de munca in afara oricaror manifestari abuzive din partea angajatorului, ca fiind partea ce detine superioritatea in cadrul raportului juridic stabilit prin incheierea contractului individual de munca si, deci, susceptibila de a manifesta astfel de comportamente in cadrul acestui raport juridic.``3
Protejarea salariatului prin stabilirea termenului de preaviz la concediere are in vedere ca acesta sa isi poata gasi un alt loc de munca, ``astfel incat sa nu mai apara in raporturile sociale marcat de stigmatul de a fi ramas fara loc de munca, evitandu-se astfel prabusirea imaginii sociale a individului si, in primul rand, a respectului de sine.``4
Cu alte cuvinte, dreptul la preaviz este un drept de protectie sociala, ce are ca scop asigurarea, pentru angajat, a posibilitatii de a cauta un loc de munca si evitarea situatiei de a fi lipsit imediat de orice venit.
Avocat Andrei Gherasim, Colaborator Cabinet de avocati "Marius-Catalin Predut"
_____________
1 Decizia civila nr. 302/A din data de 03 februarie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Cluj, www.mcp-avocati.ro., apud Marius-Catalin Predut, Codul muncii comentat , Editura Universul Juridic, 2016, pag. 198.2 Curtea de Apel Cluj, Sectia Civila, de Munca si Asigurari Sociale pentru Minori si Familie, Decizia civila nr. 377/R/2010, in Alexandru Ticlea, Concedierea, Teorie si jurisprudenta , Editura Universul juridic, Bucuresti, 2013, pag. 287.3 Ibidem .4 Ibidem .
Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului Sursa: Irina Maria Diculescu
Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului Sursa: Irina Maria Diculescu
Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar) Sursa: Av. Iulian Gales
Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator? Sursa: Irina Maria Diculescu
Modul de calcul al indemnizatiilor de concediere si de reorientare profesionala ale unui salariat. Discriminare indirecta pe criterii de sex Sursa: EuroAvocatura.ro
Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante Sursa: Irina Maria Diculescu
ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei. Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie
Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017
Simpla enuntare a celor imputate salariatului si a concluziilor comisiei de cercetare disciplinara nu echivaleaza cu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Lipsa descrierii faptei nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti Sectia I CIvila, Decizia civila nr. 882/2017, in sedinta publica din 29 martie 2017
Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu, ci doar a obiectului cercetarii disciplinare in termeni generici Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti Sectia Civila, Sentinta civila nr. 254/2017, in sedinta publica din 24 martie 2017
Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017
