Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recidiva postcondamnatorie. Neacordare cirsumstante atenuante judiciare

Recidiva postcondamnatorie. Neacordare cirsumstante atenuante judiciare

  Publicat: 22 Nov 2012       2759 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta penala nr.131/F din data de 15 februarie 2011, pronuntata in Dosarul nr. 26734/303/2010, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a hotarat astfel:

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,


In temeiul art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i cu aplic. art.37 alin.1 lit. a din Codul penal in ref. la art.3201 din Codul de procedura penala, a condamnat pe inculpatul L. S. (fiul lui P. si M.) la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.


In temeiul art.864 rap. la art.83 din Codul penal, a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr.715/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (ramasa definitiva la data de 10 iulie 2009) si a cumulat aceasta pedeapsa cu pedeapsa anterior mentionata, dispunand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare.


In temeiul art.208 alin.1 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal in ref. la art.3201 din Codul de procedura penala, a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.


In temeiul art.864 rap. la art. 83 din Codul penal, a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr. 715/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (ramasa definitiva la data de 10 iulie 2009) si a cumulat aceasta pedeapsa cu pedeapsa anterior mentionata, dispunand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare.


In temeiul art. 33 lit. a si art.34 lit. b din Codul penal, a contopit cele doua pedepse rezultante, de 6 ani si 6 luni inchisoare si respectiv de 4 ani si 6 luni inchisoare, dispunand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani si 6 luni inchisoare.


A facut aplicarea art. 71 - 64 lit. a teza a II-a si lit. b din Codul penal.


In temeiul art.88 din Codul penal, a dedus perioada executata, incepand cu data de 14 februarie 2009 si pana la data de 10 aprilie 2009.


A constatat ca inculpatul este arestat in alta cauza.


A obligat pe inculpat la plata de despagubiri civile, reprezentand daune materiale, in suma de 100 lei, catre partea civila M. M. I. si respectiv in suma de 700 lei, catre partea civila P. C. M.


A obligat pe inculpat la plata sumei de 400 lei, reprezentand cheltuieli judiciare catre stat .


Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a constatat ca, prin Rechizitoriul nr. 4520/P/2010 din data de 30 noiembrie 2010 al Parchetului de pe langa instanta respectiva, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 208 alin.1 - art.209 alin. 1 lit. i din Codul penal si de art. 208 alin. 1 din Codul penal, ambele cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal, retinandu-se urmatoarea situatie de fapt:


In vara anului 2009, inculpatul a locuit pe Strada L. nr.10 din sectorul , ocazie cu care a aflat ca, pe strada invecinata, respectiv Strada P. nr.5, exista o casa nelocuita, deoarece proprietarul a decedat. Din cauza unor dispute de ordin familial, inculpatul a decis sa se deplaseze la acea casa, a escaladat gardul din lemn si a patruns inauntru, pe fereastra primului corp al cladirii, unde a ramas peste noapte. In acest mod a procedat mai multe nopti, iar, la inceputul lunii martie 2010, a luat din respectiva casa un aragaz tip plita cu trei ochiuri, pe care l-a vandut unor necunoscuti, cu banii astfel obtinuti procurandu-si droguri pentru consum.


De asemenea, la data de 08 mai 2010, in jurul orei 1315, inculpatul a mers in vizita la locuinta familiei P., situata in Strada L. nr.10 din sectorul , pe care o cunostea ca urmare a relatiei fratelui sau, L. I., cu o persoana numita A., ruda a partii vatamate P. C. M. Scopul vizitei sale consta in a verifica starea de functionare a unei imprimante marca HP, pe care inculpatul o lasase anterior la locuinta acelei familii. Dupa ce a intrat in curtea imobilului, inculpatul a discutat circa 15 minute cu partea vatamata si cu martora D. E., concubina acesteia si, intr-un moment in care a ramas singur, a sustras doua telefoane mobile, dupa care a plecat de la fata locului. Ulterior, inculpatul a vandut cele doua telefoane mobile, cu sumele de 120 lei si respectiv 200 lei, pe care le-a folosit pentru a-si cumpara droguri.


