Procedura de codecizie , Drept Comunitar

Procedura de codecizie (Articolul 251 al Tratatului CE, fostul Articol 189b) a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht. Ea permite Parlamentului European sa adopte instrumente legislative impreuna cu Consiliul de Ministri. In practica, aceasta a dus la sporirea puterilor legislative ale Parlamentului in urmatoarele domenii: libera circulatie a fortei de munca, dreptul de sedere permanenta, serviciile, piata interna, educatia (masuri de stimulare), sanatatea (masuri de stimulare), protectia consumatorului, retelele trans-europene (linii directoare), mediul inconjurator (program general de actiune), cultura (masuri de stimulare) si cercetarea (program cadru).

Tratatul de la Amsterdam a simplificat procedura de codecizie, care astfel a devenit mai rapida, mai eficienta si mai transparenta. In plus, ea a fost extinsa la noi domenii cum ar fi excluderea sociala, sanatatea publica si combaterea fraudei care aduce prejudicii intereselor financiare ale Comunitatii europene.

Intensificarea caracterului democratic a actiunii comunitare presupune ca Parlamentul sa participe in exercitarea puterii legislative. De aceea, orice instrument legislativ adoptat cu majoritate calificata cade sub incidenta procedurii de codecizie. In cele mai multe cazuri, daca Palamentul ia decizii in baza procedurii de codecizie, in Consiliu se decide prin vot cu majoritate calificata. Pentru unele prevederi ale Tratatului, codecizia continua sa coexiste cu unanimitatea.

Tratatul de la Nisa pune capat acestei situatii. Conferinta interguvernamentala din februarie 2000 a propus extinderea ariei de aplicare a procedurii de codecizie in paralel si in continuarea extinderii domeniilor in care se recurge la votul cu majoritate calificata in Consiliu.

Sapte domenii pentru care Conferinta interguvernamentala prevede extinderea aplicarii votului cu majoritate calificata fac de asemenea obiectul procedurii de codecizie. Acestea sunt : masuri de stimulare pentru combaterea discriminarii, cooperarea judiciara in cauze ce tin de dreptul civil, masuri specifice pentru sprijinirea industriei, actiuni de coeziune economica si sociala (in afara Fondurilor Structurale), statutul partidelor politice si masuri referitoare la politica de acordare a vizelor, azil si imigratie.

In Constitutia europeana, in curs de ratificare, aceasta procedura a fost extinsa la alte domenii si a devenit "procedura legislativa ordinara". Se va aplica la adoptarea de "legi europene" si "legi cadru europene" - noile denumiri pentru instrumentele legislative asa cum sunt ele formulate in Constitutie.

Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Drept Comunitar: Acord European , Acordurile europene, Autoritate contractanta , Compromisul de la Ioannina , Consiliul European , Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa) , Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE), Departamentul pentru Lupta Antifrauda, Dizolvarea persoanei juridice, Instrumente juridice comunitare , Justitie si afaceri interne , Licitatie , Mediatorul European , Observatori UEO , Oficiul European de Lupta Antifrauda , Phare , Ponderarea voturilor in Consiliu , Presedintia Uniunii Europene, Procedura de infractiune, Punte comunitara (Titlul VI al Tratatului UE),

Ştiri Juridice conexe:

Indicarea originii produselor va proteja consumatorii si industria
De multi ani, Parlamentul European a sugerat statelor UE sa impuna obligativitatea etichetelor �made in� pe produsele importate. Comisia a facut o pro ...
Data publicării: 2009-12-02

CJCE transeaza in favoarea Parlamentului European disputa cu Consiliul privind codecizia in chestiunea procedurii de acordare a statutului de refugiat
Curtea anuleaza anumite dispozitii din directiva privind procedura de acordare si de retragere a statutului de refugiat ...
Data publicării: 2008-05-07