Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Cerere anulare ordonanta de urgenta si ordin ministerial

Cerere anulare ordonanta de urgenta si ordin ministerial

  Publicat: 19 Apr 2013       6179 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii in contencios administrativ formulata de reclamanta O. B., in contradictoriu cu paratii GUVERNUL ROMANIEI-PRIN SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI si N. D. CULTELOR SI E. NATIONAL-U. E., avand ca obiect anularea O.U.G.nr.37/22 aprilie 2009 si a Ordinului nr.217/27 04 2009.

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Acel drept de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri care, fie ca apartine simultan si concurent la doua sau mai multe persoane,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Structurile de specialitate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Costuri suportate de o intreprindere, care intentioneaza sa inceapa o activitate economica pe un segment de piata dat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Puterile publice existente in stat.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, in vederea realizarii competentelor lor specifice, sau care necesita competente si responsabilitati specifice.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

Dezbaterile in fond si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de 09 10 2009, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinta, cand Curtea avand nevoie pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise a amanat pronuntarea pentru data de 14.10.2009.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la 28.05.2009, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, reclamanta O. B. a chemat in judecata pe paratii Guvernul Romaniei si Ministrul Culturii, Cultelor si E. National, domnul U. E. solicitand:
I. anularea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 22.IV.2009, precum si anularea actului prin care am fost eliberata din functie, respectiv Ordinul nr. 217/27.04.2009, emis de ministrul Culturii, Cultelor si E. National;
II. suspendarea executarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 264 din 22.IV.2009 si a actului prin care am fost eliberata din functie, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca are calitatea de functionar public din data de 17.11.2000, cand a fost definitivata in functia de consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru Cultura al judetului I prin Ordinul ministrului culturii nr. 291/10.10.2000 si, din data de 01.09.2001 a fost numita in functia publica de director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 681/27.08.2001, emis in urma concursului organizat la data de 21 mai 2001.
Potrivit art. 1 alin. 2 al Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicat, cu modificarile ulterioare, ,,Scopul prezentei legi il constituie asigurarea, in conformitate cu dispozitiile legale, a unul serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial in interesul cetatenilor, precum si al autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala``.
In conformitate cu dispozitiile art.3 lit. f din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile ulterioare, unul dintre principiile care stau la baza exercitarii functiei publice este cel al stabilitatii iar, potrivit art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ, ,,exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaza pe perioada nedeterminata``, tocmai pentru a conferi eficienta si viabilitate principiului stabilitatii``.
Conform Statutului functionarilor publici, singurele posibilitati legale de modificare, suspendare ori incetare a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici sunt cele prevazute la art.87-92 (modificare, art.94-96 (suspendare si art.97-102 (incetare) din actul normativ in cauza. Insa, indiferent de situatie, trebuie observat ca legiuitorul a instituit, prin norme clare, masuri de protectie a functionarului public impotriva oricaror abuzuri ale conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, cele mai relevante vizand: obligativitatea existentei acordului functionarului pentru modificarea raporturilor de serviciu, limitarea la minimum a posibilitatii angajatorului de a avea initiativa suspendarii din functia publica, enumerarea, cu caracter limitativ, a situatiilor in care poate interveni incetarea raportului de serviciu .
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 nu este, practic, motivata din punct de vedere al urgentei si nu cuprinde justificarea situatiei exceptionale care a determinat recurgerea la aceasta modalitate de reglementare. Adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 37/2009 nu a fost motivata de necesitatea reglementarii intr-un domeniu in care legiuitorul primar nu a intervenit si nici de necesitatea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, si, lucru foarte grav, de contracararea posibilelor efecte ale exercitarii unui drept constitutional de catre un numar de parlamentari impotriva unei legi deja adoptata de Parlament.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 este emisa cu incalcarea prevederilor art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora ,,Ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie ...``. In context, trebuie subliniat ca prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivel de trai decent, asa trebuie subliniat ca prin acest act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivel de trai decent, asa cum sunt consfintite in prevederile constitutionale ale art. 41 si art. 47 alin. 1. Prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata, care sa asigure un trai civilizat si decent cetatenilor. Or, aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/22 aprilie 2009 are ca efect imediat incetarea raporturilor de serviciu ale celor vizati (potrivit art. III alin. 11), cu pierderea tuturor drepturilor salariale aferente.
Prin prisma aceleiasi critici, privind incalcarea dreptului la munca, reclamanta considera ca este incalcat si art. 20 din Constitutie prin raportare la prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care recunoaste si garanteaza dreptul la munci.
De asemenea, sunt incalcate si prevederile art. 44 din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privata, precum si ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin care este consacrat si protejat dreptul de proprietate . In acest sens, reamintesc ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate in cauza Buchen contra Cehiei - 2002, notiunea de ``bun`` inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la salariu poate fi asimilat unui drept de proprietate . Asa fiind, aplicarea ordonantei criticate echivaleaza practic cu o expropriere, fapt ce contravine art. 44 alin. 3 din Constitutie .
La 17.09.2009, paratul Guvernul Romaniei a depus intampinare solicitand respingerea actiunii.
In motivarea acestei solutii, paratul a aratat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice a fost adoptata in conformitate cu dispozitiile art. 115 alin.4 din Constitutie, republicata.
Astfel cum reiese si din preambulul ordonantei de urgenta in discutie, prin adoptarea acesteia s-a urmarit reducerea cheltuielilor bugetare prin adoptarea unei politici de restrangere a cheltuielilor si de abordare prudenta a deficitului bugetar, inclusiv prin stabilirea unor criterii de performanta in organizarea si coordonarea unor autoritati si institutii publice.
In aceste conditii nu pot fi retinute sustinerile reclamantei potrivit carora nu a existat o situatie extraordinara care sa justifice adoptarea reglementarilor continute de O.U.G. nr.37/2009.
Notiunea de situatie extraordinara, nefiind precizata in Constitutie, a fost stabilita prin decizii ale Curtii Constitutionale, care, in jurisprudenta sa constanta a statuat ca ,,Prin cazuri exceptionale (...) se inteleg acele situatii care nu se pot incadra in cele avute in vedere expres de lege``, ,,interesul public lezat de caracterul anormal si excesiv al cazurilor exceptionale justifica interventia Guvernului pe calea ordonantei de urgenta``, ,,de aceea, o astfel de masura se poate fundamenta numai pe necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public`` (Decizia nr.65/l995, Decizia nr. 15/2000, Decizia nr.43/2002, Decizia nr.101/2004, Decizia nr.67/2005).
In temeiul art. 115 alin. 4 din Constitutie, republicata, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Ca atare, in toate cazurile in care lipsa unei reglementari imediate poate produce grave consecinte in bunul mers al societatii, Guvernul va trebui sa emita reglementari, la nivel de lege, numai sub forma proiectelor de lege sau a ordonantelor in baza unor legi de abilitare.
Situatia extraordinara ce a determinat emiterea prezentei ordonante de urgenta a fost generata de necesitatea imbunatatirii si completarii cadrului normativ si institutional existent privind eficientizarea activitatii administratiei publice, inclusiv prin prisma tuturor aspectelor referitoare la descentralizarea administratiei publice, pentru serviciile publice deconcentrate din cadrul ministerelor si al celorlalte organe ale administratiei publice centrale.
O. de masuri imediate ar fi avut consecinte negative in ceea ce priveste aplicarea masurilor de optimizare, flexibilizare si imbunatatire a activitatii serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor si al celorlalte organe ale administratiei publice centrale. Prin adoptarea acestor masuri se confera flexibilitatea necesara unui management performant si cu costuri reduse la acest nivel.
Prin adoptarea in regim de urgenta a actului normativ mai sus mentionat, s-a raspuns si exigentelor Planului de masuri anticriza, prin aceea ca determina o eficientizare si o restructurare a cheltuielilor publice in vederea minimizarii diverselor costuri .
Afirmatia reclamantei ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.37/2009 a fost emisa cu incalcarea prevederilor art. 115 alin.6 din Constitutia Romaniei, republicata, nu poate fi primita. Prin adoptarea acestui act normativ nu sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un trai decent, asa cum sunt reglementate de art. 41 si art.4 din Constitutie . Prin aceasta reglementare se da o noua orientare managementului functiei publice de conducere din cadrul serviciilor deconcentrate in vederea optimizarii si eficientizarii folosirii resurselor materiale alocate administratiei publice si recrutarii resurselor umane.
In elaborarea actului administrativ au fost respectate dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum si cele cuprinse in Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1226/2007.
Proiectul de act normativ a fost avizat de catre autoritatile publice interesate in aplicarea acestuia si de catre Ministerul Justitiei, care, potrivit art. 33 alin. 7 din Regulamentul anterior mentionat, ``avizeaza proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalitatii, incheind succesiunea operatiunilor din etapa de avizare.
Curtea a incuviintat partilor proba cu inscrisuri .
Din probele administrate, Curtea retine ca reclamanta are calitatea de functionar public din data de 17.11.2000, cand a fost definitivata in functia de consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru Cultura al judetului I prin Ordinul ministrului culturii nr. 291/10.10.2000 si, din data de 01.09.2001 a fost numita in functia publica de director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 681/27.08.2001, emis in urma concursului organizat la data de 21 mai 2001.
Prin ordinul nr. 217/27.04.209, reclamanta a fost eliberata din functia de director executiv al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, incepand cu data de 24.05.2009.
Acest ordin a fost fundamentat pe dispozitiile art. III alin. 1 si alin. 11 din OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.
Reclamantei i s-a pus la dispozitie functia de consilier clasa I gradul profesional superior treapta de salarizare 1 din structura Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I. Reclamanta a optat pentru ocuparea acestei functii.
Curtea constata ca potrivit art. III alin. 1 din OUG nr. 37/2009, ,,functiile publice, functiile publice specifice si posturile incadrate in regim contractual, care confera calitatea de conducator al serviciilor publice deconcentrate (a€¦), precum si adjunctii acestora se desfiinteaza in termen de 32 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.``
Curtea nu se poate pronunta asupra incalcarii prin OUG nr. 37/2009 a unor dispozitii constitutionale, aceasta competenta revenind Curtii Constitutionale. OUG nr. 37/2009 nu a fost declarata nici in tot si nici in parte neconstitutionala. Din acest motiv, Curtea este obligata sa aplice in prezenta cauza dispozitiile acesteia.
Functia publica ocupata de reclamanta a fost desfiintata in mod efectiv prin efectul legii. Ordinul nr. 217/27.04.2009 este legal deoarece este conform celor doua acte normative in baza carora a fost emis, OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.
De asemenea, nu s-a incalcat principiul stabilitatii in exercitarea functiei publice consacrat de art. 3 din Legea nr. 188/1999 deoarece acesta nu vizeaza stabilitatea intr-o functie publica de conducere . Pe de alta parte reclamantei i s-a oferit si aceasta a acceptat functia publica de consilier clasa I gradul profesional superior treapta de salarizare 1 din structura Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National I, astfel ca nu s-a incalcat principiul stabilitatii.
Din aceste motive, in baza art. III alin. 1 si alin. 11 din OUG nr. 37/2009 si art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta O. B. domiciliata in B,(...), judetul I in contradictoriu cu paratii GUVERNUL ROMANIEI cu sediul in B, E. E., nr. 1, sector 1 si N. D. CULTELOR SI E. NATIONAL cu sediul in B,(...), sector 1.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica, azi, 09.10.2009.


Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta civila nr. 3298 din 14.10.2009


Citeşte mai multe despre:    Anulare    OUG 37/2009    Legea 188/1999    Salariu    Legea 24/2000    Neconstitutionalitate    Principiul stabilitatii    Curtea de Apel Bucuresti

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018

RIL admis - sectiile civile ale tribunalelor sunt competente functional sa solutioneze apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii asupra contestatiilor formulate impotriva executarilor silite pornite in temeiul dispozitiilor art. 260 din Legea nr. 207/2015
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Cand un calator urca la bordul unui tren fara legitimatie de transport, acesta incheie un contract cu operatorul de transport
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata – problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu