Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Determinarea legii aplicabile in cadrul unui raport juridic cu element de extraneitate

Determinarea legii aplicabile in cadrul unui raport juridic cu element de extraneitate

  Publicat: 10 Jul 2013       6776 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
In cazul in care raportul juridic dedus judecatii contine un element de extraneitate, prin partile raportului juridic, iar instanta competenta jurisdictional sa solutioneze procesul este instanta romana, conform art. 149 din Legea nr. 105/1992, unde se afla sediul paratului, persoana juridica romana, revine acestei instante stabilirea legii aplicabile in cauza, a dreptului material cu care raportul prezinta legaturi prin elementul sau de extraneitate.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire data monedei unice europene.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Document care constituie obiectul unei tranzactii financiare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Denumire data monedei unice europene.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Parte dintr-un proces

Prin urmare, este obligatia instantei sesizate sa stabileasca legea aplicabila in cazul unui conflict intre legea tarii careia ii apartine instanta sesizata cu solutionarea litigiului (lex fori) si legea straina cu care raportul are legatura prin elementul sau de extraneitate, instanta nefiind tinuta de textul de lege indicat de parte .

1 - Obiectul cauzei si sentinta pronuntata la data de 2 iunie 2011 de Tribunalul Bucuresti, Sectia comerciala, ca prima instanta.

Prin actiunea introductiva, inregistrata la 4 mai 2010 pe rolul Tribunalul Bucuresti reclamantul P.F. a solicitat obligarea paratei SC C.I. SRL, cu sediul in Bucuresti Str. J. nr..62, inregistrata la O.R.C. sub nr. J40/xx512/1993, la plata sumei de 1.094.666,64 euro reprezentand cuantumul creantei principale care incumba paratei conform contractelor de vanzare-cumparare de parti sociale incheiate de parata cu V. SpA la data de 29 noiembrie 2006, cu M.I. SpA la 3 octombrie 2006 cu Dl. R.B. la data de 3 octombrie 2007 si a cesiunii de creanta subsecventa intervenita intre reclamant si vanzatorii din cele trei contracte de vanzare-cumparare de parti sociale.

In motivare, reclamanta a aratat ca parata SC C.I. SRL a achizitionat in perioada 2006-2007 100% din capitalul social al societatii italiene G.M. SpA, in baza a trei contracte de vanzare-cumparare parti sociale incheiate cu asociatii societatii italiene, parte din pretul convenit pentru partile sociale achizitionate de la fiecare asociat urmand sa fie achitat de dobanditoare in 24 de transe lunare egale.

Potrivit reclamantului, la data semnarii celor trei contracte de vanzare-cumparare avea calitatea de asociat majoritar al paratei C., detinand o cota de participare la capitalul social al acesteia de 59,69%. In considerarea acestui fapt si a colaborarii indelungate de afaceri cu vanzatorii, reclamantul s-a angajat fata de vanzatori ca, in situatia ca vinde integral sau intr-o proportie majoritara cota sa de participare la capitalul social al C. sa preia creantele vanzatorilor impotriva societatii C. pentru ratele neachitate la acea data .

A sustinut reclamantul ca aceasta intelegere a partilor s-a dorit a fi o garantie suplimentara pentru incasarea integrala a pretului partilor sociale vandute, fiind impusa de vanzatori ca o conditie esentiala pentru perfectarea tranzactiei.

Potrivit reclamantului, la data de 4 februarie 2008 si-a cesionat catre societatea poloneza P.M. 75% din cota sa de participare la capitalul social al C., iar dupa perfectarea acestei tranzactii a incheiat cu cei trei vanzatori cesiunea de creanta asumata prin cele trei contracte de vanzare-cumparare, transferand vanzatorilor pretul creantelor din acel moment, respectiv suma de 1.094.666,64 euro si notificand parata C., in calitate de debitor cedat preluarea creantelor de la cei trei vanzatori.

Cu privire la pozitia paratei C. reclamantul a sustinut ca dupa notificarea cesiunii de creanta astfel consimtita, aceasta a refuzat sa-si mai onoreze obligatiile de plata asumate prin cele trei contracte de vanzare-cumparare ceea ce a determinat promovarea prezentei actiuni .

In aparare parata SC C.I. SRL a formulat intampinare prin care a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane sustinand ca legea aplicabila contractelor de vanzare-cumparare parti sociale si contractului de cesiune de creanta este legea italiana.

Pe fondul cauzei parata a aratat ca pretul actiunilor G.M. SpA a fost inclus si achitat de catre societatea poloneza P.M. ca parte din pretul achitat reclamantului si celorlalti asociati din C. pentru partile sociale cedate.

Astfel investit, Tribunalul Bucuresti, prin incheierea de la termenul din 14 februarie 2011, a respins ca neintemeiata exceptia necompetentei generale a instantelor romane apreciind, in raport de argumentele paratei, circumscrise numai dificultatilor pe care le-ar avea instanta romana in aplicarea legii italiene, ca potrivit art. 7 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert, partea care o invoca putand fi obligata sa faca dovada continutului ei.

Cu privire la fondul cererii introductive, tribunalul a considerat ca esentiala este identificarea legii aplicabile raportului juridic fundamental, cel din care a izvorat dreptul afirmat de reclamant de a pretinde restul de pret de la parata, respectiv cele trei contracte de vanzare-cumparare de parti sociale ale capitalului social al unei societati comerciale persoana juridica de drept privat italian.

In opinia primei instante dispozitiile aplicabile pentru solutionarea acestei chestiuni sunt cele din art. 157 din Legea nr. 105/1002 potrivit carora conditiile si efectele transmiterii unui titlu de valoare ce sunt supuse legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente.

Concluzionand, tribunalul a retinut ca cele trei contracte de vanzare-cumparare de parti sociale sunt guvernate de legea italiana.

In continuarea rationamentului, prima instanta a constatat ca reclamantul nu a indicat textele legii italiene aplicabile transmiterii de parti sociale, iar cererea precizatoare depusa la termenul din 2 mai 2011 in sensul ca se intemeiaza pe prevederile legii italiene referitoare la cesiunea de creanta, a fost declarata tardiva.

In acest context, judecatorul roman nu este obligat sa cunoasca legea straina, reclamantul fiind dator sa faca dovada continutului sau, dovada pe care acesta nu a facut-o, ceea ce impune solutia de respingere a actiunii.

2 - Apelul. Decizia pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila la 20 aprilie 2012.

Prin decizia nr. 185, Curtea de Apel Bucuresti a admis apelurile declarate de reclamantul P.F. si parata SC C.I. SRL impotriva sentintei fondului pe care a anulat-o si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, Tribunalul Bucuresti.

Pentru a hotari astfel, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Cu privire la exceptia necompetentei generale a instantei invocata de parata SC C.I. SRL prin intampinare, intemeiata pe clauza compromisorie inserata in contractul de vanzare-cumparare incheiat la 14 februarie 2008 cu P.M. instanta a constatat lipsa de temei a sustinerilor intimatei-parate, care nu poate invoca o atare exceptie decat in fata primei instante inainte de a-si formula apararile conform art. 3433 alin. (2) lit. a) C. proc. civ.

Cu privire la dreptul aplicabil raportului juridic dedus judecatii, avand in vedere ca reclamantul isi intemeiaza pretentiile sale pe angajamentul luat ca persoana fizica in cele trei contracte de vanzare-cumparare parti sociale, instanta a apreciat ca in stabilirea legii aplicabile este relevanta obligatia caracteristica in operatiunea juridica prealabila cesiunii de creanta, respectiv cesiunea de parti sociale, care a fost convenita dupa legea italiana, astfel ca legea aplicabila litigiului este cea a creantei cedate, adica legea italiana sub care cei trei actionari V. SpA, M.I. SpA si R.B. si-au cesionat partile sociale detinute la G.M. SpA.

In acest sens, instanta a apreciat ca se impunea a fi verificat daca dupa legea italiana exista elementele constitutive ale cesiunii de creanta invocata de reclamant, respectiv cesiunea catre reclamant a creantei detinute de cele trei societati fata de debitoarea lor, parata din prezenta cauza.

Cum reclamantul a depus avizul unor experti italieni cu privire la dreptul italian, se poate verifica indeplinirea conditiilor constitutive ale operatiunii de cesiune, iar refuzul primei instante de a judeca litigiul pe fond impune, in raport de art. 297 C. proc. civ., anularea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Totodata, instanta a constatat ca reclamantul a invocat ca temei al dreptului sau de creanta angajamentul luat fata de cele trei cedente de parti sociale si notificarea pe care acestea au adresat-o paratei, neprevalandu-se de contractul incheiat cu P.M. SA.

3. Recursul. Motivele de recurs.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs, in termen legal, parata SC C.I. SRL, solicitand modificarea in parte a deciziei in sensul respingerii apelului declarat de reclamant si mentinerea obligarii acesteia la plata cheltuielilor de judecata suportate in fond si apel in cuantum de 67.050,39 lei.

Recurenta si-a intemeiat criticile de nelegalitate pe ipotezele reglementate de art. 304 pct. 9 si pct. 7 C. proc. civ., in dezvoltarea carora a sustinut, in sinteza, urmatoarele:

Sub un prim aspect, recurenta a invocat incalcarea dispozitiilor legale, respectiv art. 1591 alin. (1) C. proc. civ. in ceea ce priveste solutionarea exceptiei necompetentei generale a instantelor judecatoresti, in conditiile in care prin contractul de vanzare-cumparare de parti sociale incheiat cu P.M. SA la 14 februarie 2008 se insereaza o clauza compromisorie in favoarea Centrului de Arbitraj al Camerei Federale Austriece de Comert.

Potrivit recurentei, reclamantul si-a intemeiat creanta pe elementele contractelor de vanzare-cumparare incheiate cu partile italiene, dar si pe contractul de vanzare-cumparare incheiat cu P.M. SA, ceea ce atrage incidenta clauzei compromisorii, necompetenta instantelor judecatoresti putand fi invocate de parti in orice stare a pricinii, iar dispozitiile art. 3433 alin. (2) C. proc. civ. pe care instanta de apel isi intemeiaza solutia de respingere a exceptiei nu sunt incidente, deoarece se refera la tribunalul arbitral.

Sub un al doilea aspect subsumat motivului intemeiat pe art. 304 pct. 9, recurenta a sustinut ca reclamantul si-a intemeiat cererea de chemare in judecata pe dispozitiile art. 969 C. civ. roman, iar instanta de apel nu putea sa modifice sistemul de drept aplicabil situatiei prezentate de reclamant, retinand aplicarea dreptului italian fara a-si incalca obligatia de impartialitate.

Sub un ultim aspect, recurenta a sustinut ca instanta de apel nu a indicat motivele pe care se sprijina decizia de admitere a apelului reclamantului afirmand numai ca legea aplicabila este legea italiana, desi reclamantul s-a intemeiat pe dispozitiile legii romane, iar cererea precizatoare din data de 2 mai 2011 prin care isi modifica temeiul de drept al actiunii a fost corect calificata de prima instanta ca o cerere modificatoare depusa tardiv in raport de dispozitiile art. 132 C. proc. civ.

Cu privire la cererea de recurs, reclamantul-intimat a formulat intampinare la 21 ianuarie 2013 solicitand respingerea recursului ca nefondat.

In esenta, reclamantul a aratat ca instanta romana este obligata sa aplice legea straina, daca continutul sau este dovedit in modalitatile prevazute in art. 7 din Legea nr. 105/1992, dovezi administrate in fata primei instante.

4. Inalta Curte, verificand in cadrul controlului de legalitate decizia atacata in raport de motivele invocate, constata ca recursul este nefondat pentru considerentele ce urmeaza:

4.1. Cu privire la exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti.

In primul rand, Curtea constata ca aceasta aparare a paratei-recurente intemeiata pe invocarea clauzei compromisorii existente intr-un contract in care nu este parte are un caracter formal, neavand nicio legatura cu obiectul cauzei si cadrul procesual stabilit prin actiunea introductiva, respectiv cu raportul juridic dedus judecatii.

Obiectul cererii de chemare in judecata a vizat obligarea paratei la plata sumei de 1.094.666,64 Euro reprezentand cuantumul creantei ce-i incumba conform contractelor de vanzare-cumparare incheiate de parata cu privire la partile sociale reprezentand 100% din capitalul social al societatii italiene G.M. SpA si cesiuni de creanta subsecvente pentru restul de pret ramas neachitat, cesiune intervenita intre reclamant si vanzatorii italieni ai partilor sociale.

Clauza compromisorie invocata de parata-recurenta a fost consimtita in contractul de vanzare-cumparare incheiat la 14 februarie 2008 prin care reclamantul din prezenta cauza isi cesioneaza catre o societate poloneza P.M. SA cota sa de participare la societatea parata SC C.I. SRL.

Invocarea acestui contract de vanzare-cumparare in prezenta actiune a avut ca scop numai dovedirea indeplinirii conditiei din contractele de vanzare-cumparare incheiate cu asociatii italieni, de natura sa activeze garantia suplimentara acordata vanzatorilor italieni pentru incasarea integrala a pretului vanzarii in ipoteza in care reclamantul, asociat majoritar al cumparatorului SC C.I. SRL, isi va vinde participatia sa.

Asadar, raportul juridic dedus judecatii nu vizeaza contractul de vanzare-cumparare din 14 februarie 2008 incheiat de reclamant cu societatea poloneza in care este prevazuta la art. 12.11 o clauza compromisorie, contract in care parata-recurenta SC C.I. SRL nici nu este parte .

Chiar daca parata SC C.I. SRL sustine prin intampinare ca nu datoreaza restul de pret, deoarece prin preluarea partilor sociale de catre societatea poloneza de la reclamant s-ar fi achitat si valoarea ramasa de platit pentru societatea italiana, aceasta aparare nu o legitimeaza procesual sa invoce o clauza compromisorie dintr-un contract in care nu a fost parte si care nu face obiectul raportului juridic dedus judecatii, el putand fi examinat, la rigoare, ca un mijloc de proba in verificarea afirmatiilor sale.

Prin urmare, Curtea apreciaza invocarea acestei exceptii inaplicabila cauzei, straina de raportul juridic dedus judecatii neputandu-se stabili fata de obiectul actiunii incidenta clauzei compromisorii respective, in conditiile in care nu s-a formulat o cerere reconventionala sau o cerere de interventie din partea societatii poloneze intemeiata pe contractul care contine clauza compromisorie, singura indreptatita cu respectarea insa a dispozitiilor legale sa o invoce.

Distinct de acestea, chiar daca din punct de vedere al dispozitiilor procedurale referitoare la arbitraj art. 343 si urm. C. proc. civ., solutia pronuntata de instanta de apel in sensul respingerii exceptiei este corecta, esentiala in solutionarea exceptiei este imprejurarea ca parata nu poate invoca aceasta exceptie deoarece nu este indeplinita conditia premisa instituita in art. 3434 - respectiv, partile din proces sa fi incheiat o conventie arbitrala cu privire la litigiul dedus judecatii.

In ceea ce priveste temeiul de drept al cererii si legea aplicabila, indicarea in cererea introductiva a prevederilor codului civil roman nu leaga instanta care poate sa intervina, cu respectarea principiului contradictorialitatii, punand in discutie aplicarea altor texte de lege pentru incadrarea corecta a situatiei de fapt calificata juridic de catre parte .

In cauza, cererea de chemare in judecata s-a intemeiat pe institutia cesiunii de creanta, motivele de fapt si de drept expuse in cerere atestand incontestabil ca fundamentul raportului juridic dedus judecatii, cauza cererii de chemare in judecata, este cesiunea de creanta convenita de reclamant cu vanzatorii italieni ai partilor sociale pentru restul de pret neachitat si datorat de parata SC C.I. SRL.

Cum raportul juridic dedus astfel judecatii contine un element de extraneitate, prin partile raportului juridic, iar instanta competenta jurisdictional sa solutioneze procesul este instanta romana dupa art. 149 din Legea nr. 105/1992 unde se afla sediul paratului, persoana juridica romana, revine acestei instante stabilirea legii aplicabile in cauza, a dreptului material cu care raportul prezinta legaturi prin elementul sau de extraneitate .

Prin urmare, este obligatia instantei sesizata sa stabileasca legea aplicabila in cazul unui conflict intre legea tarii careia ii apartine instanta sesizata cu solutionarea litigiului (lex fori) si legea straina cu care raportul are legatura prin elementul sau de extraneitate, instanta nefiind tinuta de textul de lege indicat de parte .

In alte cuvinte, in raportul juridic cu element de extraneitate o lege straina se aplica in limitele si conditiile impuse de legea forului, de normele conflictuale ale tarii forului in care se gaseste instanta de judecata .

In sfarsit, potrivit art. 3 din Legea nr. 105/1992 in vigoare la data sesizarii instantei, determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii sau unui raport juridic, calificare care se face dupa legea forului.

In cazul cesiunii de creanta, astfel cum a fost calificat raportul juridic art. 120 din Legea nr. 105/1992 prevede ca se aplica legea creantei cedate daca partile nu au convenit altfel, obligatiile dintre cedent si cesionar fiind supuse legii care se aplica raportului juridic pe care s-a bazat cesiunea.

Prima instanta, in expunerea argumentelor sale porneste corect de la aceste dispozitii legale, dar pentru ratiuni care ne scapa, refuza aplicarea legii italiene desi erau depuse atestari cu privire la continutul reglementarii cesiunii de creanta, si in egala masura nu aplica nici prevederile art. 7 din Legea nr. 105/1992 care dau posibilitatea aplicarii legii romane daca nu se poate stabili continutul legii straine.

Sustinerea recurentului, preluata din considerentele sentintei, in sensul ca reclamanta si-a schimbat temeiul cererii de chemare in judecata in ce priveste legea aplicabila este lipsita de consistenta juridica, deoarece stabilirea legii aplicabile se face de instanta competenta sa solutioneze litigiul cu element de extraneitate, reclamantul oferind suficiente elemente pentru aplicarea legii romane sau a celei italiene.

Or, odata ce instanta romana a stabilit ca este competenta jurisdictional sa solutioneze litigiul, aceasta dezlegare atrage dupa sine aplicarea normelor conflictuale de solutionare a conflictului de lege, respectiv dispozitiile Legii nr. 105/1992, ceea ce inseamna indirect si determinarea legii materiale care se aplica raportului juridic. Cu alte cuvinte, exista o legatura intre conflictul de jurisdictie si conflictul de legi in sensul ca solutia conflictului de jurisdictie influenteaza pe cea din conflictul de lege.

Totodata, Curtea observa ca precizarea depusa la termenul din 2 mai 2011 in fata primei instante a fost gresit calificata ca o cerere de modificare a temeiului de drept, depusa tardiv, fundamentul juridic al cererii si obiectul sau ramanand neschimbate respectiv obligatia de plata a unei sume de bani in temeiul unei cesiuni de creanta, parata avand calitatea de debitor cedat.

In ce priveste critica de nemotivare a deciziei atacate, sustinerile recurentei sunt de asemenea nefondate, un examen obiectiv al considerentelor impun concluzia respectarii intrutotul a exigentelor art. 261 C. proc.civ.

Asa fiind, Curtea constatand ca solutia adoptata de instanta de apel de anulare a sentintei fondului si trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instante nu este susceptibila de critica pe aspectele de nelegalitate invocate, in temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat si a obligat recurenta, in temeiul art. 274 C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecata suportate de intimat in aceasta faza procesuala.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 896 din 5 martie 2013


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Legea 105/1992    Extraneitate



Comentează: Determinarea legii aplicabile in cadrul unui raport juridic cu element de extraneitate
Alte Speţe

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia nr. 382/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 359/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 224/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 391/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim