Admisibilitatea cererii de declansare a procedurii de somatie de plata

Pentru a se dispune astfel, s-au retinut urmatoarele:
Prin cerere inregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.07.2010 sub nr. 2973/866/2010, creditoarea SC M T SRL a solicitat emiterea unei ordonante care sa contina somarea debitoarei SC E S C SRL la plata sumei de 726,33 lei, reprezentand contravaloare factura neachitata si la plata dobanzii legale pana la achitarea efectiva a debitului. Creditoarea a solicitat si cheltuieli de judecata .
In fapt, creditoarea arata ca, la data de 30.09.2008, in calitate de vanzatoare, a emis debitoarei, in calitate de cumparatoare, factura fiscala nr. 00481/30.09.2008. Desi debitoarea a fost somata la executarea obligatiilor sale, pana in prezent aceasta nu si le-a indeplinit. Creditoarea apreciaza ca sumele pe care le pretinde reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila.
In drept, creditoarea a invocat prevederile OG nr. 5/2001.
In dovedirea pretentiilor sale, creditoarea a depus, in copie, urmatoarele acte: factura fiscala nr. 00481/30.09.2008, somatia de plata trimisa debitoarei, informatii de la Oficiul National al Registrului Comertului privind la sediul debitoarei.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 39 lei si timbru judiciar de 0,30 lei.
Debitoarea, legal citata, nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in fata instantei de judecata pentru a-si preciza pozitia procesuala.
Analizand actele si lucrarile cauzei, prin prisma materialului probatoriu administrat in cauza instanta constata urmatoarele:
La data de 30.09.2008, creditoarea a vandut debitoarei diferite produse si a emis factura nr. 00481, in cuantum de 726,33 lei. Factura fiscala au fost semnate de primire de catre debitoare si au fost depuse la dosarul cauzei, nefiind contestate de catre debitoare.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din OG 5/2001 , procedura somatiei de plata se desfasoara la cererea creditorului in vederea realizarii de buna voie sau prin executare silita a unor creante certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani asumate prin contract constatat printr-un inscris insusit de parti prin semnare sau orice alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii .
Din continutul acestei reglementari rezulta ca prima conditie priveste creanta creditorului a carei obligatie corelativa trebuie sa constea in indatorirea debitorului de a plati o suma de bani .
A doua conditie speciala de admisibilitate a cererii de declansare a procedurii somatiei de plata vizeaza caracterul lichid si exigibil al creantei.
Art. 379 alin. (3) C. proc. civ., defineste creanta certa, ca fiind ``aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul``.
Potrivit art. 379 alin. (4) C. proc. civ., creanta este lichida atunci cand ``catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unor dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala``.
Potrivit art. 1169 C.civ., creditorul este cel care, prin probele pe care le administreaza, trebuie sa dovedeasca caracterul cert si lichid al creantei. In speta, creditoarea a reusit sa faca aceasta dovada prin prezentarea facturii semnate de catre debitoare, factura ce cuprinde o creanta certa, lichida si exigibila.
A treia conditie de admisibilitate a cererii de declansare a procedurii somatiei de plata consta in existenta unui inscris prin care se poate face dovada creantei pretinse de catre creditor . Aceasta conditie rezulta din prevederile art. 1 alin. (1) al ordonantei, textul mentionat nefacand deosebire intre diversele tipuri de inscrisuri, iar in materie comerciala trebuie sa se tina seama de particularitatile probei cu inscrisuri si de faptul ca, potrivit art. 46 C. com., obligatiile se probeaza cu acte autentice, cu acte sub semnatura privata, cu facturi acceptate, prin corespondenta, prin telegrama si cu registrele partilor, toate acestea avand valoare de inscris in sensul art. 1 din O.G. nr. 5/2001.
Fata de cele aratate, examinand inscrisurile depuse de creditoare in dovedirea pretentiilor deduse judecatii, rezulta ca acesta se incadreaza in conditiile prevazute de procedura somatiei de plata, rezultand existenta unei creante certe, lichide si exigibile, cu privire la suma de 726,33lei. Factura fiscala seria a�� nr. a�� (fila 7 dosar) este acceptata de catre debitoare prin semnatura . Cu toate ca de pe factura in discutie lipseste stampila societatii, instanta considera ca pentru angajarea raspunderii debitoarei elementul esential este semnatura reprezentantului sau a unui delegat al societatii comerciale, iar nu aplicarea stampilei care nu ofera suficiente garantii in sensul ca provine de la o persoana care poate angaja societatea, fiind un element care nu numai ca poate fi foarte usor contrafacut, dar poate fi la fel de facil procurat. In plus, in conditiile in care legea nu defineste in ce consta acceptarea facturii, instanta apreciaza ca impunerea conditiei ca factura, un inscris foarte frecvent utilizat de comercianti, sa poarte si stampila societatii comerciale, nu numai semnatura reprezentantului acesteia, este o conditie incompatibila cu celeritatea ce caracterizeaza desfasurarea raporturilor comerciale.
In plus, instanta considera ca facturile reprezinta inscrisuri sub semnatura privata in acceptiunea art. 1176 si urm. C.civ. cu precizarea ca, in materie comerciala, potrivit doctrinei si practicii judiciare, nu mai este necesara respectarea formalitatii multiplului exemplar sau a mentiunii ``bun si aprobat``, avand in vedere experienta profesionala a comerciantilor. Regimul juridic al facturii ramane insa cel al unui inscris sub semnatura privata, motiv pentru care instanta apreciaza ca sunt incidente prevederile art. 1177 alin. 1 C.civ. potrivit carora ``acela caruia se opune un act sub semnatura privata este dator a-l recunoaste sau a tagadui curat scriptura sau semnatura sa.`` Asadar, partea care doreste sa nu recunoasca un inscris sub semnatura privata ce i se opune este obligata sa tagaduiasca formal semnatura sa, deoarece, daca nu se opune folosirii inscrisului respectiv sau nu se pronunta nici intr-un sens nici in celalalt, o astfel de atitudine se prezuma a fi o recunoastere tacita . In speta, debitoarea nu a depus intampinare si nici nu s-a prezentat pentru a formula aparari, nu a facut dovada executarii acestor obligatii sau a unor cauze straine exoneratoare de raspundere; in consecinta, factura semnata, prezentata de creditoare, face dovada impotriva debitoarei in privinta debitului pretins.
Avand in vedere cele anterior expuse, instanta urmeaza a admite, in temeiul art. 6 alin. 2 si 3 din O.G. nr. 5/2001, cererea creditoarei, somand debitoarea la plata catre creditoare a sumei de 726, 33 lei, reprezentand contravaloare factura fiscala, la care se adauga dobanda legala calculata la debitului principal, de la data introducerii cererii, 12.07.2010, pana la momentul platii efective, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
In scopul executarii obligatiei, instanta va fixa un termen de plata de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonante cuprinzand somatia de plata .
Fiind in culpa procesuala, in temeiul dispozitiilor art. 274 C.proc.civ., instanta va dispune obligarea debitoarei la plata catre creditoare a sumei de 39,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, conform chitantei si timbrelor aflate la dosar.