Inculpatul a solicitat ca judecata sa se desfasoare conform procedurii de recunoastere a vinovatiei, prevazuta de art.3201 din Codul de procedura penala, declarand ca recunoaste in totalitate faptele mentionate in rechizitoriu si ca nu are alte probe in afara celor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si nu le contesta.


Analizand acest probatoriu (anterior mentionat), Judecatoria a constatat ca vinovatia inculpatului este pe deplin dovedita.


In raport cu datele celor doua fapte, Judecatoria a constatat ca fiecare dintre ele a fost savarsita inauntrul termenului de incercare stabilit prin Sentinta penala nr.715/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (ramasa definitiva la data de 10 iulie 2009), astfel incat, pe de o parte, a retinut, cu privire la ambele infractiuni, incidenta starii de recidiva postcondamnatorie, prevazuta de art. 37 alin.1 lit. a din Codul penal, iar, pe de alta parte, facand aplicarea dispozitiilor art. 864 rap. la art. 83 din Codul penal, a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, aplicata prin sentinta respectiva si a cumulat acea pedeapsa cu fiecare dintre pedepsele aplicate in prezenta cauza.


La individualizarea acestor ultime pedepse, Judecatoria a avut in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 din Codul penal, respectiv gravitatea faptelor comise, pericolul social al acestora, perseverenta infractionala a inculpatului, care este recidivist, precum si atitudinea sa procesuala sincera.


Totodata, Judecatoria a dispus, conform art.33 lit.a si art.34 lit.b din Codul penal, contopirea pedepselor astfel rezultate si executarea de catre inculpat, in regim de detentie, a pedepsei celei mai grele.


Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs in termenul legal (la data de 28 februarie 2011) inculpatul L. S.


Recurentul inculpat, care a beneficiat de asistenta juridica a unui avocat desemnat din oficiu, a solicitat reducerea pedepselor la care a fost condamnat in prima instanta, printr-un efect sporit acordat dispozitiilor art.3201 din Codul de procedura penala, dar si prin aplicarea, in favoarea sa, de circumstante atenuante judiciare.


Analizand sentinta atacata, in raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivul astfel invocat, precum si din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, Curtea constata ca recursul cu care a fost sesizata este fondat,


Curtea constata in prealabil ca, in urma reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute in normele de incriminare, ca urmare a aplicarii corecte in speta a dispozitiilor art. 3201 din Codul de procedura penala, infractiunile retinute in sarcina inculpatului sunt pedepsibile cu inchisoare de la 2 ani la 10 ani (in cazul celei dintai) si respectiv cu inchisoare de la 8 luni la 8 ani (in cazul celei de-a doua).


Raportat la aceste limite, dar si la imprejurarile concrete de savarsire a faptelor ce fac obiectul judecatii, Curtea constata ca pedepsele stabilite prin sentinta penala recurata sunt excesive, in conditiile in care faptele respective prezinta un grad minim de pericol social.


Astfel, prima fapta de furt a fost savarsita intr-o casa nelocuita si a avut ca obiect material un bun uzat, cu o valoare modica (o plita tip aragaz cu trei ochiuri).


De asemenea, cea de-a doua fapta de furt a fost savarsita in locuinta unor cunoscuti ai inculpatului (care i-au permis accesul) si a constat in sustragerea unor bunuri putin valoroase (doua telefoane mobile).


In consecinta, Curtea, avand in vedere aspectele anterior mentionate, dar si imprejurarea ca inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior pentru trei infractiuni de talharie si savarsind noile infractiuni inauntrul termenului de incercare al suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante aplicate pentru acele infractiuni, apreciaza ca stabilirea in cauza a unor pedepse situate usor peste limitele minime anterior mentionate (2 ani si 6 luni inchisoare, pentru prima infractiune si respectiv 1 an inchisoare, pentru cea de-a doua infractiune) este suficienta pentru a asigura realizarea scopului punitiv, dar si educativ-preventiv, la care face referire art.52 din Codul penal, cu atat mai mult cu cat, prin revocarea beneficiului suspendarii sub supraveghere, potrivit art.864 rap. la art.83 din Codul penal, inculpatul urmeaza sa execute, prin cumul cu fiecare dintre pedepsele respective, si pedeapsa precedenta de 3 ani inchisoare.


In schimb, Curtea constata ca inculpatului nu ii pot fi acordate circumstante atenuante judiciare, in conditiile art.74 alin.1 lit. a-c din Codul penal (conform solicitarii sale din recurs), cu consecinta coborarii pedepselor sub limitele minime deja evidentiate (care nici nu ar fi obligatorie, potrivit art. 80 alin. 2 din Codul penal, avand in vedere existenta a doua cauze legale de agravare a raspunderii penale, respectiv starea de recidiva si concursul de infractiuni), intrucat acesta nu a avut anterior o conduita buna, ci, dimpotriva, a savarsit infractiuni chiar mai grave decat cele deduse judecatii, recidivand la scurt timp de la ramanerea definitiva a hotararii precedente de condamnare, pe fondul consumului declarat de droguri si in pofida beneficiului care i-a fost acordat prin acea hotarare (suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei), nu a acoperit nici pana in prezent prejudiciul cauzat prin faptele sale, iar conduita procesuala (intr-adevar sincera si cooperanta) a fost determinata, in mare parte, fie de depistarea urmelor lui papilare la locul savarsirii primei infractiuni, fie de identificarea sa indubitabila, ca autor al celei de-a doua infractiuni, de catre partea vatamata si un martor .


Fata de toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art.38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul L. S., va casa, doar in parte, sentinta penala atacata si, rejudecand cauza in fond, va hotari in sensul celor anterior mentionate, urmand ca, in final, prin aplicarea dispozitiilor art. 33 lit.a rap. la art. 34 alin.1 lit. b din Codul penal, inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 5 ani si 6 luni inchisoare.


In temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal, va deduce din aceasta pedeapsa perioada deja executata de inculpat, conform Sentintei penale nr. 715/2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, incepand cu data de 14 februarie 2009 si pana la data de 10 aprilie 2009.


Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate, in privinta carora nu se constata, nici din oficiu, motive de casare.


In temeiul art. 192 alin. 3 rap. la art. 189 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistenta juridica obligatorie a recurentului inculpat, fiind suportat din fondul Ministerului Justitiei.






Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.736 din data 04.04.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti    Despagubiri civile    Circumstante atenuante    Daune materiale    RecidivistDetentie    Furt    Recidiva postcondamnatorie    Talharie    Termen de incercare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Comunicarea publica a fonogramelor. Obligatia utilizatorului de a achita organismelor de gestiune colectiva remuneratiile cuvenite atat artistilor interpreti sau executanti cat si producatorilor de fonograme
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 2516 din 24 noiembrie 2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

CEDO: Panioglu impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Competenta teritoriala. Locul savarsirii infractiunii. Marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 93 din 20 februarie 2020

Legitima aparare. Exces neimputabil
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 99/A din 8 aprilie 2020

Incheiere de respingere a ordonantei de plata. Autoritate de lucru judecat. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 929 din 3 iunie 2020

Limitele efectului devolutiv al apelului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 334 din 11 februarie 2020

Cereri de chemare in judecata avand aceeasi cauza, acelasi obiect si aceleasi parti. Respingerea primei actiuni ca inadmisibila. Analizarea exceptiei autoritatii de lucru judecat
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 1693 din 17 septembrie 2020

Respingerea ca tardiva a cererii de incuviintare a probelor formulata in fata instantei de judecata
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 537 din 25 februarie 2020



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Forma si continutul contractului de munca la domiciliu, in cazul activitatii de telemunca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu