Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Termenul de contestare a procedurii de atribuire a unui contract de achizitie publica

Termenul de contestare a procedurii de atribuire a unui contract de achizitie publica

  Publicat: 16 May 2012       6144 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Fata de imprejurarea ca, in cadrul procedurii organizata de catre Ministerul Mediului si Padurilor urma sa se atribuie un contract a carui valoare estimata fara TVA era sub cuantumul sumei de 125.000 euro, aspect cunoscut petentei din prezenta cauza, actele acestei proceduri puteau fi atacate in termen de 5 zile de la data la care persoana care se considera nedreptatita de un asemenea act a luat cunostinta de existenta lui (dispozitiile coroborate ale art.271 alin.l si cele ale art.256 ind.2 alin.l lit.b din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii).

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Denumire data monedei unice europene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
(Broker ) Persoana autorizata care tranzactioneaza actiuni in numele clientului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Necesitatile educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei, adaptate particularitatilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau tulburari/dificultati de invatare,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Structura organizatorica in cadrul Ministerului Finantelor Publice, responsabila de certificarea sumelor cuprinse in declaratiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeana
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Denumire data monedei unice europene.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Denumire data monedei unice europene.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Parte intr-un contract de finantare care, in baza legii sau in baza unui alt contract de finantare la care a avut calitatea de contractor, finanteaza realizarea unui obiectiv, stabilind conditiile in care cealalta parte (beneficiarul propriu-zis al finantarii) va realiza contractul ce se incheie in acest scop (conform Ordonantei Guvernului nr. 59/1997).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte intr-un contract de finantare care, in baza legii sau in baza unui alt contract de finantare la care a avut calitatea de contractor, finanteaza realizarea unui obiectiv, stabilind conditiile in care cealalta parte (beneficiarul propriu-zis al finantarii) va realiza contractul ce se incheie in acest scop (conform Ordonantei Guvernului nr. 59/1997).
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Viciu al unei hotarari,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire data monedei unice europene.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Parte dintr-un proces
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Denumire data monedei unice europene.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Denumire data monedei unice europene.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.

Prin plangerea formulata de catre Cabinet de avocat "C. C.", si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.5583/2/20101 in contradictoriu cu paratul CNSC, si MMP, a solicitat :
1. Anularea Deciziei nr.2885/C1/2608 din data de 11.06.2010 a CNSC in dosarul nr.2608/2010 inregistrat la aceasta institutie cu nr.14934/06.05.2010,
2. Anularea in parte a caietului de sarcini (respectiv prevederile ce se refera la obligativitatea existentei politei de raspundere profesionala anterior momentului semnarii contractului);
3. Anularea in totalitate a Raportului procedurii de atribuire a contractului de achizitie (document ce poarta nr.42585/27.04.2010), si
4. Constatarea nulitatii oricaror acte subsecvente incheiate in procedura de achizitie pentru atribuirea contractului avand ca obiect servicii de asistenta si de reprezentare juridica a Ministerului Mediului si Padurilor (pentru loturile 1 si 3) - cod CPV 79110000-8.
5. Reluarea procedurii de achizitie cu privire Ia Lotul 1 si Lotul 3.
Motivele cererii:
In fapt, referitor la procedura de atribuire a serviciilor de consultanta, asistenta juridica si reprezentare in instanta - cod CPV 79110000-8 de catre Ministerul Mediului si Padurilor, cu sediul in Bucuresti, Bd. Libertatii nr. 9, sector 5, Procedura folosita: "selectie de oferte", arata ca la data de 20 aprilie 2010 (ora 17 si 48 de minute), prin intermediul unui fax (Anexa 1 Ia prezenta cerere) a fost invitat sa participe la procedura de atribuire a contractului de achizitie de servicii de asistenta juridica si reprezentare in instanta - cod CPV 79110000-8, procedura initiata de catre institutia achizitoare Ministerul Mediului si Padurilor.
Prin aceasta invitatie era incunostintat ca urmeaza a depune oferta pana in data de 22.04.2010. A solicitat caietul de sarcini (Anexa 2 la prezenta contestatie) aferent acestei proceduri, insa acesta i-a parvenit prin e-mail, pe o adresa pe care nu o declarase ca fiind de contact, abia in cursul zilei de 21.04.2010, ora 13,00, deci Ia mai putin de 24 de ore de momentul deschiderii ofertelor si dupa expirarea termenului pentru solicitarea clarificarilor (21.04.2010 ora 10,00).
Intre solicitarile achizitorului se afla, printre altele si cea prevazuta la punctul 2.b) 4 si 6.4 din caietul de sarcini, respectiv existenta unei polite de asigurare profesionala "in valoare de minim 300.000 lei sau echivalent in euro [...] valabila la data deschiderii ofertei".
De indata ce a aflat de existenta acestei cerinte, a depus toate diligentele pentru incheierea unei astfel de polite, insa, i s-a explicat de catre toti asiguratorii care incheiau astfel de polite ca aceste polite intra in vigoare intr-un termen cuprins intre minim 24 de ore si, in alte cazuri unor societati de asigurare, in termen de pana la 4 zile de la data emiterii (asa cum rezulta din extrasul de pe site-ul Astra Asigurari - Anexa 3 la prezenta contestatie) de la data eliberarii respectivei polite. Acest mecanism de decalare a momentului intrarii in vigoare a politei fata de momentul incheierii acesteia este de altfel foarte cunoscut (in special datorita politelor de raspundere civila RCA), fiind un mijloc prin care asiguratorii se protejeaza de posibile fraude (prin incheierea unor polite de raspundere dupa survenirea evenimentului asigurat). De asemenea, mai arata ca o astfel de polita nu este una standard, care se afla la indemana oricarui broker de asigurare, fiind emisa cu acordul prealabil al societatii de asigurare.
Subliniaza, de la momentul primirii caietului de sarcini, pana la momentul deschiderii ofertelor, termenul era de mai putin de 24 de ore.
Ca urmare a cererilor de oferta facute in ziua de 21.04.2010 catre diversi brokeri de asigurari, a incheiat totusi o polita de asigurare conform cerintelor achizitorului, in exact ziua deschiderii ofertelor (22.04.2010 - Anexa 4 la prezenta contestatie). Insa aceasta urma sa intre in vigoare de la data de 23.04.2010, ora 0.
Cu alte cuvinte, datorita modului de formulare si comunicare a caietului de sarcini, era in imposibilitate obiectiva de a prezenta o polita valabila, conform cerintelor (pe care le considera netemeinice si nelegale).
Mentioneaza totodata ca, in conformitate cu obligatiile profesionale statuate de catre lege, detinea la acea data o polita de raspundere civila valabila si in vigoare, depusa in cadrul documentatiei, insa aceasta limita raspunderea la suma de 6.000 EUR (Anexa 5 la prezenta contestatie).
In consecinta, a intocmit documentatia ceruta de catre achizitor, cu limitele mai sus aratate (lipsa politei in valoare de 300.000 Iei in vigoare la momentul deschiderii ofertelor, si a depus oferte (Anexa 6 la prezenta contestatie) pentru doua loturi de astfel de servicii (respectiv Lotul 1 - servicii de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor pentru diverse domenii si Lotul 3 - servicii de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor pentru domeniul legislatiei muncii si contencios administrativ).
Mentioneaza ca in perioada 1 aprilie 2009 - 31 decembrie 2009 a reprezentat Ministerul Mediului in aceste tipuri de litigii (referitoare la ariile naturale protejate, conservarea biodiversitatii si contencios administrativ), obtinand in jur de 10 decizii irevocabile pronuntate in favoarea ministerului si in jur de 5 sentinte definitive, in astfel de litigii.
Mentioneaza ca, in perioada in care a desfasurat activitate pentru aceasta institutie, in dosarele in care a reprezentat ministerul nu s-a pronuntat nici o hotarare judecatoreasca impotriva intereselor acestuia. Ca urmare a acestei situatii, la data de 22 decembrie 2009 s-a hotarat prelungirea contractului pe care il avea cu aceasta institutie cu inca 3 luni. De asemenea, arata ca a beneficiat de un buget injumatatit fata de cel existent anterior pentru acelasi volum de activitate, buget pe l-a folosit in proportie de sub 70%.
1. Motivele de nelegalitate a cerintei existentei unei polite in valoare de 300.000 lei in caietul de sarcini:
Potrivit art.35 alin. (5) al OUG nr.34/2006, referitor la caietul de sarcini, textul legal introduce urmatoarea cerinta "Specificatiile tehnice trebuie sa permita oricand ofertant accesul egal la procedura de atribuire si nu trebuie sa aiba ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta intre operatorii economici".
Astfel, in afara de faptul ca in mod obiectiv nu se putea conforma cerintelor referitoare la existenta unei polite de raspundere pentru suma de 300.000 ron din cauza momentului la care i-a fost trimis caietul de sarcini, o astfel de cerinta (existenta unei astfel de polite valabila (in vigoare) la momentul deschiderii ofertelor este absolut inutila prin prisma urmatoarelor argumente:
a) Ar fi putut fi acceptabila conditia existentei unei polite de asigurare valabila insa la momentul incheierii contractului de asistenta juridica sau, mai oportun, la momentul desfasurarii propriu-zise a activitatii in baza respectivului contract, dar in nici un caz la momentul deschiderii ofertelor (la momentul respectiv nu se punea problema unei raspunderi, pentru ca nu se desfasura nici o activitate posibil a fi prejudiciabila).
b) Subliniaza totodata si modul de evaluare a respectivei polite. Conform paragrafului 6.4 din caietul de sarcini, existenta politei ducea la obtinerea a 10 puncte, dand acestui act o insemnatate egala cu cea a doua doctorate in domeniul administrarii fondurilor publice, cu mai mult de 3 diplome de master in drept public sau cu punctajul acordat pentru detinerea calitatii de titular de curs la o facultate de drept (punctul 6.2 din caietul de sarcinii aspecte ce nu pot decat, cel mult sa constituie motive de amuzament. Pentru o comparare a modului de evaluare a ofertelor, precizeaza totodata ca pretul unei astfel de polite, aspect relevant cu privire la valoarea acestei polite este de 540 de lei anual (mai mic decat onorariul pentru o ora de consultanta, conform ofertei financiare a celorlalti ofertanti declarati eligibili). Mentioneaza de asemenea ca nu cunoaste nici un caz in care vreun asigurator sa fi platit vreo dauna in baza unei astfel de polite de raspundere profesionala.
c) Existenta sau inexistenta unei astfel de polite nu da nici un indiciu cu privire la capacitatea profesionala a ofertantului sau cu privire la modul in care oferta acestuia poate servi la acoperirea cerintelor legitime ale achizitorului.
In consecinta, considera ca ne aflam in exact situatia prevazuta de art.35 alin.5 din OUG nr.34/2006, text mai sus aratat, respectiv prin introducerea in caietul de sarcini a unor obstacole nejustificate de natura sa restranga concurenta la atribuirea contractului.
Pe cale de consecinta, solicita anularea partiala a dispozitiilor referitoare la polita de asigurare din caietul de sarcini, urmand ca in alegerea ofertei castigatoare sa nu se tina seama de aceste cerinte .
Ulterior deschiderii ofertelor depuse a fost incheiat procesul verbal al sedintei de deschidere (Anexa 7 la prezenta contestatie), ocazie cu care s-a constatat ca toate documentele solicitate au fost depuse in termen si, evident, ca oferta sa era cea mai avantajoasa economic.
2. Motivele de nelegalitate a raportului procedurii de atribuire a contractului de achizitie (nr.42585/27.04.2010. Anexa 8 a prezentei contestatii).
Ulterior intocmirii procesului-verbal de deschidere (42562/DGAPA/ 22.04.2010), ocazie cu care nu i s-a adus la cunostinta nicio obiectiune fata de documentele depuse), i-a fost comunicat, in parte, Raportul procedurii de atribuire la contractului de achizitie mai sus aratat, raport conform caruia oferta petentului a fost considerata "neconforma".
Chiar si daca s-ar trece peste motivele de nulitate partiala a caietului de sarcini, considera ca modul de intocmire a raportului procedurii de atribuire a contractului de achizitie este nelegal, pentru urmatoarele motive:
2.1. Reda in continuare prevederile art.78 si 79 din HG nr.925/2009
"ART. 78
Comisia de evaluare are obligatia de a stabili care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, precum si perioada de timp acordata pentru transmiterea clarificarilor. Comunicarea transmisa in acest sens catre ofertant trebuie sa fie clara, precisa si sa defineasca in mod explicit si suficient de detaliat in ce consta solicitarea comisiei de evaluare.
ART. 79
In cazul in care ofertantul nu transmite in perioada precizata de comisia de evaluare clarificarile/raspunsurile solicitate sau in cazul in care explicatiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta sa va fi considerata neconforma."
Pe cale de consecinta, considera ca era necesar ca inainte de intocmirea raportului procedurii de atribuire, comisia trebuia sa puna in vedere participantului la procedura a carui oferta necesita clarificari acest aspect si doar in situatia in care acestea nu erau oferite, oferta putea fi considerata ca neconforma. O astfel de solicitare nu a fost trimisa de catre autoritate .
2.2. Pe de alta parte, conform art.6.4 din caietul de sarcini, depunerea de catre ofertant a copiei certificata a politei....va duce la obtinerea a 10 puncte. Potrivit alineatului 2 al aceluiasi paragraf, nedepunerea politei [...] valabila la data deschiderii ofertelor va duce la obtinerea a 0 puncte"
Pe cale de consecinta, desi, asa cum a aratat deja, depusese o polita in vigoare la momentul deschiderii ofertei (dar care nu acoperea toata suma de 300.000 ron), detinea o polita ce inca nu intrase in vigoare, dar care acoperea cerintele din caietul de sarcini si nu a fost instiintat despre pretinsele neconformitati ale ofertei petentului, masura indepartarii ofertei formulate de catre acesta nu are suport in nici chiar documentatia de atribuire.
Conform caietului de sarcini, paragraful 6.4 alin. 2, putea cel mult sa fie punctat cu 0 puncte la respectivul criteriu, spre deosebire de ceilalti ofertanti, mai prudenti, care detineau o astfel de polita - minune.
O astfel de depunctare in masura in care se va constata criteriul ca fiind corect) putea fi cel mult compensata cu oferta sa financiara, unde urma a fi punctat cu 20 de puncte, intrucat oferta petentului (95 EUR/ora + TVA, conform Anexei 7 Ia prezenta contestatie) era cea mai avantajoasa economic, spre deosebire de celelalte oferte, care, in mod aproape surprinzator, solicitau fiecare un onorariu de 150 EUR/ora + TVA).
2. 3. Conform aceluiasi caiet de sarcini, paragraful 2.c, ultimul alineat doar "Nedepunere ofertei financiare atrage respingerea respectivei oferte ca neconforma". Or, conform celor deja aratate, nu numai ca a depus o oferta financiara, ci aceasta era si cea mai avantajoasa pentru achizitor, asa cum rezulta din procesul verbal de deschidere a ofertelor.
Altfel spus, oferta petentului nu putea fi respinsa ca neconforma pentru motivul neprezentarii unei polite de asigurare in valoare de cel putin 300.000 euro, intrucat in caietul de sarcini singura posibilitate de respingere a ofertei ca neconforma era pentru nedepunerea ofertei financiare.
Prin neanalizarea ofertei sale si prin prisma celorlalte criterii ca urmare a respingerii acesteia ca neconforma (desi nu se afla intr-un caz de neconformitate) i s-a incalcat in mod grav dreptul de a i se analiza oferta depusa in termenul legal (insotita de toata documentatia aferenta). De asemenea, modul in care a procedat autoritatea contractanta, este in totala contradictie cu principiile care guverneaza procedura achizitiilor publice, respectiv s-au incalcat:
- principiul legalitatii, prin respingerea ofertei sale ca neconforma, desi nu se afla intr-un caz de neconformitate:
- principiul dreptului de aparare, in sensul ca nu s-au cerut clarificari in conformitate cu dispozitiile art.78 si 79 din HG nr.925/2009, mai sus citate;
- principiul nediscriminarii si al tratamentului egal intre participanti la procedura:
- principiul eficientei utilizarii fondurilor publice, prin respingerea celei mai avantajoase oferte financiare (pe motive ce nu au nici o legatura cu obiectul contractului ce urma a fi incheiat).
3. Impotriva modului de desfasurare a procedurii de achizitie publica, a formulat contestatie atat la autoritatea contractanta cat si la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.
Cererea a fost inregistrata de catre aceasta din urma institutie cu nr.14934/06.05.2010 si a facut obiectul dosarului nr.2608/2010. In acest dosar, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a pronuntat Decizia nr.2885/C1/2608 prin care contestatia i-a fost respinsa ca fiind tardiva.
Considera decizia nr.2885/C1/2608 ca fiind gresita si pronuntata cu incalcarea legii, motiv pentru care solicita anularea acesteia pentru urmatoarele motive:
In notele scrise formulate cu privire la plangere, MMP a invocat tardivitatea plangerii fata de prevederile art.2562 lit.b) din OUG nr.34/2006 in sensul ca termenul in care trebuia sesizat Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor era de 5 zile de la data luarii la cunostinta despre actul considerat nelegal, in situatia in care valoarea contractului care urmeaza a fi atribuit este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art.55 alin. (2).
Considera ca pentru a-i fi imputabila depasirea acestui termen, era necesar ca la momentul comunicarii documentatiei procedurii sa fie incunostintat, fie cu privire termenul de formulare a contestatiei (conform cerintei legale prevazute de art.33, alin.(2) lit.g din OUG nr.34/2006, respectiv necesitatea ca din documentatia de atribuire sa rezulte "...g) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac;), fie la valoarea contractului, asa incat sa poata deduce existenta unui termen de 5 zile de contestatie, in loc de termenul general de 10 zile . Or, din nici un document comunicat de catre autoritatea contractanta, anterior formularii prezentei contestatii, nu rezulta nici valoarea contractului si nici caile de atac si termenul de formulare a acestora.
In consecinta, considera ca este culpa autoritatii contractante faptul ca nu a avut cunostinta despre pretinsa obligatie de a formula contestatie in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta. Or, considera ca nu este admisibil ca autoritatea sa se prevaleze de incalcarea de catre ea insasi a unor prevederi legale.
Pe de alta parte, luand la cunostinta de sustinerile autoritatii contractante din cuprinsul punctului de vedere formulat cu privire la contestatia si de nota justificativa nr.DGAPA 42511/12.04.2010, nu rezulta in mod indubitabil faptul ca valoarea totala (cumulata) a contractului este inferioara echivalentului in lei ai sumei de 125.000 EUR, date fiind urmatoarele doua aspecte:
a) Nici macar din nota de fundamentare (necomunicata petentului) nu rezulta daca valoarea estimata de 400.000 lei fara TVA (echivalent a 96.723,49 EUR) este pentru fiecare lot de servicii de consultanta juridica si reprezentare sau pentru toate cele 3 loturi cumulate. De fapt, intrucat nu rezulta in nici un fel, cat din aceasta suma ar fi alocata fiecarui lot din cele 3 stabilite de catre minister, este indreptatit sa aprecieze ca valoarea estimata pentru fiecare lot de servicii era de 400.000 lei fara TVA, ceea ce face incidente in cauza prevederile art.27 alin.5 din OUG nr.34/2006, respectiv valoarea contractului este valoarea reunita a tuturor celor 3 loturi.
b) in afara de contractele a caror incheiere au facut obiectul procedurii contestate , autoritatea contractanta a mai avut contracte de asistenta juridica incheiate pentru anul 2010 (printre care si contractul incheiat cu acest cabinet pentru perioada ianuarie-martie 2010, cu un buget maxim de 15.000 EUR + TVA, din care a folosit suma de 10.200 EUR). Anexeaza acest contract (aditional nr.1 la contractul 12.636/03.04.2009). Este totodata indreptatit sa considere ca acest contract nu era singurul incheiat de catre minister pana la aceasta data in anul 2010.
Pe de alta parte, avand in vedere art.16 din OUG nr.34/2006 ("in cazul in care autoritatea contractanta atribuie un contract de achizitie publica ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse in anexa nr.2B [servicii juridice], atunci obligatia de a aplica prezenta ordonanta de urgenta se impune numai pentru contracte a caror valoare este mai mare decat cea prevazuta la art.57 alin. (2) [n.n. 125.000 euro]"), a concluzionat ca reiese in mod implicit din modul de desfasurare a procedurii ca valoarea estimata a serviciilor depaseste pragul de 125.000 euro.
Nu in ultimul rand, a luat la cunostinta despre continutul complet al raportului procedurii de atribuire Ia sediul ministerului, in data de 05.05.2010, cand i-a fost inmanat un exemplar al acestuia. Prin fax a primit la sediul biroului doar un numar de 3 pagini din cele 5, cate numara documentul contestat. Or, este un principiu de drept ca dovada unui fapt negativ se face prin dovada faptului pozitiv conex. in speta de fata, ar fi sarcina autoritatii contractante se dovedeasca faptul ca acel raport i-a fost comunicat integral la data de 27.04.2010.
Pentru toate aceste motive, solicita admiterea prezentei plangeri precum si contestatia pe care a formulat-o si a inregistrat-o la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si anularea Deciziei nr.2885/C1/2608 din Data de 11.06.2010 a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, anularea in parte a caietul de sarcini precum si a raportului procedurii de atribuire a contractului de achizitie.
In drept, invoca art.281, 283 si urm din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii .
In sustinerea motivelor invocate in actiunea noastra, a depus inscrisuri (filele nr. 12-72).
La data de 29.07.2010 intimatul MMP, "Autoritatea contractanta", in conformitate cu prevederile art.308 alin.(2) din Codul de procedura civila al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen legal, formuleaza intampinare cu privire la plangerea formulata de CIA "C. C." (denumita in continuare "Plangerea") impotriva Deciziei nr.2885/C1/2608/11 iunie 2010 pronuntate de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare "C.N.S.C.") prin care a fost respinsa contestatia inregistrata sub nr.14934/6 iunie 2010 depusa de CIA "C. C." (aceasta decizie fiind denumita in continuare "Decizia").
Solicita ca prin hotararea care va fi pronuntata sa se dispuna respingerea in tot a Plangerii formulate impotriva Deciziei nr.2885/C1/2608/11 iunie 2010 pronuntata de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor ca neintemeiata si mentinerea acestei Decizii ca fiind intru totul legala si temeinica, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului litigiu.
In sustinerea prezentei intampinari invedereaza urmatoarele:
In fapt, MMP, in calitate de autoritate contractanta, a organizat procedura de selectie de oferte privind atribuirea contractului de achizitie publica "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor - Lot 1, 2 si 3 cod CPV 79110000-8.
MMP a organizat aceasta procedura in temeiul art.16 alin.(1) din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii aprobata cu completari si modificari prin Legea nr.337/2006, cu completarile si modificarile ulterioare ("OUG nr.34/2006").
Ca urmare a derularii procedurii de selectie de oferte, MMP a comunicat raportul procedurii de atribuire nr.42565/27 aprilie 2010 conform caruia oferta depusa de CIA "C. C." a fost respinsa ca neconforma.
CIA "C. C." a formulat Contestatie prin care a solicitat anularea in parte a caietului de sarcini, anularea raportului procedurii si a oricaror acte subsecvente, contestatie care a fost transmisa si inregistrata catre Autoritatea contractanta sub nr.3643LB/5 mai 2010, iar la CNSC sub nr.14934/6 mai 2010.
Analizand contestatia inregistrata sub nr. 14934/6 mai 2010, CNSC a pronuntat Decizia nr.2885/C1/2608/11 iunie 2010 prin care a admis exceptia tardivitatii invocate de MMP care, fiind o exceptie de procedura cu caracter dirimant, a facut de prisos intru totul cercetarea in fond a pricinii, astfel incat Contestatia a fost respinsa ca tardiv introdusa fara a se mai proceda la analiza fondului cauzei.
IN DREPT, avand in vedere situatia de fapt succint expusa mai sus, consideram ca Plangerea formulata impotriva Deciziei nr.2885/C1/2608/11 iunie 2010 este intru totul neintemeiata, prin prisma argumentelor detaliate in cele ce urmeaza.
Reclamantul a introdus Contestatia in fata CNSC dupa expirarea termenului legal, astfel incat respingerea acestei contestatii ca tardiv introdusa este intru totul legala si temeinica.
Astfel, dupa cum rezulta din inscrisurile existente la dosarul cauzei, CIA "C. C." a transmis si inregistrat contestatia catre Autoritatea contractanta sub nr.3643LB/5 mai 2010 si a inregistrat contestatia la CNSC sub nr.14934/6 mai 2010.
Or, in speta de fata, potrivit art.256 ind.2 alin.(1)lit. b)din OUG nr.34/2006 si avand in vedere obiectul procedurii - respectiv "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor", precum si imprejurarea ca valoarea estimata a contractului care urma sa fie atribuit este inferioara sumei de 125.000 de euro, fara TVA, persoana care se pretinde vatamata avea dreptul de a sesiza Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau, dupa caz, instanta judecatoreasca competenta in vederea anularii actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de 5 zile incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta despre un act al Autoritatii contractante considerat nelegal.
Dupa cum in mod temeinic se retine prin Decizia pronuntata de CNSC, contestatorul CIA "C. C." a luat cunostinta de documentul intitulat "Caiet de sarcini" comunicat prin e-mail la data de 20 aprilie 2010. Ca atare, fata de dispozitiile art.256 ind.2 alin.(1) lit.b) din OUG. nr.34/2006, termenul in care putea fi formulata contestatie impotriva prevederilor documentului intitulat "Caiet de sarcini" s-a implinit la data de 26 aprilie 2010.
De asemenea, raportul procedurii de atribuire a fost comunicat contestatorului prin fax in data de 27 aprilie 2010. Tinand seama de dispozitiile art.256 ind.2 alin.(1) Iit.b) din OUG. nr.34/2006, rezulta ca termenul in care putea fi formulata contestatie impotriva acestui raport s-a implinit la data de 3 mai 2010.
Potrivit art.271 alin.(1) din OUG nr.34/2006, contestatia "se inainteaza atat Consiliului, cat si autoritatii contractante nu mai tarziu de expirarea termenelor prevazute la art.256*" sub sanctiunea respingerii sale ca tardiva.
Or, in cauza, conform celor mai sus mentionate, CIA "C. C." a depus contestatia atat la Autoritatea contractanta, cat si la CNSC ulterior datei de 3 mai 2010, astfel incat prin Decizia pronuntata de CNSC contestatia a fost respinsa ca tardiv introdusa in deplina conformitate cu prevederile legale aplicabile in acest sens.
In acest context, sustinerile Reclamantului prin care se invoca pretinsa neinformare cu privire la formularea unei cai de atac (fata de care nu i-ar fi imputabila introducerea contestatiei dupa expirarea termenelor legale) sunt lipsite de orice fundament si urmeaza a fi inlaturate ca atare, atat prin prisma principiului nemo censetur ignorare legem (cu atat mai relevant in cazul reclamantului cu cat acesta este un profesionist in domeniul juridic, fiind prezumat a cunoaste legea in detaliu), cat si avand in vedere faptul ca limita valorica a contractului rezulta in mod evident si neechivoc din cuprinsul Raportului procedurii de atribuire unde se mentioneaza in mod expres ca nu a fost necesara publicarea unui anunt de intentie intrucat valoarea contractului este inferioara pragului de 125.000 Euro ceea ce atrage de plano aplicarea termenului de introducere a contestatiei prevazut de art.256 ind.2 alin.(1) Iit.b) raportat la art.55 alin.(2) din OUG nr.34/2006, dupa cum in mod legal si temeinic s-a retinut in considerentele Deciziei CNSC.
Cat priveste sustinerile reclamantului privitoare la faptul ca nu i-ar fi fost comunicata nota justificativa nr.DGAPA 42511/12 aprilie 2010, fiind astfel lipsit de informatie cu privire la valoarea estimata a contractului, precizeaza ca acest document este de uz intern si nu exista vreo obligatie legala a autoritatii contractante de a comunica nota justificativa a achizitiei catre participantii la procedura, astfel ca, in deplina conformitate cu legea, Ministerul Mediul si Padurilor nu a transmis acest document nici unuia dintre participantii la procedura .
In concluzie, fata de cele mai sus mentionate, Decizia CNSC este pe deplin legala si temeinica sub aspectul respingerii ca tardiv introduse a contestatiei formulate de CIA "C. C.", astfel incat plangerea formulata de reclamant se vadeste a fi neintemeiata si se impune a fi respinsa ca atare.
Atat contestatia, cat si plangerea formulate de reclamant sunt intru totul neintemeiate si in ceea ce priveste pretinsele aspecte de nelegalitate care ar justifica anularea partiala a Caietului de sarcini (sub aspectul prevederilor referitoare la obligativitatea existentei politei de raspundere profesionala), anularea in tot a Raportului procedurii de atribuire, constatarea nulitatii actelor subsecvente incheiate in cadrul acestei proceduri si reluarea procedurii de achizitie cu privire la Loturile I si III.
In subsidiar, in masura in care s-ar considera prin absurd ca reclamantul ar fi depus in termen contestatia respinsa ca tardiva prin Decizia C.N.S.C, considera ca sustinerile Reclamantului privind pretinsele aspecte de nelegalitate care ar afecta atat Caietul de sarcini, cat si Raportul procedurii de atribuire sunt profund neintemeiate si se impune a fi inlaturate ca atare cu consecinta respingerii tuturor capetelor de cerere formulate prin plangerea care face obiectul prezentei cauze .
Astfel, cat priveste criticile de nelegalitate aduse de reclamant Caietului de sarcini cu privire la prevederile referitoare la obligativitatea existentei politei de raspundere profesionala a caror anulare se solicita, se impune a fi mentionate urmatoarele:
In legislatia achizitiilor publice, prin prevederile art.2 alin.(2) lit.g) din OUG. nr.34/2006, este reglementat principiul asumarii raspunderii de catre autoritatile contractante. Principiul asumarii raspunderii presupune ca stabilirea criteriilor impuse prin caietul de sarcini se coroboreaza cu scopul si obiectul contractului de achizitie publica care urmeaza a fi incheiat.
Dupa cum se poate observa, prin documentul intitulat "Caiet de sarcini", cu privire la criteriul "Asigurare profesionala" se solicita ofertantilor sa faca dovada detinerii unei asigurari profesionale in valoare de cel putin 300.000 de lei sau echivalent in euro, valabila Ia data depunerii ofertelor. Pentru a atesta indeplinirea cerintei, ofertantul era obligat sa depuna in copie polita de asigurare profesionala emisa pe numele formei de exercitare a profesiei in cuantumul mentionat.
Dupa cum arata si reclamantul prin plangerea formulata, oferta depusa de CIA "C. C." in cadrul procedurii publica organizata pentru atribuirea contractului "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor" continea o polita de asigurare valabila, cuantumul riscului asigurat pentru care a fost emisa polita fiind de 6.000 de euro (suma minima impusa prin art.218 alin.(3) lit.b) din Statutul profesiei de avocat).
Potrivit art.124 alin.(3) din Statutul profesiei de avocat: ``Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul profesiei."
Ca atare, prin prezentarea politei de asigurare pentru un cuantum al riscului asigurat de 6.000 de euro, reclamantul a demonstrat ca isi exercita profesia in mod legal, cu respectarea cerintelor impuse in acest sens avocatilor definitivi prin Statutul profesiei, insa aceasta imprejurare nu poate fi considerata suficienta pentru a indreptati CIA "C. C." la a fi selectat in cadrul procedurii publice organizate pentru atribuirea contractului "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor".
Intr-adevar, Autoritatea contractanta a solicitat un plafon superior celui minim impus prin art.218 alin.(3) lit.b) din Statutul profesiei de avocat pentru exercitarea profesiei de catre un avocat definitiv, avand in vedere urmatoarele ratiuni obiective specifice legate de obiectul procedurii de atribuire organizate:
(a) valoarea si complexitatea litigiilor in care formele de exercitare a profesiei de avocat care urmau sa fie selectate erau chemate sa acorde reprezentare juridica era una semnificativa;
(b) pentru a asigura acoperirea potentialelor daune si prejudicii cauzate de vreo actiune sau inactiune a viitorului contractant prin executarea sumei asigurate pentru care a fost incheiata polita de asigurare profesionala;
(c) cuantumul politei de asigurare profesionala este in mod cert un indicator al experientei anterioare a formelor de exercitare a profesiei de avocat care urmau a fi selectate in desfasurarea unor proiecte de o anumita anvergura.
Or, singurul demers eficient deschis Autoritatii contractante pentru acoperirea potentialelor prejudicii cauzate de culpa profesionala este dat de recuperarea daunelor astfel produse din asigurarea profesionala.
Prin urmare, este intru totul legitima preocuparea Autoritatii contractante de a-si asigura sumele necesare acoperirii unor astfel de potentiale daune prin solicitarea unei polite de asigurare cu o suma asigurata rezonabila si adecvata prin raportare la scopul si obiectivele contractului de achizitie publica care urma sa fie atribuit fata de care suma asigurata minima impusa de lege este in mod evident insuficienta.
Cu alte cuvinte, nu exista nicio ratiune pentru care Autoritatea contractanta sa-si fi asumat riscul de a nu recupera potentialele prejudicii suferite acceptand drept criteriu de selectie o asigurare profesionala in cuantumul minim impus de lege pentru a permite exercitarea profesiei de avocat, suma vadit necorespunzatoare specificului serviciilor pe care Ministerul Mediului si Padurilor intentiona sa le atribuie.
Imprejurarile detaliate pe larg in cuprinsul plangerii, referitoare la faptul ca datorita acestei cerinte a Caietului de sarcini ofertantul CIA "C. C." nu si-ar fi putut intocmi oferta in timp util, nu sunt imputabile Autoritatii contractante, ci tin de propria turpitudine a reclamantului.
Pe de alta parte, sustinerile reclamantului din cuprinsul plangerii privind caracterul inutil al solicitarii politei de asigurare, dat de imprejurarea ca, la cunostinta reclamantului, nu exista vreun asigurator care sa fi platit vreo dauna in situatia in care o autoritate contractanta a suferit un prejudiciu din cauza activitatii profesionale a titularilor unor forme de exercitare a profesiei de avocat, sau legate de modalitatea de evaluare a politei de asigurare profesionala prin raportare la celelalte criterii de selectie, exced cadrul unei argumentatii juridice decente si pertinente si, ca atare, nu prezinta relevanta in cauza, avand un caracter pur speculativ si urmand a fi inlaturate ca atare.
In plus, fata de ratiunile mai sus mentionate, acest criteriu de selectie presupunea detinerea in mod curent a unei polite de asigurare profesionala valabile cu un cuantum superior sumei cerute prin Caietul de sarcini, si nicidecum incheierea unei astfel de polite in mod special in perspectiva contractului care urma sa fie atribuit de Autoritatea contractanta.
Referitor la pretinsele motive de nelegalitate a raportului procedurii de atribuire inregistrat sub nr. 42585/27 aprilie 2010, prin plangerea formulata se invoca, pe de o parte, faptul ca acest document precizeaza ca oferta CIA "C. C." este neconforma, iar, pe de alta parte, reclamantul considera ca ar fi trebuit sa i se solicite clarificari la oferta depusa, in baza art.78 si art.79 din HG nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii .
Sub acest aspect, precizeaza dintru inceput ca, desi dispozitiile art.16 alin.(1) din OUG nr.34/2006 nu faceau necesara in speta organizarea unei proceduri de achizitie publica, valoarea contractului care urma sa fie atribuit fiind sub limita impusa de acest text de lege, Ministerul Mediului si Padurilor a organizat totusi o astfel de procedura publica privind atribuirea contractului, aplicand principiile generale care impun prudenta, transparenta si eficienta in utilizarea fondurilor publice.
Dand dovada de deplina transparenta, Autoritatea contractanta a transmis ofertantului CIA "C. C." raportul procedurii de atribuire in care se consemneaza faptul ca oferta depusa de acesta este neconforma. Reclamantul a putut astfel lua cunostinta de modalitatea de evaluare (si implicit a motivelor de respingere), atat a propriei oferte, dar si a celorlalti participanti la procedura publica.
In ceea ce priveste pretinsa nerespectare a prevederilor art.78 si art.79 din HG nr.925/2006, precizeaza ca neincluderea in documentatia ofertei a unui document care reprezinta o cerinta minima obligatorie (precum polita de asigurare cu valoarea minima ceruta in cazul de fata) nu poate constitui obiectului unei clarificari pentru comisia de evaluare, dat fiind ca orice astfel de document depus dupa deschiderea ofertelor ar constitui in fapt o completare a ofertei si nu o clarificare a acestuia, favorizand respectivul ofertant si conferindu-i acestuia un avantaj ilicit in cadrul procedurii, in flagranta contradictie cu principiul nediscriminarii si al tratamentului egal prevazut de normele aplicabile in aceasta materie.
In speta, intrucat reclamantul a depus in cadrul ofertei sale o polita de asigurare cu valoarea minima legala solicitata pentru exercitarea profesiei de avocat, mult sub suma asigurata minima ceruta prin Caietul de sarcini, nu au existat niciun fel de neclaritati pentru comisia de evaluare cu privire la valoarea riscului asigurat cuprinsa in polita de asigurare depusa de reclamant, astfel ca nu exista vreun motiv pentru care sa fi fost necesara solicitarea de clarificari sub acest aspect.
Cat priveste respingerea ofertei reclamantului ca neconforma, aceasta solutie este pe deplin justificata fata de prevederile pct.6.4. din Caietul de sarcini conform carora acordarea punctajului 0 este strict limitata la situatia in care nu se depune o copie conform cu originalul a politei de asigurare profesionala cu valoarea solicitata si, ca atare, aplicarea acestor prevederi nu poate fi extinsa si la situatia total diferita in care polita de asigurare profesionala cu valoarea minima solicitata nu exista (dupa cum este cazul ofertei depuse de reclamant, imprejurare recunoscuta expres chiar in cuprinsul plangerii formulate).
Prin urmare, criticile de nelegalitate aduse de reclamant sub acest aspect se vadesc, de asemenea, a fi nefondate si se impune a fi inlaturate ca atare.
Intrucat Caietul de sarcini si Raportul procedurii de atribuire sunt intru totul conforme dispozitiilor legale aplicabile, urmeaza a fi respinse ca neintemeiate atat capetele de cerere ale plangerii prin care se solicita anularea acestor acte, cat si capetele de cerere prin care se solicita anularea actelor subsecvente incheiate in cadrul procedurii pentru atribuirea contractului si reluarea procedurii de achizitie cu privire la loturile I si III.
In concluzie, prin prisma tuturor argumentelor mai sus detaliate, plangerea formulata impotriva Deciziei nr.2885/C1/2608/11 iunie 2010 pronuntata de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor se vadeste a fi neintemeiata cu privire la toate capetele de cerere formulate de reclamant si se impune a fi respinsa ca atare, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului litigiu.
Proba de care intelege sa se foloseasca in sustinerea prezentei intampinari este proba cu inscrisuri .
La data de 19.08.2010 petentul a formulat o cerere intitulata PRECIZARI LA PLANGERE, prin care a aratat urmatoarele:
Raportat la motivele de critica expuse pe larg in plangerea ce face obiectul prezentului dosar, intelege sa faca si urmatoarele precizari in ceea ce priveste procedura aplicata de intimata, denumita de aceasta, prin Caietul de sarcini, ca fiind "selectie de oferte".
Asa cum a invederat atat in contestatia initiala, cat si in prezenta plangere, baza legala invocata de catre intimata in procedura de atribuire a contractului de servicii juridice este reprezentata de dispozitiile legale ale OUG nr.34/2006. Acest aspect reiese din chiar cuprinsul caietului de sarcini, cat si din intreaga documentatie intocmita de intimata si aflata la dosarul de atribuire.
Analizand dispozitiile legale ale OUG nr.34/2006 - Capitolul III "Proceduri de atribuire", rezulta ca procedurile de atribuire sunt urmatoarele, limitativ prevazute de actul normativ:
- Licitatia deschisa - sectiunea 2, art.73-80;
- Licitatia restransa - sectiunea 3, art.81-93;
- Dialogul competitiv - sectiunea 4, art.94-109;
- Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare - sectiunea 5, art.110-121;
- Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare - sectiunea 6, art.122-123;
- Cererea de oferte - sectiunea 7, art.124-130;
- Concursul de selectii - sectiunea 8, art.131-141.
Fiecare din aceste proceduri are reglementate conditii si obligatii distincte, aplicabile fiecarei modalitati de atribuire in parte, dispozitiile legale avand caracter imperativ si aplicabilitate determinata.
Cum lesne se poate observa, procedura "selectie de oferte" adoptata de intimata nu se regaseste printre procedurile limitativ prevazute de actul normativ invocat de aceasta ca temei juridic prin caietul de sarcini.
Anticipand pozitia intimatei fata de aceasta imprejurare, apreciaza ca procedura cea mai apropiata celei adoptate de catre aceasta ar fi procedura denumita "cerere de oferte", reglementata in Capitolul III, Sectiunea 7, art.124-130 OUG nr.34/2006.
Or, aceasta pozitie nu poate fi admisa, intrucat diferentele dintre procedura reglementata de textul legal si cea impusa de catre intimata sunt evidente, in fapt, conditiile stabilite de intimata neregasindu-si un corespondent de natura a incadra acestea in nici un cadru legal.
Rezumand procedura cererii de oferte reglementata de OUG nr.34/2006, reiese ca aceasta se circumscrie urmatoarelor conditii:
- Art.125.1.: "incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se initiaza prin publicarea in SEAP a unei invitatii de participare la procedura de atribuire. [...]
3. In cazul in care documentatia de atribuire este accesibila direct prin mijloace electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a include in invitatia de participare informatii privind modul de accesare a documentatiei respective".
- Art.126.2.: "incepand cu data de 1 ianuarie 2007, autoritatea contractanta are dreptul, in cazuri temeinic justificate, sa solicite Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice exceptarea de la obligatia prevazuta la art.125 alin.(1), pentru o perioada care nu poate depasi mai mult de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
3. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are dreptul de a respinge solicitarea de derogare, in cazul in care justificarea prezentata nu este pertinent".
- Art.127: "Fara a aduce atingere prevederilor art.71, in cazul prevazut la art.125 alin.(1) autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare invitatia de participare cu cel putin 10 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor.
2. In cazul in care autoritatea contractanta publica in SEAP intreaga documentatie de atribuire si permite, incepand cu data publicarii invitatiei de participare, accesul direct si nerestrictionat al operatorilor economici la aceasta documentatie, atunci aceasta are dreptul, in cazul atribuirii unui contract de furnizare de complexitate redusa, sa reduca perioada prevazuta la alin.(1) cu 4 zile .
3. Operatorul SEAP are obligatia de a publica invitatia de participare si, daca este cazul, documentatia de atribuire, in cel mult o zi de la primire.
- Art.128: "fara a aduce atingere prevederilor art.71, in cazul prevazut la art.126 alin.(1) autoritatea contractanta are obligatia de a transmite invitatia de participare cu cel putin 12 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor".
- Art.129: "Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide ofertele la adresa, data si ora indicate in invitatia de participare, in masura in care nu a devenit necesara decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor de la art.72 sau ca urmare a depunerii unei contestatii".
Niciuna dintre aceste conditii/obligatii ale intimatei nu se regaseste in procedura "selectiei de oferte" impusa de intimata, respectiv invitatia de participare la procedura de atribuire nu a fost publicata in SEAP, iar termenul de 10 zile stabilit de lege intre data publicarii invitatiei si data limita de depunere a ofertelor (art.127) nu a fost acordat de intimata. Asa cum a aratat prin plangere, in situatia sa nu a fost respectat nici macar un termen rezonabil de 48 de ore pentru depunerea ofertei de participare.
In acest context face trimitere si la dispozitiile art.71 OUG nr.34/2006, care prevad: "fara a afecta aplicabilitatea prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la perioadele minime care trebuie asigurate intre, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a anunturilor de participare sau data transmiterii invitatiilor de participare si, pe de alta parte, data limita pentru depunerea ofertelor candidaturilor, autoritatea contractanta are obligatia de a stabili perioada respectiva in functie de complexitatea contractului si/sau de cerintele specifice, astfel incat operatorii economici interesati sa beneficieze de un interval de timp adecvat si suficient pentru elaborarea ofertelor si pentru pregatirea documentelor de calificare care sunt solicitate prin documentatia de atribuire".
Raportat la aceste aspecte, este in masura sa aprecieze ca intimata a incercat, pe toata perioada desfasurarii procedurii de atribuire contestata, sa eludeze dispozitiile legale pe care ea insasi le invoca drept temei legal, stabilind, de la sine putere, o procedura proprie si conditii de participare fara nicio legatura cu cadrul legal aplicabil atribuirii contractelor de achizitie publica, incercand insa sa dea o aparenta legala procedurii adoptate, intimata fundamenteaza pozitia sa de autoritate contractanta prin inserarea, in cuprinsul caietului de sarcini, a temeiului juridic reprezentat de OUG nr.34/2006 si a unor cerinte apropiate ca forma celor prevazute de textele legale.
Insa aceste masuri nu sunt de natura sa acopere nerespectarea unor conditii si termene legale si, mai ales, prejudicierea drepturilor participantilor la procedura de atribuire, ceea ce se constituie intr-un nou motiv de nulitate a actelor incheiate in procedura de achizitie publica pe care o criticam.
La data de 23.09.2010 a fost atasat referat privind emiterea ordinului de aprobare a normelor procedurale interne pentru organizarea si desfasurarea procedurilor de incheiere a acordurilor pentru consultanta juridica in legatura cu contractele/acordurile si protocoalele incheiate prin autoritatea contractanta.
La data de 23.9.2010 autoritatea contractanta a formulat RASPUNS LA PRECIZARI, invederand urmatoarele:
Cu titlu de observatie prealabila, subliniaza faptul ca sustinerile reclamantului din cuprinsul acestui document se intemeiaza pe o eroare flagranta cu privire la temeiul de drept in baza caruia MMP a organizat procedura avand ca obiect "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor - Lot 1, 2 si 3".
Astfel, dupa cum se poate observa, in cuprinsul Precizarilor formulate CIA "C. C." sustine in mod constant ca temeiul legal indicat de MMP pentru organizarea procedurii de atribuire mai sus amintite si mentionat ca atare in documentul intitulat "Caiet de sarcini" (denumit in continuare "Caietul de Sarcini") ar fi OUG nr. 34/2006 in integralitatea sa.
Or, aceasta afirmatie a reclamantului este contrazisa fara echivoc chiar de prevederile exprese cuprinse in Caietul de sarcini referitor la acest aspect, conform carora procedura de selectie de oferte organizata de MMP se intemeiaza exclusiv pe dispozitiile art.35-38 si art.56 din OUG nr.34/2006, avand in vedere natura serviciilor care urmau a fi achizitionate si care fac parte din categoria serviciilor incluse in Anexa 2B a acestui act normativ.
Dupa cum se va arata in cele ce urmeaza, acest aspect este esential in aprecierea alegatiilor reclamantului in prezenta cauza in contextul in care, fata de prevederile art.16 din OUG nr.34/2006, achizitionarea serviciilor juridice este fie exceptata de la aplicarea OUG nr.34/2006, fie supusa doar anumitor prevederi ale acestui act normativ.
1. Prin precizarile depuse la dosarul cauzei, reclamantul formuleaza in fapt noi motive de pretinsa nelegalitate privind procedura de selectie de oferte organizata de MMP, motive care nu au fost invocate nici prin contestatia depusa la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor ("CNSC") si nici prin plangerea formulata impotriva deciziei CNSC care face obiectul prezentei cauze ("plangerea"), astfel incat se impune a fi inlaturate ca inadmisibile intrucat nu pot fi invocate in mod direct in fata instantei investite cu solutionarea plangerii.
Astfel, conform art.281 alin.(1) din OUG nr.34/2006, deciziile pronuntate de CNSC pot fi atacate in fata curtii de apel competente, in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie. Conform alin.(2) al aceluiasi articol, plangerea va fi formulata in scris si va fi motivata, potrivit dispozitiilor art.270 alin.(1) din actul normativ mentionat.
Prin urmare, OUG nr.34/2006 impune ca plangerea sa contina motivarea in fapt si in drept a criticilor de netemeinicie si nelegalitate pentru care se cere desfiintarea deciziei CNSC atacate.
De asemenea, conform 283 alin.(3) din OUG nr.34/2006, plangerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor art.3041 din Codul de procedura civila privind calea de atac a recursului impotriva hotararilor judecatoresti care nu pot fi atacate cu apel.
Ca atare, avand in vedere dispozitiile legale mai sus mentionate, plangerea impotriva deciziilor CNSC de solutionare a contestatiilor apare drept o cale de atac cu caracter devolutiv care este supusa principiilor generale care guverneaza caile de atac de acest fel, inclusiv in ceea ce priveste limitele efectului devolutiv al unei astfel de plangeri.
Coroborand dispozitiile art.270 si 283 din OUG nr.34/2006 cu cele care guverneaza motivarea recursului in Codul de procedura civila, in special prevederile art.303 alin.(1) C.pr.civ., reclamantul are obligatia sa indice motivele de nelegalitate si netemeinicie pe care isi intemeiaza plangerea impotriva Deciziei CNSC prin care a fost respinsa contestatia si argumentarea acestora, fie chiar prin Plangerea formulata, fie printr-un memoriu separat, depus inauntrul termenului de formulare a plangerii (respectiv, 10 zile de la comunicarea Deciziei CNSC atacate).
Fata de imprejurarea ca dispozitiile legale aplicabile mai sus mentionate impun un termen limita pentru formularea si motivarea plangerii impotriva deciziei CNSC, este evident ca reclamantul nu are deschisa calea completarii sau modificarii motivelor de nelegalitate si netemeinicie invocate prin plangere dupa expirarea termenului prevazut de lege in acest sens.
In plus, caracterul devolutiv al Plangerii formulate de reclamant cunoaste limitele consacrate de principiul "tantum devolutum quantum judicatum" potrivit caruia controlul exercitat de instanta investita cu calea de atac se exercita doar asupra elementelor supuse judecatii "primei instante" (in cazul de fata CNSC), fara a putea modifica elementele deduse judecatii "primei instante" (CNSC) si fara a se putea adauga elemente noi spre a fi judecate de instanta de control investita cu solutionarea caii de atac.
In consecinta, fata de cele mai sus mentionate, instanta investita cu solutionarea plangerii formulate de CIA "C. C." urmeaza a efectua controlul de legalitate al Deciziei CNSC atacate raportandu-se exclusiv la motivele de nelegalitate invocate de reclamant in termenul conferit de lege in acest sens (respectiv, 10 zile de la data la care i-a fost comunicata Decizia CNSC prin care i-a fost respinsa contestatia), precum si la aspectele de nelegalitate infatisate de CIA "C. C." prin contestatia depusa la CNSC.
Or, Precizarile formulate de Reclamant contin motive de pretinsa nelegalitate cu totul noi care nu au fost invocate nici prin contestatia depusa de CIA "C. C." la CNSC si nici prin plangerea formulata de reclamant impotriva Deciziei CNSC atacate, imprejurare recunoscuta in mod expres chiar de reclamant in incheierea documentului mai sus mentionat unde se mentioneaza expres ca aspectele invederate in cuprinsul sau se constituie "intr-un nou motiv de nulitate a actelor incheiate in procedura de achizitie publica pe care o critica".
Prin urmare, avand in vedere dispozitiile legale si principiile de drept amintite mai sus, aceste noi motive de pretinsa nelegalitate invocate de reclamant direct in fata instantei investite cu solutionarea plangerii fara a fi anterior invederate si supuse deciziei CNSC prin contestatia formulata de CIA "C. C." si, mai mult, dupa expirarea termenului legal de motivare a plangerii, sunt intru totul inadmisibile si urmeaza a fi inlaturate ca atare de instanta tara a fi avute in vedere la solutionarea alangerii care face obiectul prezentei cauze .
2. In subsidiar, in masura in care motivele noi de pretinsa nelegalitate formulate de Reclamant prin documentul intitulat "Precizari" vor fi considerate admisibile, considera ca aceste motive au un caracter neintemeiat si se impune a fi respinse ca atare, prin prisma argumentelor detaliate in cele ce urmeaza.
Astfel, potrivit art.16 alin.(1) din OUG nr.34/2006, in cazul in care Autoritatea contractanta atribuie un contract care are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse in anexa nr.2B, atunci obligatia de a aplica OUG nr.34/2006 se impune numai pentru contracte a caror valoare este mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 125.000 de euro si se limiteaza la prevederile art. 35-38 si art. 56 din acest act normativ si la aplicarea principiilor achizitiilor publice.
Per a contrario, contractele de achizitie publica ce au ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse in Anexa nr.2B din OUG nr.34/2006 (dupa cum este cazul serviciilor juridice) al caror obiect are o valoare egala sau mai mica decat echivalentul in lei al sumei de 125.000 euro, nu cad sub incidenta legislatiei aplicabile achizitiilor publice.
Mai mult, pentru contractele de acest fel a caror valoare estimata este mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 125.000 euro, se vor aplica doar prevederile art.35-38 si art.56 din OUG nr.34/2006 si principiile achizitiilor publice.
Or, dupa cum a aratat si in intampinarea la plangerea formulata de CIA "C. C.", in speta, valoarea estimata a contractului de achizitie de servicii juridice este mai mica decat pragul dat de echivalentul in lei al sumei de 125.000 de euro, la care se adauga TVA, imprejurare care reiese cu evidenta din documentatia depusa la dosarul cauzei, in special din Nota justificativa nr. DGAPA nr.42511/12 aprilie 2010, astfel incat pentru atribuirea acestui contract MMP nu avea obligatia organizarii unei proceduri de achizitie conform OUG nr.34/2006.
Cu toate acestea, avand in vedere principiile utilizarii eficiente a fondurilor publice si transparentei, Autoritatea contractanta a organizat procedura de "selectie de oferte" privind atribuirea contractului de achizitie publica "Achizitionarea de servicii juridice de asistenta juridica si reprezentare in instanta a Ministerului Mediului si Padurilor-Lot 1,2 si 3".
Dupa cum se poate observa din cuprinsul Caietului de sarcini, Autoritatea contractanta a precizat ca organizeaza procedura de "selectie de oferte" in temeiul art.35-38 (intocmirea caietului de sarcini) si art. 56 (publicare anunt de atribuire) din OUG nr.34/2006.
Indicand in mod exclusiv si limitativ temeiurile de drept mai sus aratate MMP a organizat procedura de selectie de oferte cu respectarea stricta a acestora si a principiilor achizitiilor publice, fara a extinde guvernarea procedurii si la celelalte dispozitii speciale ale OUG nr.34/2006.
Ca atare, reclamantul sustine in mod cu totul eronat ca "baza legala invocata de catre intimata in procedura de atribuire a contractului de servicii este reprezentata de dispozitiile legale ale OUG nr.34/2006", fara a aduce vreun argument in sprijinul unor astfel sustineri, in conditiile in care, analizand prevederile Caietului de sarcini, este evident ca MMP a mentionat in mod exclusiv si limitativ ca temei al organizarii procedurii intitulate "selectie de oferte" prevederile art.35-38 si art.56 din OUG nr.34/2006 mai sus mentionate, iar nu intregul act normativ.
Or, avand in vedere cele de mai sus, procedura organizata de MMP este o procedura competitiva proprie, astfel incat dispozitiile OUG nr.34/2006 care reglementeaza procedura cererii de oferte (publicarea invitatiei de participare in SEAP, termenul minim de depunere a ofertelor s.a.) sau orice alta procedura publica reglementata acest act normativ, nu pot fi considerate in niciun caz drept aplicabile procedurii de "selectie de oferte" organizate de Autoritatea contractanta si nu guverneaza aceasta procedura, dupa cum incearca Reclamantul sa sugereze prin documentul intitulat "Precizari" depus la dosarul cauzei.
Intr-adevar, prin documentul intitulat "Precizari", CIA "C. C." pretinde ca Autoritatea contractanta avea obligatia de a aplica una dintre procedurile prevazute de art.18 alin.(1) din OUG nr.34/2006, fara a indica insa vreun argument care sa intemeieze in drept sustinerile sale in acest sens.
In fapt, imprejurarea ca procedura de "selectie de oferte" nu se regaseste printre procedurile prevazute de art.18 alin.(1) din OUG nr.34/2006 nu este o cauza de nelegalitate susceptibila sa atraga nulitatea acestei proceduri, dat fiind ca, in speta, Autoritatea contractanta nu era tinuta de obligatia de a aplica vreuna din procedurile enumerate de OUG nr.34/2006. astfel incat in mod pe deplin legal MMP a organizat o procedura competitiva proprie ("selectia de oferte") pentru achizitionarea serviciilor juridice de asistenta si reprezentare in litigii care ii erau necesare.
Ca atare, afirmatiile reclamantului din precizarile formulate conform carora MMP ar fi organizat o procedura de "cerere de oferte" guvernata de OUG nr.34/2006, precum si prezentarea cerintelor impuse de OUG nr. 4/2006 privind desfasurarea procedurii de "cerere de oferte" comparativ cu modul in care a avut loc "selectia de oferte" organizata de Autoritatea contractanta sunt in mod evident lipsite de orice fundament si relevanta in cauza.
In plus, dupa cum a precizat mai sus, avand in vedere natura serviciilor achizitionate de MMP prin procedura de "selectie de oferte" (servicii juridice), aplicarea OUG nr. 34/2006 este limitata la dispozitiile art. 5-38 si art. 6 din acest act normativ, fata de prevederile art. 6 din OUG nr. /2006 care instituie acest regim derogatoriu pentru achizitionarea serviciilor mentionate in Anexa nr. B a OUG nr. 4/2006 (dupa cum este cazul serviciilor juridice).
Ca atare, afirmatiile reclamantului din cuprinsul precizarilor depuse la dosarul cauzei privind pretinsele incalcari ale art.71, art.1251, art.1262 sau art.127 - 129 din OUG nr.34/2006 cate ar fi fost savarsite de MMP prin organizarea procedurii de "selectie de oferte" sunt intru totul neintemeiate si nu prezinta niciun fel de relevanta in cauza, urmand a fi inlaturate ca atare, intrucat aceste dispozitii ale OUG nr.34/2006 nu sunt aplicabile procedurii de "selectie de oferte" fata de natura serviciilor achizitionate de Autoritatea contractanta.
In concluzie, fata de argumentele detaliate mai sus, motivele noi de pretinsa nelegalitate invocate de reclamant prin precizarile depuse la dosarul cauzei se vadesc a fi pe deplin neintemeiate si se impune a fi respinse ca atare.
La data de 23.09.2010 ofertantul intimat SCA L. & A., a formulat intampinare solicitand respingerea ca neintemeiata plangerea formulata de catre Cabinet de avocat C. C. pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art.271 alin.l din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii "Sub sanctiunea respingerii contestatiei ca tardiva, aceasta se inainteaza atat Consiliului cat si autoritatii contractante, nu mai tarziu de expirarea termenelor prevazute la art.2562."
Dispozitiile art.2562 alin.l lit.b. din acelasi act normativ stabilesc urmatoarele: "Persoana vatamata poate sesiza Consiliul-National de Solutionare a Contestatiilor sau, dupa caz, instanta judecatoreasca competenta in vederea anularii actului si/sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de: (...) 5 zile incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, despre un act al autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea contractului care urmeaza sa fie atribuit, estimata conform prevederilor art.23 si ale cap. II sectiunea a 2-a, este egala sau mai mica decat pragurile valorice prevazute la art.55alin.(2)."
Cat priveste pragul stabilit de art.55 alin.2 din ordonanta ce trebuie avut in vedere in cauza, acesta este de 125.000 euro, dat fiind faptul ca Ministerul Mediului si Padurilor - autoritatea contractanta - este autoritate publica care actioneaza la nivel central, incadrandu-se astfel in sfera de reglementare a dispozitiilor art.8 lit.a din actul normativ enuntat anterior.
Elementele la care se poate raporta luarea la cunostinta de catre petenta despre imprejurarea ca, valoarea contractului ce urma a fi atribuit de catre autoritatea contractanta in cadrul procedurii organizata nu, depasea valoarea de 125.000 euro erau urmatoarele:
I) In cuprinsul invitatiei la procedura transmisa la data de 20.04.2010, Ministerul Mediului si Padurilor a mentionat faptul ca, procedura aplicata pentru atribuirea contractului este aceea de "selectie de oferte"
Potrivit dispozitiilor art.16 alin.l din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, "In cazul in care autoritatea contractanta atribuie un contract ce are obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse in anexa nr.2B, atunci obligatia de a aplica prezenta ordonanta de urgenta se impune numai pentru contracte a caror valoare este mai mare decat cea prevazuta la art.57 alin.(2) si se limiteaza la prevederile art.35-38 si art.56 si ia aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevazute la art.2 alin. (2)."
Dispozitiile art.57 alin.2 din ordonanta instituie acelasi prag valoric de 125.000 euro pentru ipoteza in care autoritatea contractanta este autoritate publica care actioneaza la nivel central, asa cum este cazul Ministerului Mediului si Padurilor, situatie in care nu este obligatorie publicarea anuntului de atribuire in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cat priveste categoria de servicii ofertata aceasta se incadra in sfera reglementata de anexa nr.2B la ordonanta, serviciile juridice fiind prevazute la punctul 21 din anexa.
Asadar, autoritatea contractanta avea dreptul ca, in raport de aceste dispozitii legale si fata de imprejurarea ca, urma a se atribui un contract de achizitie publica a carui valoare estimata fara TVA era inferioara echivalentului in lei al sumei de 125.000 euro, sa organizeze o procedura guvernata de reguli proprii, singurele dispozitii legale de a caror respectare era tinuta fiind cele art.35-38, art.56 si art.2 alin.2 din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii .
Urmeaza a fi inlaturate in aceste conditii apararile petentei in sensul ca, procedura organizata de catre Ministerul Mediului si Padurilor in forma selectiei de oferte nu s-ar regasi printre procedurile reglementate de actul normativ sus-amintit ca si pe cele referitoare la faptul ca, modul in care a fost organizata aceasta procedura ar incalca in vreun mod dispozitiile OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, altele decat cele ale art.35-38, art.56 si art.2 alin.2 din acest act normativ.
Cabinetul de avocat C. C. a primit invitatia de participare la procedura si a depus oferta, nereclamand nici un moment faptul ca, procedura ce trebuia aplicata nu ar fi fost selectia de oferte ci o alta procedura, care ar fi putut fi incidenta in situatia in care pragul valoric amintit ar fi fost depasit de valoarea estimata a contractului de achizitie publica.
Primind invitatia de participare si depunand oferta in cadrul procedurii organizata de catre Ministerul Mediului si Padurilor in forma selectiei de oferte, petenta din prezenta cauza a luat cunostinta de la bun inceput de faptul ca, valoarea estimata fara TVA a contractului era inferioara echivalentului in lei al sumei de 125.000 euro.
In cuprinsul caietului de sarcini al procedurii organizata de catre Ministerul Mediului si Padurilor se mentioneaza faptul ca, procedura aplicata este cea a selectiei de oferte si se identifica legislatia aplicabila, respective "art.35-38 din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari pri




Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.2211/28.10.2010


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Licitatii publice    Achizitii publice    OUG 34/2006    Concesiune    Contract de concesiune    Lucrari publice    Ministerul Mediului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Comunicarea publica a fonogramelor. Obligatia utilizatorului de a achita organismelor de gestiune colectiva remuneratiile cuvenite atat artistilor interpreti sau executanti cat si producatorilor de fonograme
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 2516 din 24 noiembrie 2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

CEDO: Panioglu impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Competenta teritoriala. Locul savarsirii infractiunii. Marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 93 din 20 februarie 2020

Legitima aparare. Exces neimputabil
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 99/A din 8 aprilie 2020

Incheiere de respingere a ordonantei de plata. Autoritate de lucru judecat. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 929 din 3 iunie 2020

Limitele efectului devolutiv al apelului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 334 din 11 februarie 2020

Cereri de chemare in judecata avand aceeasi cauza, acelasi obiect si aceleasi parti. Respingerea primei actiuni ca inadmisibila. Analizarea exceptiei autoritatii de lucru judecat
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 1693 din 17 septembrie 2020



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Forma si continutul contractului de munca la domiciliu, in cazul activitatii de telemunca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu