Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Anulare certificat de mostenitor. Vocatia succesorala concreta a statului

Anulare certificat de mostenitor. Vocatia succesorala concreta a statului

  Publicat: 15 Apr 2013       4375 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la data de ....... sub nr. ......., reclamantele ....... au chemat in judecata pe paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea certificatului de mostenitor nr. ....... eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti, cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant scris al cumparatorului adresat adresat bancii sale prin care o autorizeaza sa plateasca din contul sau suma de bani cuvenita furnizorului si inscrisa pe documentul de plata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cadrul institutional unic concretizeaza principiul unicitatii institutionale. Acesta implica acordul statelor membre de a actiona prin intermediul unor institutii comune pentru intensificarea integrarii si cooperarii intre ele.
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
A fost promulgat la 11.09.1865
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In motivarea cererii au aratat ca sunt mostenitoarele defunctilor ......., care au mostenit, in baza testamentului autentificat cu nr. ......., cota - parte indiviza de 1/3 din imobilul proprietatea testatoarei ....... situat in str. ........ Au precizat reclamantele ca au luat cunostinta de existenta certificatului de mostenitor nr. ......., prin care singurul mostenitor al testatoarei ....... este paratul, in sedinta din data de ....... in cadrul dosarului nr. ....... aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti.
In drept, au fost invocate prevederile art. 112 Cod procedura civila, art. 802 si art. 887 Cod civil.
Prin sentinta civila nr. 3410/15.04.2009 Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
La data de 30.06.2009, paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice a formulat intampinare invocand pe aceasta cale exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fata de prevederile art. 5 alin. 8 din HG nr. 731/04.07.2007, art. 3 alin. 2, art. 4, art. 5 alin. 1 si 2, art. 6 din Legea nr. 213/1998 precum si prescriptia dreptului de optiune succesorala fata de dispozitiile art. 700 Cod civil.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 680 Cod civil, HG nr. 731/2007, Decretul nr. 31/1954, art. 700 si 701 Cod civil, Legea nr. 57/1968, Legea nr. 213/1998, Legea nr. 215/2001.
Prin sentinta civila nr. 8036 din 08.06.2010, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca neintemeiata, a admis cererea formulata de reclamantii ....... si a anulat certificatul de mostenitor nr. ....... eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, la data de ....... a decedat numita ......., succesiunea de pe urma acesteia fiind dezbatuta la data de ....... cand a fost eliberat de catre Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti certificatul de mostenitor nr. ....... Potrivit acestui certificat, succesiunea a fost declarata vacanta, Statul Roman culegand intreaga masa succesorala, din care facea parte si imobilul situat in Bucuresti, str. ....... .
Anterior decesului, ....... a testat in favoarea sotilor ....... cota-parte indiviza de 1/3 din imobilul proprietatea sa situat in Bucuresti, str. ......., astfel cum rezulta din testamentul autentificat sub nr. ....... Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti.
Potrivit certificatelor de calitate de mostenitor nr. ....... eliberat de BNPA Valerica Ionela si Datu Elena Simona, respectiv nr....... eliberat de BNP Daniela Camilia Pop, reclamantele ....... ....... sunt mostenitoarele lui .......
Potrivit art. 700 alin. 1 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
Pe cale de consecinta, conform dreptului comun, pentru a putea formula actiune in anularea certificatului de mostenitor ar fi trebuit ca autorii reclamantelor sa fi acceptat succesiunea ramasa de pe urma defunctei ....... in termen de 6 luni de la data decesului acesteia - 12.11.1973.
Asa cum rezulta din probele administrate in cauza, ....... nu au facut acte de acceptare expresa sau tacita a mostenirii, conform art. 689 Cod civil. Efectuarea reparatiilor de mica insemnatate la imobilul ce a fost proprietatea defunctei, respectiv organizarea serviciilor religioase de pomenire in considerarea memoriei acesteia, nu reprezinta acte prin care si-au insusit calitatea de mostenitori.
Cu toate acestea, la solutionarea exceptiei, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001: "Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi."
Asadar, legiuitorul a instituit un caz special de repunere in termenul de acceptare a mostenirii in cazul bunurilor care fac obiectul legii speciale.
Or, reclamantele ....... au formulat notificare in temeiul Legii nr. 10/2001, la data de 24 iulie 2001, prin intermediul executorului judecatoresc, solicitand restituirea cotei indivize de 1/3 din imobil (imobil care a fost preluat de stat prin Dispozitia nr. 7453/12.08.1974) astfel cum reiese din inscrisurile depuse la dosar.
Prin depunerea cererii de restituire, reclamantele au fost repuse de drept in termenul de acceptare a mostenirii ramase de pe urma defunctei ......., motiv pentru care s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca neintemeiata.
Certificatul de mostenitor se elibereaza de catre notarul public in cadrul procedurii succesoarele notariale necontencioase si cuprinde constatarile referitoare la masa succesorala, calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului, respectiv bunurile atribuite daca mostenitorii si-au impartit bunurile prin buna-invoiala in acest cadru .
Potrivit art. 680 Cod civil: "in lipsa de mostenitori legali sau testamentari bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului".
Certificatul de mostenitor nr. ....... a fost eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti, fara a fi citati in procedura succesorala notariala legatarii cu titlu particular, ....... si fara a se face mentiune despre testamentul autentificat sub nr. ........
Pe cale de consecinta, succesorii acestora, reclamantele ......., fiind repuse de drept in termenul de acceptare a succesiunii, sunt indreptatite sa solicite anularea certificatului de mostenitor eliberat fara respectarea prevederilor legale, cu citarea tuturor persoanelor care pot pretinde drepturi asupra mostenirii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor, criticand solutia instantei de fond, pentru nelegalitate si netemeinicie, cauza fiind inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila, sub nr. ....... .
Prin decizia civila nr. 611A din 24.06.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-parat Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice impotriva sentintei civile nr. 8036/08.06.2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr. 8679/301/2009, in contradictoriu cu intimatele-reclamante ....... si s-a luat act Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata .
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
Sustinerile apelantului in sensul ca acesta nu are calitate procesuala pasiva, sunt nefondate.
Astfel, OG nr. 14/2007 reglementeaza modul si conditiile de valorificare a bunurilor intrate in proprietatea privata a statului.
Obiectul prezentei cauze il constituie anularea certificatului de mostenitor nr. 16/1974 emis de Notariatul de Stat Local al Sectorului 3 Bucuresti, prin care s-a dezbatut succesiunea de pe urma defunctei ....... si prin care s-a stabilit ca Statului Roman prin Circumscriptia Financiara a Sectorului 3 Bucuresti in calitate de mostenitor legal, ii revine intreaga masa succesorala, conform art. 680 Cod civil si art. 26 din Decretul nr. 40/1953.
Potrivit dispozitiilor art. 680 Cod Civil, "in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, bunurilor lasate de defunct trec in proprietatea statului."
Potrivit dispozitiilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954, statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii . El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in care legea stabileste anume alte organe in acest scop.
Avand in vedere ca statul a cules mostenirea, ce face obiectul certificatului de mostenitor a carui anulare se solicita, se justifica chemarea acestuia in judecata, in calitate de parat prin Ministerul Finantelor Publice.
Celelalte temeiuri de drept invocate de apelant, respectiv Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, art. 475, 477 si 646 Cod civil sunt lipsite de relevanta, din continutul acestor texte de lege nu se desprinde concluzia ca statul nu ar avea calitate procesuala pasiva in asemenea litigii.
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de catre recurent si acest motiv de apel a fost gasit nefondat.
Asa cum a retinut si instanta de fond, intimatii-reclamanti au fost repusi de drept in termenul de acceptare a mostenirii ramasa de pe urma defunctei , ca urmare a notificarii formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 la data de 24.06.2001, conform dispozitiilor art. 4 alin. 3 din acelasi act normativ.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 296 Cod procedura civila apelul a fost respins ca nefondat, iar in temeiul art. 274 din acelasi cod, tribunalul a luat act ca intimatii nu au solicitat cheltuieli de judecata .
Impotriva deciziei tribunalului a declarat recurs paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, invocand, in drept, dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, art. 1344 Cod civil, Legea nr.10/2001 si Legea nr. 112/1995.
In motivarea recursului declarat, recurentul-parat a aratat urmatoarele:
Hotararea pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, motiv prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Criticabila este hotararea instantei in ceea ce priveste respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice ceea ce priveste anularea certificatului de mostenitor nr. 16/1974 eliberat de Notariatul de Stat al Sectorului 3 Bucuresti.
Astfel, recurentul-parat reitereaza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Roman prin Ministerul Finantelor Publice in ceea ce priveste acordarea de despagubiri, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin cererea de chemare in judecata reclamantele solicita constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. 16/1974, certificat prin care s-a stabilit calitatea de mostenitor a Statului Roman prin Circumscriptia Financiara a Sectorului 3 si nu a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
In acest sens, recurentul-parat invedereaza dispozitiile art. 5 alin. (1) si (2) si art. 3 din Legea nr. 213/1998, aratand ca imobilul care face obiectul prezentei cauze nu face parte din domeniul public al statului, nefiind un bun de uz sau de interes public national, declarat ca atare prin lege.
In sensul celor sustinute mai sus, invedereaza si faptul ca statul fiind cel care culege bunurile fara stapan si tot el fiind considerat proprietarul bunurilor abandonate, pe plan local este reprezentat de Municipiul Bucuresti asa cum rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 475, art. 477 si art. 646 Cod civil, art. 123 alin.1 si 2 din Legea nr. 215/2001 si ale art. 4 si 6 din Legea nr. 213/1998.
Mai mult decat atat, conform prevederilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, invocate si de instanta de apel, statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii . EI participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor Publice, afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop.
Or, in anul 1974, reprezentantul Statului Roman, in ceea ce priveste administrarea bunurilor ce intrau in proprietatea statului, o modalitate de intrare a bunurilor in proprietatea statului fiind si aceea a succesiunii vacante, era Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti, conform art. 87 si urmatoarele din Legea nr. 57/1968 privind organizarea si functionarea Consiliilor Populare.
Din economia actului normativ anterior enuntat rezulta ca imobilele ce formau obiectul dreptului de proprietate a statului erau in directa administrare a consiliilor populare.
Coroborand aceste texte de lege, apreciaza recurentul-parat, ca in speta dedusa judecatii, ne aflam intr-o situatie de exceptie, in care interesele Statului Roman nu sunt reprezentate in instanta de Ministerul Finantelor Publice, ci, de catre unitatea administrativ-teritoriala in patrimoniul careia a intrat imobilul in cauza.
In considerarea celor de mai sus, recurentul-parat invedereaza faptul ca, in speta, nu exista identitate intre paratul Ministerul Finantelor Publice si cel care poate fi obligat in raportul juridic dedus judecatii, in sensul ca nu se probeaza calitatea acestuia de reprezentant al Statului Roman.
Pe fond, reitereaza exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala si considera ca, in mod gresit, instanta a retinut urmatoarele: "intimatii-reclamanti au fost repusi de drept in termenul de acceptare a mostenirii ramasa de pe urma defunctei Stanescu Vasilica, ca urmare a notificarii formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 la data de 24.06.2001, conform dispozitiilor art. 4, alin. 3 din acelasi act normativ."
Astfel, arata ca, potrivit dispozitiilor art. 700 din Codul civil: "Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea ."

Ca urmare, dreptul de a accepta succesiunea defunctei s-a prescris in termen de 6 luni de la "deschiderea succesiuni`: respectiv de la data mortii celui care lasa mostenirea .
In speta, ....... decedat in anul 1973; or, fata de acest moment, reclamantele pretind drepturi succesorale ce s-au prescris cu multi ani in urma. Mostenirea de pe urma defunctei Stanescu Vasilica s-a declarat vacanta abia in anul 1974, deci Statul Roman a respectat termenul de 6 luni prevazut de Codul civil.
De asemenea, recurentul-parat solicita sa se tina cont de faptul ca directa mostenitoare conform testamentului - ....... - nu a intreprins in timpul vietii nici un demers cu privire la acesta succesiune.
Potrivit dispozitiilor art. 701 din Codul civil: "in tot timpul in care prescriptia dreptului de a accepta nu este dobandita in contra erezilor ce au renuntat, ei au inca facultatea de a accepta succesiunea, daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile care ar fi dobandite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescriptie, sau prin acte valabile, facute de curatoarele succesiunii vacante."
In sprijinul exceptiei invocate, precizeaza, de asemenea, ca daca succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune in termenul prevazut de art. 700 Cod civil, potrivit regulilor aplicabile prescriptiei extinctive, se stinge dreptul acestuia de a accepta mostenirea si, odata cu acest drept se stinge - cu efect retroactiv - si titlul sau de mostenitor, el devenind strain de mostenire. Prin urmare, stingerea prin prescriptie a dreptului de optiune atrage stingerea chiar a vocatiei succesorale.
Fata de prevederile exprese invocate, solicita admiterea exceptiei prescriptiei dreptului de optiune succesorala a autoarei reclamantelor, ........
Avand in vedere cele mentionate, precum si dispozitiile normative aplicabile in cauza, recurentul-parat solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea deciziei atacate in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice si, in consecinta, respingerii cererii reclamantelor, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.304 pct.9 din Codul de Procedura Civila, art.1344 Cod Civil, Legea nr.10/2001 si Legea nr.112/1995.
In dovedirea sustinerilor, nu a solicitat incuviintarea nici unui mijloc de proba .
Analizand recursul declarat din prisma criticilor formulate, care se subsumeaza motivului de recurs prevazut de dispozitiile art.304 pct.9 din Codul de Procedura Civila, Curtea constata ca este neintemeiata critica referitoare la lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice si ca este partial intemeiata critica referitoare la lipsa vocatiei de mostenitor a reclamantelor pentru cota de 2/3 din imobilul litigios, pentru urmatoarele considerente:
Critica referitoare la lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Calitatea procesuala pasiva presupune existenta identitati intre persoana obligata in cadrul unui raport juridic obligational si persoana care este chemata in judecata . Desi recurentul invoca lipsa calitatii procesuale pasive, totusi din motivarea exceptiei invocate, se constata ca se contesta, in realitate, calitatea de reprezentant a Ministerului Finantelor Publice.
In cauza de fata, prin certificatul de vacanta succesorala nr. ....... s-a constatat preluarea de catre Statul Roman a imobilului situat in Bucuresti, ......., ca urmare a faptului ca bunurile au ramas fara stapan, fiind abandonate, in urma decesului lui . Preluarea s-a realizat in conformitate cu dispozitiil art.1 lit.c din Decretul nr.111/1951. Bunurile preluate au intrat in patrimoniul Statului Roman, iar reprezentarea Statului Roman s-a realizat la acea data de catre Circumscriptia Financiara a Sectorului 3 Bucuresti.
Instanta de recurs invedereaza ca, la acea data, Circumscriptia Financiara a Sectorului 3 Bucuresti era o entitate care actiona in numele si pe seama Ministerului de Finante, in conformitate cu dispozitiile art.6 din Decretul nr.111/1951.Astfel, la data la care s-a emis certificatul de vacanta succesorala, Statul Roman a fost reprezentat in procedura notariala de catre Ministerul de Finante prin organele sale de valorificare, respectiv circumscriptiile financiare.
Decretul nr.111/1951 a fost abrogat prin Ordonanta Guvernului nr.128/1998, in cuprinsul careia s-a mentionat la art. 5 ca "bunurile prevazute la art. 1, care au trecut in proprietatea privata a statului, se valorifica de catre Ministerul Finantelor Publice prin organele sale teritoriale - directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti -, denumite in continuare organe de valorificare".
Din interpretarea dispozitiilor legale mentionate, se invedereaza ca, dupa anul 1989, valorificarea bunurile, care au intrat in proprietate statului, indiferent de momentul preluarii, se realizeaza tot de catre Ministerul Finantelor Publice prin organele sale de valorificare.
Ulterior, Ordonanta Guvernului nr.128/1998 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr.14/2007, in cuprinsul careia s-a stipulat la art.1 ca "bunurile de orice fel intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului se valorifica in conditiile prezentei ordonante de catre Ministerul Finantelor Publice prin organele de valorificare abilitate".
Din normele juridice enuntate, instanta de recurs constata ca legiuitorul roman a fost consecvent in materia preluarii de catre Stat a bunurilor ramase fara stapan, in sensul ca acestea intrau in proprietate Statului, care era reprezentat de catre Ministerul Finantelor Publice, prin organele sale de valorificare, respectiv directiile financiare.
Avand in vedere ca, in cauza de fata, se solicita anularea certificatului de vacanta succesorala, instanta de recurs invedereaza ca are calitate procesuala pasiva Statul Roman, cel care a preluat bunul abandonat, iar reprezentarea acestuia se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice, in conformitate cu art.4 din Legea nr.213/2008 coroborate cu art.1 din OG. nr.14/2007.
Sustinerile recurentului in sensul ca sunt incidente dispozitiile art.123 alin.1 si 2 din Legea nr.215/2001, vor fi inlaturate de catre instanta de recurs cu motivarea ca bunul preluat a intrat in patrimoniul privat al Statului Roman, asa cum rezulta din certificatul de vacanta succesorala si nu s-a probat ca ar fi fost transmis in patrimoniul privat la unitati administrativ teritoriale.
Avand in vedere considerentele expuse, Curtea va inlatura critica referitoare la lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
Cu privire la cea de-a doua critica referitoare la prescriptia dreptului de optiune succesorala, instanta de recurs constata ca, desi aceasta a fost invocata ca o exceptie, este, in realitate, o critica a hotararii recurate care trebuie analizata din doua perspective, respectiv vocatia succesorala concreta la mostenire a intimatelor-reclamante si acceptarea mostenirii in termenul legal.
Cu privire la vocatia succesorala concreta la mostenire a intimatelor-reclamante ......., instanta de recurs constata ca reclamantele aveau vocatie succesorala de a dobandi numai cota de 1/3, nu cota intreaga de 1/1 din imobilul situat in .......
In acest sens, a fost formulata si cererea de chemare in judecata invocandu-se in cuprinsul acesteia ca au dobandit de la autorii lor cota indiviza de 1/3 din imobilul mentionat.
Cu privire la acest aspect, in mod corect, au retinut instantele de fond ca ....... a intocmit un testamentului autentificat cu nr. .......,prin care a testat in favoarea sotilor ....... numai cota de 1/3 din imobilul mentionat. Conform testamentului mentionat, instanta de recurs, constata ca sotii ....... aveau vocatia succesorala concreta numai la dobandirea cotei de 1/3 din imobilul, in virtutea calitatii lor de legatari cu titlu particular. Numai aceasta cota de 1/3 putea fi dobandita, prin retransmitere de catre reclamantele .......
Avand in vedere ca acestea au vocatia succesorala concreta numai cu privire la cota de 1/3 din imobilul situat in Bucuresti in str. Calusei nr. 31, sector 3, se constata ca certificatul de vacanta succesorala contestat este lovit de nulitate numai cu privire la cota de 1/3, care apartine intimatelor-reclamante, nu cu privire la intreaga cota de 1/1 din imobilul mentionat.
Faptul ca intimatele au dobandit numai cota de 1/3 nu a fost contestat in fata instantei de recurs de catre intimata prezenta la termenul de judecata si este confirmat si de imprejurarea ca acestea au solicitat restituirea in temeiul Legii nr.10/2001 numai pentru cota de 1/3, asa cum rezulta din copia notificarii aflate la fila 50 din dosarul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
Cu privire la acceptarea mostenirii, instanta de recurs invedereaza ca instantele de fond au aplicat in mod corect dispozitiile art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001, care deroga de la dispozitiile art.700-7001 din Codul civil din 1864.
Avand in vedere toate considerentele expuse, in temeiul art.304 pct.9 din Codul de Procedura civila coroborate cu art.700 din Codul Civil, se constate ca este intemeiata numai critica referitoare la vocatia succesorala concreta la mostenire, celelalte sustineri fiind neintemeiate, motiv pentru care, in temeiul art.312 din Codul de Procedura Civila, va admite recursul formulat de catre recurentul- parat STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE impotriva deciziei civile nr. 611AA/24.06.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a IV-a civila in dosarul nr. 8679/301/2009 in contradictoriu cu intimatele-reclamante ......., va modifica decizia civila recurata, in sensul ca: va admite apelul declarat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, va schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca: va admite in parte actiunea, va constata nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor nr. ....... cu privire la cota de 1/3 din imobilul situat ....... 3 si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei.
In temeiul art.274 din Codul de Procedura Civila, avand in vedere ca recursul declarat a fost admis, instanta va respinge, ca neintemeiata, cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de catre intimatele-reclamante.


Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, Decizia civila nr. 164 din 27.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    HG 731/2007    Decret-lege 31/1954    Legea 57/1968    Legea 213/1998    Legea 215/2001    Succesiune    Testament    Legea 10/2001    Repunere in termen de acceptare    Legea 112/1995.Domeniu public    Bunuri abandonate    Vocatie succesorala



Comentează: Anulare certificat de mostenitor. Vocatia succesorala concreta a statului
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Decizie de concediere a salariatilor in baza unor criterii de discriminare. Reorganizare fictiva a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 100 din 19.01.2016

Concedierea salariatului pe perioada incapacitatii temporare de munca. Obligatia salariatului de a aduce la cunostinta angajatorului starea de incapacitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 162/CM din 09.03.2016

Desfacerea contractului individual de munca. Reintegrarea salariatului in postul ocupat anterior si plata despagubirilor cuvenite
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 917/2016 din 22.02.2016

Desfacerea disciplinara a contractului de munca. Descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Inlocuirea sanctiunii aplicate salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 982 din data de 25.02.2016

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara sub aspectul nemotivarii
Pronuntaţă de: Tribunalul Timis, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 717 din data de 24.03.2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

[Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sensul notiunii de „convingere” a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro